Estonia s-a alăturat sâmbătă aliaților din NATO și partenerilor din Uniunea Europeană care și-au manifestat solidaritatea cu România după după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale deoarece “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”.

“Românii sunt singurii care au dreptul să decidă pe cine aleg. Apreciez că România a rămas fermă în fața ingerințelor străine maligne și a redat vocea poporului. Încercările Rusiei de a se amesteca în democrații nu vor reuși. Sprijinul Estoniei pentru aliatul nostru România este ferm“, a afirmat șeful diplomației de la Tallinn, Margus Tsahkna.

Romanians alone have the right to decide whom they elect.
I appreciate that #Romania has stood firm against foreign malign interference & gave the voice back to the people.
Russia’s attempts to meddle with democracies wont succeed.
🇪🇪support to our ally #Romania 🇷🇴is steadfast.

— Margus Tsahkna (@Tsahkna) December 7, 2024

Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României. În motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, CCR a arătat că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”. Decizia CCR a venit ca urmare unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce documentele desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării au identificat acțiuni nelegale în timpul procesului electoral.

Principalul partener al României, Statele Unite, și și alți parteneri precum Marea Britanie, Polonia, Franța și Lituania, și-au reafirmat încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină malignă după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale.

Noul președinte al Consiliului European, Antonio Costa, organizează primul Summit al liderilor europeni la Bruxelles în data de 19 decembrie. Succesorul lui Charles Michel le-a trimis astăzi șefilor de stat și de guvern invitația oficală. Reuniunea se va concentra asupra situației din Ucraina. De asemenea, liderii statelor membre vor discuta despre poziția UE la nivel global, extinderea proiectului european pentru Balcanii de Vest, dar și despre relația transatlantică. 

„Sunt încântat să vă invit la prima mea reuniune a Consiliului European în calitate de Președinte al Consiliului European, care va avea loc joi, 19 decembrie, precum și la Summitul UE-Balcanii de Vest de miercuri, 18 decembrie, ambele la Bruxelles”, se arată în scrisoarea oficială. 

Costa l-a invitat la Bruxelles și pe președintele Zelnski să participe alături de liderii europeni pentru a discuta cu privire la modul în care Europa poate sprijini cel mai bine Ucraina.

Președintele Consiliului European susține că este important să se discute cu privire la calea de urmat a UE în ceea ce privește prioritățile globale într-un peisaj marcat de tensiuni geopolitice.

Extinderea reprezintă un alt subiect principal de discuție „Cred că extinderea este principala investiție geopolitică pe care o putem face în vecinătatea noastră. În contextul geopolitic actual, Uniunea Europeană își poate consolida cel mai bine rolul pe scena internațională prin crearea unei rețele mai largi și mai profunde de parteneri din întreaga lume, fiind mai conștientă de interesele lor specifice – și explorând potențialul intereselor comune.”

Un alt subiect regăsit pe agenda liderilor se referă la relația transatlantică, „forjată de o istorie comună, bazată pe valori comune și reflectată într-o rețea densă de schimburi economice.”

De asemenea, în scrisoarea trimisă statelor membre, Costa le propoune liderilor europeni să abordeze și problema migrației. 

Situația din Orientul Mijlociu va fi și ea dezbătută pentru a se stabili cum UE poate contribui cel mai bine la eforturile de dezescaladare.

Nu în ultimul rând, premierul Viktor Orban va încheia reuniunea prin prezentarea rezultatelor obținute de președinția maghiară a Consiliului UE. 

Antonio Costa, succesorul lui Charles Michel în funcția de președinte al Consiliului European, și-a început oficial atribuțiile la 1 decembrie, în ziua în care și a doua Comisie a Ursulei von der Leyen a preluat mandatul. Mandatul lui Costa este de doi ani și jumătate și va depinde de liderii europeni dacă va fi reînnoit la jumătatea anului 2027.

António Costa, ales de liderii UE la sfârșitul lunii iunie, a declarat că va fi „pe deplin angajat în promovarea unității între toate cele 27 de state membre” și că se va concentra „pe punerea pe drumul cel bun a Agendei strategice”, care va oferi orientări Uniunii Europene pentru următorii cinci ani, în trei direcții majore de acțiune: o Europă liberă și democratică, o Europă puternică și sigură, o Europă prosperă și competitivă.

Intrat pentru prima dată în politică în 1982, Costa, în vârstă de 63 de ani a fost deputat, parlamentar, ministru, primar al Lisabonei și, cel mai recent, prim-ministru al Portugaliei timp de opt ani (2015-2024). 

