Actorul Volodimir Zelenskyi, un novice în politică, a câştigat duminică primul tur al alegerilor prezidenţiale din Ucraina şi îl va înfrunta pe 21 aprilie pe preşedintele la final de mandat Petro Poroşenko, potrivit unui sondaj realizat duminică la ieşirea de la urne, relatează AFP şi Reuters.
Zelenski a obţinut peste 30% din sufragii, în timp ce preşedintele Poroşenko a obţinut aproape 18% din voturi. Fostul prim-ministru Iulia Timoşenko a fost votată de 14% dintre ucraineni, potrivit acestui sondaj realizat de consorţiul “Exit poll naţional”, care reuneşte trei institute de sondare a opiniei publice, scrie Agerpres.
Adevărul notează că potrivit sondajului la ieşire la urne realizat de TSN, şi citat de agenţaia UNIAN, Volodimir Zelenskyi a primit 30,1% din voturi, Petro Poroşenko – 18,5%, Iulia Timoşenko – 14,0%, Iuri Boiko – 9,1% , Anatolie Griţenko – 7,6% , Igor Smeţko – 6,6%, Oleg Liashko – 5%, Oleksandr Vilkul – 3,7%, Ruslan Koshulinsky – 1,9%, Oleksandr Shevchenko – 0,6%.
Cetățenii Ucrainei s-au prezentat duminică la urne pentru a-și alege președintele.
Alegerile prezidențiale din 31 martie reprezintă primul scrutin de acest tip din Ucraina după cel anticipat din mai 2014 în urma anexării ilegale a Crimeei și plecării intempestive în Rusia a fostului șef de stat Viktor Ianukovici, în urma protestelor masive de la Kiev și a fenomenului Euromaidan generat de refuzului lui Ianukovici de a nu semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Atunci a câștigat direct din primul tur omul de afaceri Petro Poroșenko.
Citiți și Ucraina în căutarea unui președinte salvator: Un actor ce joacă rolul de ”slujitor al poporului”, favorit la alegerile prezidențiale în care concurează cu actualul președinte Petro Poroșenko și fostul premier Iulia Timoșenko
Rezultatele din primul tur au confirmat sondajele, care arătau de așteptat ca niciunul dintre cei trei candidați importanți să nu obțină majoritatea încă din primul tur, iar astfel primii doi clasați vor participa la turul al doilea al alegerilor prezidențiale, programat pentru 21 aprilie.
Volodimir Zelenskyi este cunoscut datorită mai multor spectacole satirice și serialului de comedie “Slujitorul poporului”, în care joacă rolul unui profesor de școală care devine președinte al țării. Al treilea sezon al serialului a fost difuzat cu câteva zile înaintea alegerilor pe un post de televiziune care aparține oligarhul Ihor Kolomoiski, un rival al preşedintelui Petro Poroșenko. El se profilează drept o față proaspătă în politica ucraineană și este apreciat mai ales de electoratul tânăr.
Zelenskyi a prezentat un program electoral cu promisiuni vagi, cu tentă populistă. El ar pleda pentru sporirea democrației directe, prin chemarea cetățenilor la referendum. Comediantul nu se sfiește să pună degetul pe rană când vine vorba de corupția ridicată, de salariile și pensiile mici sau de creșterea emigrației populației active.
Actualul deținător al funcției, Petro Poroșenko este foarte nepopular în rândul cetățenilor. Poroșenko, în vârstă de 53 de ani, este contestat dur recent în urma unor dezvăluiri de corupție în industria de armament de stat. Succesele sale de politică externă, de exemplu anularea vizelor pentru ucrainenii care călătoresc în UE, nu au putut depăși dezamăgirea generată de prețurile tot mai mari și de nepotismul din economie.
Pe de altă parte, în declarații recente citate de Kyiv Post, Petro Poroșenko a promis că războiul din Donbas se va încheia atunci când ultimul teritoriu ucrainean va fi eliberat și a transmis că rivalul său în aceste alegeri este președintele Rusiei, Vladimir Putin. El se prezintă drept comandant suprem în războiul împotriva separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei și le reproșează criticilor săi că ar fi a cincea coloană a Moscovei. El se bazează pe succesele sale de politică externă și militează pentru desprinderea țării de influența Rusiei și ancorarea ei la Occident, susținând aderarea țării la UE și la NATO. De altfel, printre succesele înregistrate de Petro Poroșenko sunt numărate și desprinderea și dobândirea autocefaliei de către Biserica Ortodoxă a Ucrainei de Biserica Ortodoxă Rusă, precum și faptul că Parlamentul de la Kiev a decis includerea în Constituție a “orientării strategice către aderarea deplină la UE şi la NATO”.
Alegerile prezidențiale din Ucraina, primele după scrutinul anticipat din 2014, sunt dominate și de suspiciunile privind o eventuală fraudare a lor, o implicare cibernetică din partea Rusiei, iar freamătul intern și internațional este influențat de o dilemă majoră: se va întoarce Ucraina către Est sau va continua către Vest?
