Connect with us

INTERNAȚIONAL

Alegeri parlamentare în Republica Moldova: Care sunt principalele formațiuni politice înscrise în cursa electorală și cum se explică controversa legată de sistemul de vot?

Published

on

În perioada preelectorală, cu mult înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019,  din Republica Moldova, mai multe formațiuni politice și-au anunțat poziționarea politică conform criteriilor doctrinare și de integrare regională, arată site-ul alegeri.md, un proiect realizat cu scopul de a prezenta organizarea procesului electoral din statul vecin într-un mod transparent și echidistant.

Potrivit sondajelor de opinie, realizate în perioada decembrie-februarie de mai multe companii sociologice, la comanda diferiților beneficiari, se indică faptul că Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), al cărui lider informal este actualul președinte Igor Dodon, rămâne cea mai influentă forță de pe scena politică, cu un scor de 41,5% în sondaje, urmat de blocul electoral pro-european ACUM, cu un scor de 22%, pe locul trei situându-se Partidul Democrat din Moldova (PDM), cu un scor de 20,4%. Următorul clasat, Partidul Șor (PPȘ), asociat cu omul de afaceri Ilan Șor – aflat sub control judiciar după condamnarea în dosarul fraudei bancare de un miliard de dolari -, se află la distanță considerabilă de cele trei formațiuni fruntașe, cu un scor de doar 6.1%.

Mai jos vom prezenta principalele formațiuni politice care vor participa în scrutinul organizat în aceste weekend în Republica Moldova, precum și poziționarea lor de-a lungul eșicherului politic.

Ce formațiuni politice participă în scrutinul de duminică, 24 februarie?

Segmentul eurasiatic, de stânga

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) este cea mai influentă forță politică de pe segmentul de stânga al spectrului politic. Conform documentelor programatice PSRM este un promotor al integrării eurasiatice a Republicii Moldova. În cadrul Consiliului Republican, din 5 septembrie 2018, PSRM a anunțat începerea pregătirilor active pentru alegerile parlamentare. În perioada 7 septembrie – 3 noiembrie 2018, PSRM a organizat mitinguri și consultări cu simpatizanții formațiunii, identificând candidații pentru circumscripțiile electorale uninominale și colectând sugestiile aderenților. În cadrul mitingului, din 18 noiembrie 2018, PSRM a anunțat 10 obiective prioritare pe care s-a angajat să le implementeze în cadrul viitorul Parlament al țării. Printre acestea se numără obținerea statutului de membru deplin al Uniunii Economice Eurasiatice și trecerea la forma prezidențială de guvernare, după modelul Rusiei.

Segmentul centrist

Partidul Democrat din Moldova (PDM) este principala formațiune politică de pe segmentul de centru al spectrului politic. Conform documentelor statutare și programatice, PDM se identifică drept partid de centru-stânga, împărtășind doctrina social-democrată. Raportat la vectorul de integrare regională, PDM se consideră promotor al integrării europene. Începând cu 2016, partidul schimbă accentele în atitudinile sale integraționiste, pledând pentru formula: Moldova – punte între Est și Vest. De asemenea, partidul s-a pronunțat în favoarea consacrării vectorului european al politicii externe în Constituție, inclusiv prin votul cetățenilor, într-un referendum național. Segmentul centrist se intercalează puternic cu segmentul eurasiatic, în special în privința susținerii mesajelor pro-Moldova, edificării națiunii civice moldovenești, consolidării independenței, suveranității, neutralității Republicii Moldova etc. Totodată, segmentul centrist se intercalează la fel de puternic și cu segmentul pro-european de centru-dreapta în privința pledoariei în favoarea integrării europene.