Președinta Parlamentului European a discutat cu președinta Georgiei, țară care se află în cea de-a noua zi de proteste pro-europene împotriva conducerii Executivului care a anunțat că va amâna procesul de aderare al Georgiei la UE până în 2028, după ce partidul pro-rus, Visul Georgian, a ajuns la putere. 

„Tocmai am vorbit cu președinta Salome Zourabichvili. Către oamenii din Georgia: Vă cunoaștem aspirațiile europene, vedem steagurile UE fluturând, vă auzim. Parlamentul European rămâne angajat să sprijine viitorul european al Georgiei”, a transmis președinta Legislativului European într-un mesaj postat pe platforma X.

Just spoke with President @Zourabichvili_S.

To the people of Georgia: We know your European aspirations, we see the EU flags being waved, we hear you.@Europarl_EN remains committed to support Georgia’s European future 🇪🇺🇬🇪

— Roberta Metsola (@EP_President) December 6, 2024

„A noua zi de luptă a georgienilor pentru libertatea lor și viitorul european este întâmpinată cu teroare și represiune brutală. Încălcările grave ale drepturilor fundamentale ale omului – răpiri, bătăi, percheziții ilegale și arestări – persistă fără încetare”, a anunțat președinta Georgiei pe platforma X.

#terrorinGeorgia : Day 9 of Georgians fighting for their freedom and European future is met with brutal terror and repression. Gross violations of basic human rights – kidnappings, beatings, unlawful searches, and arrests – persist unabated.

— Salome Zourabichvili (@Zourabichvili_S) December 6, 2024

În urmă cu două zile, Parlamentul European a condamnat escaladarea represiunilor din partea autorităților georgiene împotriva opoziției democratice și utilizarea excesivă a forței împotriva protestatarilor pașnici. Legislativul European solicită statelor membre UE să introducă sancțiuni împotriva liderilor politici ai partidului Visului Georgian, partid populist pro-rus aflat la putere în Georgia.

„Visul Georgian este direct responsabil pentru regresul democratic continuu și pentru îndepărtarea dramatică a țării de calea sa europeană, contrar voinței marii majorități a poporului. Protestele actuale din întreaga țară sunt o expresie legitimă a îngrijorării larg răspândite cu privire la viitorul Georgiei sub conducerea actuală. Facem apel la UE și la statele sale membre să introducă sancțiuni personale împotriva tuturor liderilor politici ai Visului georgian care sunt responsabili pentru neregulile electorale raportate și represiunile ulterioare împotriva cetățenilor georgieni care protestează pe străzi. În plus, reamintim solicitarea noastră de a introduce sancțiuni specifice împotriva Bidzinei Ivanishvili (fost premier al Georgiei), care este persoana responsabilă politic în ultimă instanță pentru valul de represiuni și suspendarea procesului de integrare europeană”, se arată în declarația comună a președintelui Comisiei pentru Afaceri Externe din PE, David McAllister, a președintelui Delegației la Comitetul de asociere parlamentară UE-Georgia, Nils Ušakovs, a președintelui Delegației la Adunarea Parlamentară Euronest, Sergey Lagodinsky, și a raportorului permanent pentru Georgia al Comisiei pentru afaceri externe, Rasa Juknevičienė. 

Potrivit declarației Parlamentului European, Georgia are nevoie de o repetare a alegerilor fraudate, care să se desfășoare într-un mediu electoral îmbunătățit, de către o administrație electorală independentă și imparțială, sub observație internațională diligentă, asigurând un proces cu adevărat corect și transparent.

Acordul de asociere dintre UE și Georgia, care include o zonă de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare, a intrat pe deplin în vigoare la 1 iulie 2016. Acesta promovează aprofundarea legăturilor politice, consolidarea legăturilor economice și respectarea valorilor comune și reprezintă baza cooperării UE-Georgia și a sprijinului UE pentru reformele din Georgia.

La 3 martie 2022, Georgia a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. La 17 iunie, Comisia Europeană a recomandat Consiliului, prin avizul înaintat, să acorde Georgiei o perspectivă europeană.

Comisia a recomandat, de asemenea, ca Georgiei să i se acorde statutul de țară candidată după ce vor fi abordate o serie de priorități specificate în aviz.

La 23 iunie 2022, Consiliul European a aprobat această recomandare. Acesta a recunoscut perspectiva europeană a Georgiei și și-a exprimat disponibilitatea de a acorda statutul de candidat odată ce prioritățile vor fi abordate.

   Citiți și: UE recomandă Georgiei în raportul anual privind punerea în aplicare a Acordului de asociere să fie ”conștiincioasă” în consolidarea statului de drept, având în vedere regresele înregistrate