Connect with us

REPUBLICA MOLDOVA

Alegeri parlamentare în Republica Moldova: 3,2 milioane de cetățeni sunt așteptați la urnele de vot

Published

on

©European External Action Service - EEAS/ Twitter

Cetățenii Republicii Moldova sunt chemați azi, 11 iulie, la urne pentru a-și alege Parlamentul, după ce președinta Maia Sandu a semnat la 28 aprilie decretul de dizolvare a legislativului de la Chișinău.

Numărul cetăţenilor cu drept de vot din Republica Moldova este de 3,2 milioane, iar autorităţile electorale au pregătit pentru acest scrutin 3,6 milioane de buletine de vot, dintre care 706.000 pentru cetăţenii din diaspora, potrivit Agerpres.

Azi, 11 iulie 2021 în Republica Moldova se desfășoară alegeri parlamentare anticipate, după ce Parlamentul de legislatura a X-a a fost dizolvat pe 28 aprilie. Pentru cele 101 mandate de deputat concurează candidați din 20 de partide politice, două blocuri electorale și un candidat independent. Pentru a fi considerat valabil, la scrutin trebuie să participe nu mai puțin de 1/3 din numărul total al alegătorilor, potrivit Alegeri.md.

Cetățenii cu drept de vot pot să voteze la 2 150 de secții de votare deschise, dintre care 41 pentru alegătorii din localitățile din stânga Nistrului și 150 în afara țării. Secțiile de votare vor funcționa de la 7:00 până la 21:00, ora locală. Pe parcursul zilei va fi realizat un sondaj after-poll telefonic, în rândul alegătorilor care au participat la vot.

Un număr total 150 de secţii de votare vor fi organizate în afara teritoriului Republicii Moldova pentru alegerile parlamentare anticipate ce vor avea loc duminică, 11 iulie, în ţara vecină, iar 12 dintre acestea vor fi organizate în România.

„În câteva luni de zile, situația în țara noastră poate fi schimbată. Republica Moldova are o șansă dacă are grijă de cetățenii săi. LA 11 IULIE, IEȘI LA VOT!”, a scris președinta Maia Sandu pe pagina de Facebook.

Din cele 23 de partide candidate, doar patru au șanse reale, potrivit sondajelor de popularite realizate în rândul cetățenilor din Republica Moldova. Favorite sunt partidul reformist care a fost condus până acum de Maia Sandu, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiune care se luptă pentru majoritatea parlamentară cu alianța comuniștilor și socialiștilor condusă de doi foști președinți, Vladimir Voronin și Igor Dodon.

Un guvern majoritar PAS ar putea accelera tranziția Republicii Moldova către o țară pro-europeană, care să primească și mai mult sprijin din partea Uniunii Europene. Un lucru de reamintit ar fi sprijinul de care se bucură Maia Sandu și partidul PAS în rândul liderilor UE și în cadrul familiei Popularilor Europeni.

Citiți și: Alegeri în R. Moldova. Donald Tusk, mesaj de susținere în limba română pentru partidul Maiei Sandu: “Împreună, aducem Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeană. PAS cu PAS”

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

REPUBLICA MOLDOVA

Natalia Gavrilița a semnat, la Bruxelles, Acordul privind participarea Republicii Moldova la Orizont Europa, programul de cercetare și inovare al UE

Published

on

© Guvernul Republicii Moldova

Natalia Gavrilița și Mariya Gabriel, comisarul european pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret, au semnat astăzi, la Bruxelles, Acordul privind participarea Republicii Moldova la Programul- cadru al Uniunii Europene pentru cercetare și Inovare „Orizont Europa”, pentru perioada 2021-2027, potrivit unui comunicat.

În rezultatul asocierii, Republica Moldova va obține drepturi de participare similare statelor membre ale UE, ceea ce îi va permite să coopereze şi concureze în calitate de partener egal în toate concursurile anunțate în cadrul Programului „Orizont Europa”. Programul oferă oportunități pentru schimbul de bune practici europene și internaționale, atragerea cercetătorilor, accesul la infrastructură de cercetare și de soluționare a provocărilor cu care se confruntă societatea contemporană.

Natalia Gavrilița și-a exprimat încrederea că programul Orizont Europa  va contribui substanțial la dezvoltarea cercetării și inovării în Republica Moldova, dar și la integrarea țării în Spațiul European de Cercetare. Menționând că deja, la momentul actual 10 universități din Republica Moldova folosesc instrumentul de autoevaluare HEInnovate. 