Segmentul pro-european, de centru dreapta și conservator

Pe segmentul de centru dreapta se poziționează un șir de formațiuni cu doctrine conservatoare, liberale și social-liberale, care pledează fără echivoc în favoarea implementării exemplare a Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, precum și în favoarea unor perspective clare de aderare la UE. Principalele formațiuni politice de pe acest segment sunt Platforma Demnitate și Adevăr (PPPDA) și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care au obținut rezultate încurajatoare la ultimele alegeri prezidențiale și municipale. PPPDA și PAS și-au reconfirmat intenția de creare a unui bloc electoral cu denumirea ACUM, care evocă Mișcarea de Rezistență cu același nume, creată în iunie 2018 pentru a protesta împotriva invalidării alegerilor primarului capitalei Chișinău. La 3 noiembrie 2018, cele două formațiuni au organizat un eveniment public în cadrul căruia au lansat angajamente ce urmează a fi realizate în următorii 4 ani. Printre acestea se numără combaterea corupției și îndeplinirea până în 2023 a tuturor condițiilor pentru solicitarea calității de membru al Uniunii Europene. Segmentul pro-european se intercalează substanțial cu segmentul unionist.

Segmentul unionist

Segmentul unionist cuprinde cel puțin 12 formațiuni politice din 46 înregistrate și câteva zeci de organizații civice active, promotoare a mesajului unirii Republici Moldova cu România. La 27 noiembrie 2018 a fost anunțată constituirea Convenției Euro-Unioniste (CEU) pentru participarea la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Fondatorii CEU au făcut un apel către entitățile unioniste să se alăture structurii, astfel încât cetățenii, care optează pentru Unirea celor două state românești, să aibă reprezentanți în Parlamentul Republicii Moldova. La momentul lansării anunțului de constituire, 2 partide politice și 15 entități civice își exprimaseră adeziunea la CEU, aceasta fiind deschisă pentru aderarea și altor structuri. Eforturile de coalizare a formațiunilor unioniste nu s-au soldat însă cu succes.

De ce alegerile din 24 februarie sunt considerate controversate?

Un nou sistem electoral problematic

Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, Parlamentul va fi ales în baza sistemului electoral mixt (paralel): 50 de deputați aleși într-o circumscripție electorală națională, în baza listelor de candidați, și 51 de deputați – în circumscripții uninominale, din rândul candidaților independenți sau a celor desemnați de către partidele politice.

Alegerile pentru parlamentul moldovean de anul acesta se vor desfășura, însă, pe fondul unui prejudiciu judiciar periculos generat de anularea rezultatelor alegerilor locale anticipate pentru Primăria Chișinăului (votul a fost câștigat de Andrei Năstase, unul dintre liderii opoziției pro-reformă), din iunie 2018,   de către instanțele din Republica Moldova ( decizie confirmată și de Comisia Electorală Centrală), care ridică preocupări cu privire la posibila abuzare a acestei puteri de anulare de către instanțele districtuale responsabile de confirmarea rezultatelor alegerilor din  circumscripțiile electorale.

De asemenea, decizia din vară subminează încrederea cetățenilor în sistemul judiciar și în procesul electoral, ceea ce este deosebit de dificil în contextul alegerilor parlamentare din 2019. Moldova organizează aceste alegeri într-un sistem electoral nou, mixt, pe care Parlamentul l-a adoptat fără un consens transversal clar și ignorând recomandările Comisiei de la Veneția și ale OSCE/ODIHR

Astfel, la crearea celor 51 de circumscripții uninominale pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, site-ul alegeri.md subliniază următoarele probleme: nu au fost respectate hotarele unităților administrativ-teritoriale pentru asigurarea unei reprezentări organice a intereselor acestora de către viitorii deputați; s-a admis neconcordanța competențelor teritoriale ale organelor electorale cu cele ale organelor administrative și de drept, care ar trebui să-și coordoneze eforturile și competențele pentru un proces electoral integru; s-a admis o diferență considerabilă dintre numărul de alegători a anumitor circumscripții uninominale, ceea ce contravine bunelor practici în materie electorală.

În plus, noul sistem electoral ar putea pune în pericol funcționarea sistemului pluripartidist în Moldova, deoarece favorizează în primul rând cele două partide politice care dețin majoritatea resurselor financiare, administrative și media – Partidul Democrat (care conduce actuala coaliție de guvernare) și Partidul Socialist (de regulă în opoziție, un partid antieuropean/pro-rus, afiliat cu actualul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon).

Condițiile UE
Modul în care a fost adoptat noul sistem electoral este unul dintre principalele motive pentru care UE a impus condiții politice pentru pachetul de asistență macrofinanciară de 100 de milioane de euro acordat Republicii Moldova în noiembrie 2017.

În lumina evenimentelor recente, UE a suspendat orice plată a acestui ajutor până la recunoașterea internațională a viitoarelor alegeri parlamentare, care vor avea loc la 24 februarie 2019.

În circumstanțele menționate, revenirea la normalitate, pe plan intern și extern, este condiționată de organizarea și desfășurarea unor alegeri parlamentare libere și corecte, potrivit cu criteriile, standardele și bunele practici electorale internaționale, la care autoritățile moldovene au subscris. În acest sens, reamintim că la finele lunii ianuarie, Parlamentul European (PE) a decis constituirea unei delegații de monitorizare a scrutinului din Republica Moldova. Delegația PE va avea importanta misiune de a se asigura că scrutinul electoral se desfășoară într-o manieră transparentă, corectă, respectând standardele democratice.

Menționăm că site-ul alegeri.md este dezvoltat cu sprijinul financiar al Fundației Soros-Moldova.

NEWS

Premierul Ludovic Orban: Ne gândim la un instrument care să asigure finanţarea proiectelor localităţilor româneşti înfrăţite cu cele din Republica Moldova

Published

on

© Guvernul României

Prim-ministrul interimar Ludovic Orban a precizat că Guvernul ia în calcul elaborarea unui mecanism care să susțină asigurarea finanțării pentru proiectele stabilite între localități românești înfrățite cu localități din Republica Moldova, informează Agerepres.

”Ştim foarte bine care este situaţia în Republica Moldova. Ne interesează într-o măsură foarte mare să putem să susţinem proiectele comunităţilor locale şi administraţiilor locale din Republica Moldova şi aici chiar ne gândim la un instrument care să ajute localităţile din România, care sunt înfrăţite cu localităţi din Basarabia, să poată să aibă finanţările necesare pentru a finanţa acele proiecte care sunt convenite cu primarii din Basarabia”, a precizat premierul Orban.

Declarațiile prim-ministrului Orban au venit după ce un reprezentant al autorităţilor locale din Republica Moldova a cerut ca diversele forme de sprijin financiar să fie alocate prioritar către proiectele autorităţilor locale. ”Am vrea foarte mult să ne ajutaţi. Dar cum? Să nu mai daţi banii guvernelor centrale. Să ne ajutaţi ca tot suportul care vine în Republica Moldova să fie condiţionat prin reforme reale, prin luptă cu adevărat cu corupţia şi prin focusare cât mai mare către autorităţile publice locale”, a precizat acesta.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ambasadorul SUA la București atrage atenția că ”Huawei reprezintă o cale greșită pentru dezvoltarea 5G”: Dorim să colaborăm cu aliații noștri NATO pentru a construi un viitor digital puternic, sigur și prosper

Published

on

© Ambassador Adrian Zuckerman/ Twitter

Huawei reprezintă o cale greșită pentru dezvoltarea 5G și ”contrar marketingului  și a percepţiei publice generale distorsionate, 5G nu este sinonim cu companiile chineze”, companiile americane, europene și sud-coreene conducând ”calea dezvoltării 5G pe piețele din întreaga lume”, a menționat ambasadorul Statelor Unite la București, Adrian Zuckerman, într-un editorial publicat pe site-ul Ambasadei SUA în România, intitulat ”Să construim un viitor 5G sigur”. 