Șefa Cabinetului de miniștri a menționat că Republica Moldova este interesată să participe în continuare la proiectele europene ce vizează educația digitală, ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și valorificarea potențialului tinerilor antreprenori- Alianța Europeană pentru Ucenicie, dar și  programele Youth4Youth, Erasmus+ și Corpul european de  solidaritate  care va permite studenților să lucreze și să obțină noi abilități profesionale în timp ce studiază.

În context, Natalia Gavrilița a vorbit și despre acțiunile noii guvernări de la Chișinău pentru reformarea sistemului educațional, organizarea procesului de învățământ în perioada pandemiei, sprijinirea domeniului cercetării și culturii. În acest sens, oficialii au subliniat importanța asocierii Republicii Moldova la noul Program „Europa Creativă” și participarea la proiectul EU4Culture, care urmărește elaborarea unor strategii de dezvoltare culturală.

Programul vine să continue eforturile Programului Cadru de cercetare și inovare Orizont 2020. Din 2014 și până în prezent Republica Moldova a beneficiat de 7,4 milioane de Euro în cadrul programului Orizont 2020. Rata de succes a proiectelor eligibile în cadrul programului este de 14 procente fiind superioară mediei statelor asociate din regiune.

Obiectivele programului semnat sunt promovarea cercetării și inovării, consolidarea legăturii dintre cercetare, inovare, educație și alte politici. Totodată, programul are scopul să asigure complementaritatea cu politicile și activitățile de cercetare și inovare la nivel național, regional și la nivelul Uniunii Europene.

Republica Moldova participă în calitate de țară asociată și contribuie la toate părțile Programului „Orizont Europa”. De menționat că participarea Republicii Moldova la programele-cadru ale Uniunii Europene reprezintă o cale de internaționalizare a sistemului național de cercetare și inovare, precum și de asigurare a procesului de integrare în Spațiul European de Cercetare.

Amintim că alte două state non-UE, Islanda și Norvegia, s-au asociat în mod oficial la Orizont Europa, permițând entităților din aceste două țări să participe la programul european de cercetare și inovare în valoare de 95,5 miliarde de euro, în aceleași condiții ca și entitățile din statele membre ale UE.

De asemenea, Comisia Europeană și partenerii săi din Balcanii de Vest și Turcia au încheiat, la 28 septembrie, negocierile pentru asocierea acestora la programul Orizont Europa.

Programul-cadru „Orizont Europa” se bazează pe trei piloni care se completează și sunt interconectați. Primul pilon sprijină excelența științifică în cercetarea fundamentală și dezvoltarea tinerilor talente în domeniile cercetării și inovării. Al doilea pilon susține cercetarea care abordează provocări societale și tehnologii industriale în domenii precum sănătatea, securitatea, tehnologiile digitale și tehnologiile generice esențiale, clima, energia și mobilitatea, aprovizionarea cu alimente și resursele naturale și garantează că întregul proces de cercetare și inovare este finanțat și încorporat în problematica provocărilor globale. Al treilea pilon se axează pe intensificarea inovării prin instituirea Consiliului european pentru inovare și sprijină antreprenoriatul axat pe cercetare. Cei trei piloni sunt susținuți de activități de consolidare al Spațiului European al Cercetării, și anume prin componentele: extinderea participării, răspândirea excelenței, reformarea și consolidarea sistemului european de cercetare și inovare.

 

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Ursula von der Leyen a avut o convorbire telefonică cu Maia Sandu: UE va ajuta Republica Moldova să facă față problemei aprovizionării cu gaze

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avut marți o convorbire telefonică cu președinta Maia Sandu, cu privire la problemele cu care se confruntă Republica Moldova în aprovizionarea cu gaze naturale, asigurând-o pe șefa statului moldovean de sprijinul Uniunii Europene.

“O convorbire telefonică bună cu Maia Sandu. Suntem în contact regulat pentru a ajuta Moldova să facă față problemei aprovizionării cu gaze. UE este alături de Moldova. Experții noștri sunt pe teren pentru a ajuta la rezolvarea situației”, a scris von der Leyen, pe Twitter.

Șefa executivului european a mai anunțat că, în prezent, UE analizează “măsuri suplimentare de sprijin”.

Convorbirea telefonică dintre Ursula von der Leyen și Maia Sandu a avut loc în contextul în care Republica Moldova a solicitat acum două săptămâni ajutor ţărilor Uniunii Europene după ce gigantul rus Gazprom şi-a redus livrările către acest stat. Oficialii de la Chișinău nu sunt dispuşi să accepte noi termeni în contractul cu Gazprom, ce ar include preţuri semnificativ mai mari și doreşte aprovizionarea cu gaze prin România. Aprovizionarea cu gaz a Republicii Moldova a scăzut cu aproximativ o treime, în timp ce preţurile au crescut de la 550 de dolari la mie de metri cubi luna trecută la 790 de dolari luna aceasta, de aproape cinci ori mai mult decât media plătită de ţară anul trecut.

Drept urmare, președintele Klaus Iohannis a solicitat Uniunii Europene să sprijine Republica Moldova în asigurarea alimentării cu gaze naturale și energie electrică, dublând astfel demersul diplomatic în acest sens. Solicitarea lui Iohannis a urmat unui demers similar efectuat și de ministrul de externe, Bogdan Aurescu. Șeful diplomației române a solicitat instituțiilor Uniunii Europene și statelor membre să sprijine Republica Moldova, ”cu experți și asistență financiară”, în eforturile sale de a depăși criza alimentării cu gaze naturale astfel încât ”Guvernul de la Chișinău să implementeze procesul ambiţios de reforme la care s-a angajat după alegerile de pe 11 iulie“.

Relațiile dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova au căpătat o nouă dinamică după alegerea Maiei Sandu în funcția de președinte și după alegerile din 11 iulie 2021, în urma cărora partidul pro-european al șefei statului a obținut majoritate absolută în legislativul de la Chișinău. De altfel,  Consiliul de asociere UE-Republica Moldova se va reuni miercuri pentru a discuta despre cooperarea economică, justiția și reformele politice.

Pe 19 octombrie, Comisia Europeană a publicat un raport privind punerea în aplicare a Acordului de Asociere UE-Republica Moldova, care concluzionează că, deși în a doua jumătate a anului 2020 Moldova a înregistrat un regres în ceea ce privește standardele statului de drept și reformele, alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021 au oferit un mandat clar și puternic forțelor pro-reformă pentru a implementa o agendă ambițioasă privind combaterea corupției și sărăciei, un sistem judiciar îmbunătățit, în conformitate cu angajamentele asumate de Moldova în cadrul Acordului de asociere.

Amintim că Uniunea Europeană a acordat recent Republicii Moldova 745 de milioane de lei ( aproape 36 de milioane de euro) din planul de redresare economică al UE pentru această țară a Parteneriatulu Estic și o altă tranșă de 50 milioane de euro asistență de la UE ca urmare a “progreselor remarcabile” în domeniul politicilor publice.

Comisia Europeană a anunțat la începutul lunii iunie un plan de redresare economică pentru Republica Moldova, în valoare de 600 de milioane de euro, axat pe șase piloni infrastructura, gestionarea finanțelor publice și guvernanță economică,economie competitivă, comerțul și IMM-urile,educația și capacitatea de inserție profesională, statul de drept și reforma justiției.

Investițiile vor fi realizate pe baza unei abordări de tipul “mai mult pentru mai mult”, progresele înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, în special în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției, fiind o condiție prealabilă pentru acordarea de asistență financiară.

Continue Reading

POLITICĂ

Președintele PMP, Cristian Diaconescu: Rusia, supărată că Republica Moldova a ales parcursul european, folosește gazul pentru a o șantaja

Published

on

© Partidul Mișcarea Populară/ Facebook

Președintele Partidului Mișcarea Populară, Cristian Diaconescu, subliniază că Rusia folosește gazul pentru a șantaja Republica Moldova, arătându-și nemulțumirea față de faptul că președintele Maia Sandu ”și-a îndreptat țara pe un parcurs european.”

”Rusia continuă șantajul  la adresa Republicii Moldova. După ce a eșuat în controlul politic asupra Chișinăului, Moscova folosește o altă armă, de această dată economică,  în războiul pentru menținerea supremației în teritoriul dintre Prut și Nistru. Gazprom a anunțat că va tăia gazul pentru Moldova, dacă nu-și plătește datoriile, în valoare de peste 700 milioane de dolari. Ca un rezultat al intimidării, compania rusească refuză să ofere o sumă pentru un nou contract de livrare de gaze naturale”, a precizat Diaconescu într-un mesaj publicat pe Facebook.

Președintele PMP a explicat că Rusia profită de faptul că ”are spatele acoperit prin deschiderea gazoductului Nord Stream” pentru a izola economic ”Ucraina și Republica Moldova, prețul fiind monopolul deținut în distribuirea de gaze naturale.”

”Rusia și-a extins frontul manevrelor financiare, de presiune la adresa țărilor europene prin folosirea gazelor naturale,  ca unitate de măsură a amenințărilor, pentru a-și atinge scopurile geopolitice. (…) Nu este întâmplător aleasă de Moscova data limită  pentru obligarea Republicii Moldova să plătească datoriile către Gazprom, 1 Decembrie, Ziua Națională a României, ziua realizării Marii Uniri”, a mai spus Cristian Diaconescu.

Republica Moldova a cerut ajutor ţărilor Uniunii Europene după ce gigantul rus Gazprom şi-a redus livrările către acest stat.

Oficialii de la Chișinău nu sunt dispuşi să accepte noi termeni în contractul cu Gazprom, ce ar include preţuri semnificativ mai mari și doreşte aprovizionarea cu gaze prin România.

Aprovizionarea cu gaz a Moldovei a scăzut cu aproximativ o treime, în timp ce preţurile au crescut de la 550 de dolari la mie de metri cubi luna trecută la 790 de dolari luna aceasta, de aproape cinci ori mai mult decât media plătită de ţară anul trecut.

Acesta este unul dintre motivele pentru care Comisia pentru Situaţii Excepţionale (CSE) din Republica Moldova a decis să declare stare de alertă în sectorul energetic pentru a evita o eventuală criză. 

Președintele Klaus Iohannis a solicitat Uniunii Europene să sprijine Republica Moldova în asigurarea alimentării cu gaze naturale și energie electrică, dublând astfel demersul diplomatic în acest sens.

Anterior, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de externe, Bogdan Aurescu a atras atenția că Republica Moldova se confruntă cu ”un moment critic”, motiv pentru care are nevoie de ”asistență financiară” pentru a depăși această perioadă și pentru a continua procesul ambițios de implementare  a reformelor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA5 mins ago

Raport Comisia Europeană: Nivelul emisiilor de CO2 în 2020 a scăzut cu 10% față de 2019 și 31% față de 1990

Marian-Jean Marinescu28 mins ago

Marian-Jean Marinescu semnalează că ”numărul insuficient de locuri de parcare este cea mai mare amenințare la adresa siguranței șoferilor de camion din Europa”

ROMÂNIA2 hours ago

Secretarul de stat Dan Neculăescu s-a întâlnit cu asistentul secretarului de stat al SUA Karen Donfried: Formatul București 9 contribuie la consolidarea NATO și a relației transatlantice

Eugen Tomac2 hours ago

Eugen Tomac: Ajutorul UE pentru Republica Moldova arată nivelul de încredere pe care Europa îl are în administrația celui de al doilea stat românesc

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 hours ago

România a fost desemnată a treia cea mai influentă țară în Parlamentul European, devansând Franța, Italia sau Olanda

Dacian Cioloș3 hours ago

VoteWatch Europe: Dacian Cioloș, desemnat al treilea cel mai influent membru al Parlamentului European

U.E.16 hours ago

Olaf Scholz promite că guvernul său va face o ”reorganizare industrială rapidă” pentru ca Germania să nu aibă ”probleme de aprovizionare cu energie”

Dragoș Pîslaru17 hours ago

Dragoș Pîslaru: Băncile, un aliat indispensabil al Guvernului. Ele trebuie să joace un rol activ în implementarea PNRR

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Ursula von der Leyen: UE acordă un sprijin de 60 de milioane de euro pentru a ajuta Republica Moldova să gestioneze actuala criză energetică

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Bloomberg: Lumea cumpără cantități record de grâu european. România devansează Rusia pe piața din Egipt

Dragoș Pîslaru17 hours ago

Dragoș Pîslaru: Băncile, un aliat indispensabil al Guvernului. Ele trebuie să joace un rol activ în implementarea PNRR

Daniel Buda1 day ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene ”să vină cu abordări pragmatice, ancorate în realitate” pentru a diminua impactul PAC asupra schimbărilor climatice

GENERAL2 days ago

Dragoș Pîslaru, despre digitalizarea pieței muncii: PNRR poate așeza România în avangarda Europei prin reformele sistemice pe care le propune

ROMÂNIA3 days ago

Serbia donează României medicamente și concentratoare de oxigen pentru bolnavii de COVID-19: Suntem alături de voi în cele mai grele momente

ROMÂNIA3 days ago

Oleg Roibu, director juridic eMAG: Am bugetat peste 250 milioane de lei în următorii trei ani pentru dezvoltarea antreprenoriatului digital

NATO6 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ7 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu7 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi7 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Team2Share

Trending