Diplomatul american a amintit că Huawei a fost pusă sub acuzare, săptămâna trecută, de Departamentul de Justiție al SUA pentru fraude și complot pentru a fura secrete comerciale.

”Huawei, spre deosebire de aceste companii de încredere, a fost pusă sub acuzare, săptămâna trecută, de Departamentul de Justiţie al SUA pentru fraude şi complot pentru a fura secrete comerciale. În cadrul schemei pe care a folosit-o de zeci de ani, Huawei a plătit bonusuri angajaților care au furat informații confidențiale de la concurenţii din Statele Unite.”, a punctat ambasadorul american la București.

Zuckerman a precizat că prezența companiilor chineze în rețelele 5G periclitează securitatea acestora, pentru că, ”spre deosebire de companiile occidentale, firmele de tehnologie din China trebuie să împărtășească informațiile și tehnologia cu autoritățile militare sau de spionaj chineze. Companiile chineze și clienții lor nu sunt niciodată cu adevărat scutite de supravegherea Partidului Comunist Chinez.”

În acest context, Zuckerman a subliniat că ”nu putem avea încredere în aceste firme” și că ”trebuie să ne asigurăm că folosim companii care continuă să dezvolte tehnologii 5G de încredere, cum sunt Ericsson, Nokia, Samsung şi Qualcomm” pentru ”a menține rețelele noastre sigure și pentru a ne păstra valorile democratice. Aceste companii reprezintă o soluţie la ameninţarea provocată de firmele de tehnologie care au legături cu Partidul Comunist Chinez.”

Adrian Zuckerman a amintit și faptul că la 20 august și guvernele României și al SUA, prin ambasadorii Hans Klemm și George Maior, au semnat, în timpul vizitei președintelui Klaus Iohannis la Washington, un memorandum prin care recomandă “o evaluare riguroasă a furnizorilor pentru asigurarea deplină a securităţii implementării tehnologiei 5G”.

”Prezenţa companiilor chineze în reţelele 5G periclitează securitatea acestora. Singura modalitate de a proteja securitatea 5G este să o construim cu companii în care putem avea încredere. Includerea echipamentelor chineze în orice parte a unei rețele 5G creează riscuri inacceptabile pentru securitatea națională, pentru infrastructura critică, confidențialitatea și drepturile omului. Așteptăm cu nerăbdare să colaborăm cu aliații noștri NATO pentru a construi un viitor digital puternic, sigur și prosper, care să susțină și să ne apere valorile și modul de viață”, a mai menționat ambasadorul Statelor Unite la Bucureși, Adrian Zuckerman.

Editorialul diplomatului american vine în contextul în care Parisul, prin voca ministrului francez al economiei, Bruno Le Maire, a anunțat că nu va exclude Huawei din ”rețeaua 5G din Franța”.

”Dacă Huawei va înainta o ofertă mai bună într-un moment sau altul din punct de vedere tehnic sau al preţului, atunci ar putea avea acces la reţeaua 5G în Franţa”, a indicat acesta.

Totuşi, a adăugat oficialul francez, ”în cazul instalaţiilor critice, al facilităţilor militare, dacă există zone nucleare în apropiere, vom stabili anumite restricţii pentru a ne proteja interesele suverane”.

Anunțul Franței privind accesul limintat al companiei Huawei la construcția rețelelor 5G vine după ce și guvernul britanic a decis la sfârşitul lui ianuarie să accepte o participare limitată a gigantului chinez din domeniul telecomunicaţiilor la reţeaua 5G, apreciind că Huawei prezintă un risc, dar securitatea naţională nu este afectată.

Această hotărâre a atras nemulțumirea Washingtonului, care prin vocea vicepreședintelui american, Mike Pence, și-a arătat ”profunda dezamăgire”, sugerând, în același timp, că această decizie ar putea afecta negocierile cu Statele Unite pentru stabilirea unui acord comercial.

De altfel, Financial Times relata săptămâna trecută că președintele american Donald Trump și-a exprimat ”în termeni furioși” punctul de vedere cu privire la decizia Londrei de a permite implicarea producătorului chinez Huawei în implementarea tehnologiei 5G în Regatul Unit.

În ceea ce privește Germania, aceasta nu a anunțat încă o decizie cu privire la această chestiune, dar cancelarul german Angela Merkel s-a pronunțat în decembrie împotriva excluderii a priori a vreunei societăți anume, promițând în același timp că va face totul pentru a garanta securitatea infrastructurilor de telecomunicații germane.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Parlamentul Macedoniei de Nord s-a autodizolvat. Alegerile anticipate vor avea loc pe 12 aprilie

Published

on

Foto: Wikipedia

Dizolvarea Parlamentului Macedoniei de Nord a fost votată de cei 108 de deputați care au participat la votul de duminică seară, relatează presa străină (dpa, Reuters) și Agerpres.

Astfel, parlamentarii macedoneni deschid cu 8 luni mai devreme organizarea de alegeri parlamentare, anticipatele având loc  în data de 12 aprilie.

Reamintim că fostul premier al Macedoniei de Nord, Zoran Zaev, a demisionat în data de 3 ianurie în vederea alegerilor legislative anticipate convocate după refuzul Uniunii Europene de a începe negocierile de aderare, proiect ce s-a aflat în centrul politicii sale.

De asemenea, în luna octombrie, premierul nord-macedonean Zoran Zaev a cerut  organizarea de alegeri anticipate, în urma refuzului țărilor Uniunii Europene de a începe negocierile de aderare a ţării sale la UE, care era una dintre priorităţile mandatului său.

Guvernul social-democrat al lui Zaev a preluat funcția în 2017.

El a calificat eşecul liderilor UE de a conveni asupra lansării negocierilor de aderare cu ţara sa drept “o mare nedreptate” şi “o mare greşeală istorică”.

Aceleași poziții le-au adoptat și foștii liderii ai Consiliului European și Comisiei Europene.

Aflați la ultimul lor Consiliu European, Donald Tusk și Jean-Claude Juncker, președinții Consiliului European și Comisiei Europene, au criticat lipsa unui consens între șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană pentru a da undă verde începerii negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania.

În acel context, în ultima lor conferință de presă în calitate de lideri ai Consiliului European și Comisiei Europene, Tusk și Juncker au vorbit despre o ”gravă greșeală istorică”, precizând că ”cele două țări sunt pregătite, însă nu și unele state membre ale UE”.

Citiți și Macedonia de Nord și Albania, lăsate în așteptare de veto-ul Franței: Liderii UE au eșuat în privința unui acord pentru începerea negocierilor de aderare

Însă, contextul plolitic deja prezintă modificări.

Președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat, sâmbătă, că va fi de acord ca Macedonia de Nord și Albania să înceapă negocierile privind aderarea la Uniunea Europeană, dacă raportul de luna viitoare al Comisiei Europene este unul favorabil demarării tratativelor.

Între timp, Parlamentul de la Skopje a ratificat marți protocolul de aderare a Macedoniei de Nord la Alianța Nord-Atlantică, urmând să devină al 3o-lea stat membru al NATO după ce Spania, cel din urmă stat membru aliat care mai trebuie să ratifice protocolul, va aproba aderarea acestei țări balcanice.

Parlamentul Macedoniei de Nord a adoptat Legea privind ratificarea aderăroo la NATO cu sprijinul a 114 din 120 de parlamentari. Legea va intra în vigoare atunci când Spania, singurul membru NATO rămas, va ratifica Protocolul de aderare al Macedoniei de Nord.

Citiți și: Moment istoric la Skopje: Parlamentul Macedoniei de Nord a ratificat aderarea la NATO, urmând să devină al 30-lea stat membru al Alianței

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending