Connect with us

INTERNAȚIONAL

Alegeri parlamentare în Republica Moldova: Care sunt principalele formațiuni politice înscrise în cursa electorală și cum se explică controversa legată de sistemul de vot?

Published

on

În perioada preelectorală, cu mult înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019,  din Republica Moldova, mai multe formațiuni politice și-au anunțat poziționarea politică conform criteriilor doctrinare și de integrare regională, arată site-ul alegeri.md, un proiect realizat cu scopul de a prezenta organizarea procesului electoral din statul vecin într-un mod transparent și echidistant.

Potrivit sondajelor de opinie, realizate în perioada decembrie-februarie de mai multe companii sociologice, la comanda diferiților beneficiari, se indică faptul că Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), al cărui lider informal este actualul președinte Igor Dodon, rămâne cea mai influentă forță de pe scena politică, cu un scor de 41,5% în sondaje, urmat de blocul electoral pro-european ACUM, cu un scor de 22%, pe locul trei situându-se Partidul Democrat din Moldova (PDM), cu un scor de 20,4%. Următorul clasat, Partidul Șor (PPȘ), asociat cu omul de afaceri Ilan Șor – aflat sub control judiciar după condamnarea în dosarul fraudei bancare de un miliard de dolari -, se află la distanță considerabilă de cele trei formațiuni fruntașe, cu un scor de doar 6.1%.

Mai jos vom prezenta principalele formațiuni politice care vor participa în scrutinul organizat în aceste weekend în Republica Moldova, precum și poziționarea lor de-a lungul eșicherului politic.

Ce formațiuni politice participă în scrutinul de duminică, 24 februarie?

Segmentul eurasiatic, de stânga

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) este cea mai influentă forță politică de pe segmentul de stânga al spectrului politic. Conform documentelor programatice PSRM este un promotor al integrării eurasiatice a Republicii Moldova. În cadrul Consiliului Republican, din 5 septembrie 2018, PSRM a anunțat începerea pregătirilor active pentru alegerile parlamentare. În perioada 7 septembrie – 3 noiembrie 2018, PSRM a organizat mitinguri și consultări cu simpatizanții formațiunii, identificând candidații pentru circumscripțiile electorale uninominale și colectând sugestiile aderenților. În cadrul mitingului, din 18 noiembrie 2018, PSRM a anunțat 10 obiective prioritare pe care s-a angajat să le implementeze în cadrul viitorul Parlament al țării. Printre acestea se numără obținerea statutului de membru deplin al Uniunii Economice Eurasiatice și trecerea la forma prezidențială de guvernare, după modelul Rusiei.

Segmentul centrist

Partidul Democrat din Moldova (PDM) este principala formațiune politică de pe segmentul de centru al spectrului politic. Conform documentelor statutare și programatice, PDM se identifică drept partid de centru-stânga, împărtășind doctrina social-democrată. Raportat la vectorul de integrare regională, PDM se consideră promotor al integrării europene. Începând cu 2016, partidul schimbă accentele în atitudinile sale integraționiste, pledând pentru formula: Moldova – punte între Est și Vest. De asemenea, partidul s-a pronunțat în favoarea consacrării vectorului european al politicii externe în Constituție, inclusiv prin votul cetățenilor, într-un referendum național. Segmentul centrist se intercalează puternic cu segmentul eurasiatic, în special în privința susținerii mesajelor pro-Moldova, edificării națiunii civice moldovenești, consolidării independenței, suveranității, neutralității Republicii Moldova etc. Totodată, segmentul centrist se intercalează la fel de puternic și cu segmentul pro-european de centru-dreapta în privința pledoariei în favoarea integrării europene.

Segmentul pro-european, de centru dreapta și conservator

Pe segmentul de centru dreapta se poziționează un șir de formațiuni cu doctrine conservatoare, liberale și social-liberale, care pledează fără echivoc în favoarea implementării exemplare a Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, precum și în favoarea unor perspective clare de aderare la UE. Principalele formațiuni politice de pe acest segment sunt Platforma Demnitate și Adevăr (PPPDA) și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care au obținut rezultate încurajatoare la ultimele alegeri prezidențiale și municipale. PPPDA și PAS și-au reconfirmat intenția de creare a unui bloc electoral cu denumirea ACUM, care evocă Mișcarea de Rezistență cu același nume, creată în iunie 2018 pentru a protesta împotriva invalidării alegerilor primarului capitalei Chișinău. La 3 noiembrie 2018, cele două formațiuni au organizat un eveniment public în cadrul căruia au lansat angajamente ce urmează a fi realizate în următorii 4 ani. Printre acestea se numără combaterea corupției și îndeplinirea până în 2023 a tuturor condițiilor pentru solicitarea calității de membru al Uniunii Europene. Segmentul pro-european se intercalează substanțial cu segmentul unionist.

Segmentul unionist

Segmentul unionist cuprinde cel puțin 12 formațiuni politice din 46 înregistrate și câteva zeci de organizații civice active, promotoare a mesajului unirii Republici Moldova cu România. La 27 noiembrie 2018 a fost anunțată constituirea Convenției Euro-Unioniste (CEU) pentru participarea la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Fondatorii CEU au făcut un apel către entitățile unioniste să se alăture structurii, astfel încât cetățenii, care optează pentru Unirea celor două state românești, să aibă reprezentanți în Parlamentul Republicii Moldova. La momentul lansării anunțului de constituire, 2 partide politice și 15 entități civice își exprimaseră adeziunea la CEU, aceasta fiind deschisă pentru aderarea și altor structuri. Eforturile de coalizare a formațiunilor unioniste nu s-au soldat însă cu succes.

De ce alegerile din 24 februarie sunt considerate controversate?

Un nou sistem electoral problematic

Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, Parlamentul va fi ales în baza sistemului electoral mixt (paralel): 50 de deputați aleși într-o circumscripție electorală națională, în baza listelor de candidați, și 51 de deputați – în circumscripții uninominale, din rândul candidaților independenți sau a celor desemnați de către partidele politice.

Alegerile pentru parlamentul moldovean de anul acesta se vor desfășura, însă, pe fondul unui prejudiciu judiciar periculos generat de anularea rezultatelor alegerilor locale anticipate pentru Primăria Chișinăului (votul a fost câștigat de Andrei Năstase, unul dintre liderii opoziției pro-reformă), din iunie 2018,   de către instanțele din Republica Moldova ( decizie confirmată și de Comisia Electorală Centrală), care ridică preocupări cu privire la posibila abuzare a acestei puteri de anulare de către instanțele districtuale responsabile de confirmarea rezultatelor alegerilor din  circumscripțiile electorale.

De asemenea, decizia din vară subminează încrederea cetățenilor în sistemul judiciar și în procesul electoral, ceea ce este deosebit de dificil în contextul alegerilor parlamentare din 2019. Moldova organizează aceste alegeri într-un sistem electoral nou, mixt, pe care Parlamentul l-a adoptat fără un consens transversal clar și ignorând recomandările Comisiei de la Veneția și ale OSCE/ODIHR

Astfel, la crearea celor 51 de circumscripții uninominale pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, site-ul alegeri.md subliniază următoarele probleme: nu au fost respectate hotarele unităților administrativ-teritoriale pentru asigurarea unei reprezentări organice a intereselor acestora de către viitorii deputați; s-a admis neconcordanța competențelor teritoriale ale organelor electorale cu cele ale organelor administrative și de drept, care ar trebui să-și coordoneze eforturile și competențele pentru un proces electoral integru; s-a admis o diferență considerabilă dintre numărul de alegători a anumitor circumscripții uninominale, ceea ce contravine bunelor practici în materie electorală.

În plus, noul sistem electoral ar putea pune în pericol funcționarea sistemului pluripartidist în Moldova, deoarece favorizează în primul rând cele două partide politice care dețin majoritatea resurselor financiare, administrative și media – Partidul Democrat (care conduce actuala coaliție de guvernare) și Partidul Socialist (de regulă în opoziție, un partid antieuropean/pro-rus, afiliat cu actualul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon).

Condițiile UE
Modul în care a fost adoptat noul sistem electoral este unul dintre principalele motive pentru care UE a impus condiții politice pentru pachetul de asistență macrofinanciară de 100 de milioane de euro acordat Republicii Moldova în noiembrie 2017.

În lumina evenimentelor recente, UE a suspendat orice plată a acestui ajutor până la recunoașterea internațională a viitoarelor alegeri parlamentare, care vor avea loc la 24 februarie 2019.

În circumstanțele menționate, revenirea la normalitate, pe plan intern și extern, este condiționată de organizarea și desfășurarea unor alegeri parlamentare libere și corecte, potrivit cu criteriile, standardele și bunele practici electorale internaționale, la care autoritățile moldovene au subscris. În acest sens, reamintim că la finele lunii ianuarie, Parlamentul European (PE) a decis constituirea unei delegații de monitorizare a scrutinului din Republica Moldova. Delegația PE va avea importanta misiune de a se asigura că scrutinul electoral se desfășoară într-o manieră transparentă, corectă, respectând standardele democratice.

Menționăm că site-ul alegeri.md este dezvoltat cu sprijinul financiar al Fundației Soros-Moldova.

INTERNAȚIONAL

Parlamentul Austriei se opune ratificării acordului comercial dintre UE și Mercosur

Published

on

© European Commission/ Facebook

Parlamentul Austriei a obligat miercuri guvernul să se opună semnării controversatului acord comercial între Uniunea Europeană şi Mercosur, criticat de mai multe state membre în special din cauza îndoielilor legate de angajamentele Braziliei în favoarea schimbărilor climatice, relatează Deutsche Welle și Agerpres.

Aproape toate partidele din subcomisia care se ocupă de afaceri europene al parlamentului austriac au votat împotriva acordului de liber schimb UE-Mercosur.

Mercosur este o zonă de liber schimb din America de Sud care cuprinde Brazilia, Uruguay, Paraguay și Argentina.

UE este primul partener comercial și de investiții al Mercosur. Exporturile de bunuri din UE către Mercosur au avut o valoare de 45 miliarde EUR în 2018, iar cele de servicii 23 miliarde EUR în 2017. De asemenea, UE este cel mai mare investitor străin în Mercosur, cu un stoc de 381 miliarde de euro, în timp ce stocul de investiții al Mercosur în UE se ridica la 52 de miliarde de euro în 2017. Cu toate acestea, atât exportatorii cât și potențialii investitori se confruntă cu bariere pe piețele Mercosur. De aceea, scopul unui acord comercial cu Mercosur ține de eliminarea acestor bariere, care ajută firmele din UE – în special cele mai mici – să exporte mai mult, de consolidarea drepturilor lucrătorilor și asigurarea protecției mediului, de încurajarea companiilor să acționeze în mod responsabil și de respectarea standardelor ridicate de siguranță alimentară.

În acest sens, acordul, încheiat în iunie 2018, după aproape un deceniu de negocieri reprezintă un câștig atât pentru UE, cât și pentru Mercosur, creând oportunități de creștere și locuri de muncă pentru ambele părți. 

Ratificarea acordului era, însă, pusă la îndoială de alte state membre, dinaintea respingerii sale în parlamentul austriac, pe fondul preocupărilor agricultorilor și ONG-urilor din Franța, Irlanda și Luxembourg referitoare la producţia lor de carne, şi la lupta împotriva schimbărilor climatice. 

,,Austria va refuza tratatul Mercosur”, şi-a exprimat satisfacţia deputata conservatoare (ÖVP) şi fostă ministră a mediului Elisabeth Köstinger.

,,În America de Sud, pădurile tropicale sunt distruse de foc pentru a face loc păşunilor şi a trimite carne de vită la preţuri mici în Europa”, a justificat ea, citată de Agerpres.

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, a anunţat la sfârşitul lui august că se opune tratatului, apreciind că omologul său brazilian, Jair Bolsonaro, a ,,minţit” despre angajamentul său faţă de mediu. Acest acord între UE şi cele patru ţări din Mercosur (Brazilia, Argentina, Uruguay şi Paraguay) depinde de un angajament special al părţilor semnatare pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris privind schimbările climatice.

Guvernul austriac este obligat acum să urmeze decizia subcomisiei pentru afaceri europene din Parlament, în conformitate cu regulile care stipulează că toate cele 28 de state membre și parlamentele acestora trebuie să fie de acord cu ratificarea acordurilor comerciale. 

Continue Reading

ONU

Klaus Iohannis merge la Adunarea Generală ONU de la New York: Președintele va conduce delegația României și va participa la recepția oferită de președintele SUA Donald Trump

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis va conduce, în perioada 24-26 septembrie, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care va avea loc la New York, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Prezent pentru a patra oară la lucrările celui mai mare for politic nivel global, șeful statului va susține un discurs în plenul Adunării Generale, va participa la recepțiile oferite de secretarul general al ONU, de președintele SUA și de președintele Consiliului European, urmând să aibă și mai multe întrevederi bilaterale.

”Participarea președintelui României la această sesiune va constitui o bună oportunitate pentru reiterarea angajamentului țării noastre față de guvernanța multilaterală în gestionarea principalelor provocări globale, precum și evidențierea rezultatelor înregistrate de România în favoarea multilateralismului pe durata exercitării Președinției Consiliului Uniunii Europene. Tema actualei sesiuni a Adunării Generale este ,,Stimularea eforturilor multilaterale pentru eradicarea sărăciei, educația calitativă, acțiune climatică și incluziune”. Cea de-a 74-a sesiune a Adunării Generale a ONU debutează la 17 septembrie a.c. și are o durată de un an, segmentul de dezbateri generale la nivel înalt fiind cel mai important eveniment anual de diplomație multilaterală”, informează Administrația Prezidențială.

Președintele Klaus Iohannis, în calitate de șef al delegației României, va susține miercuri, 25 septembrie a.c., în jurul orei 9:15 (ora locală), declarația națională în plenul Adunării Generale, în a doua zi a segmentului la nivel înalt al dezbaterilor generale.

Președintele României va participa, de asemenea, la Forumul Politic la Nivel Înalt (High Level Political Forum) pe tema „Accelerarea implementării Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă”.  Președintele Klaus Iohannis va susține tot miercuri, 25 septembrie, o intervenție în cadrul sesiunii tematice ,,Leaders Dialogue 5 – Partnerships for Sustainable Development”, care se va desfășura între 15:00-16:00 (ora locală).

Citiți și Klaus Iohannis merge din nou în SUA: Președintele participă pentru a patra oară la Adunarea Generală a ONU de la New York

Forumul este primul summit ONU dedicat Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă, după adoptarea Agendei 2030 în septembrie 2015. În cadrul Forumului, șefii delegațiilor naționale vor evalua progresele în implementarea Agendei 2030 și vor trasa coordonatele următorului ciclu de patru ani, crucial pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă până în anul 2030. Participarea la Forum este o oportunitate pentru România de a prezenta progresele la nivel național în vederea implementării Agendei, inclusiv rolul regional asumat prin organizarea unor evenimente care să promoveze parteneriate regionale în acest scop. Totodată, vor fi prezentate experiența și bunele practici pentru a spori eficacitatea, responsabilitatea și caracterul participativ în realizarea progreselor la toate nivelurile privind îndeplinirea Agendei 2030.

Programul președintelui Klaus Iohannis mai cuprinde o serie de evenimente formale consacrate în programul fiecărui segment de nivel înalt al Adunării Generale ONU: participarea la recepția de bun-venit oferită de Secretarul General al ONU în onoarea șefilor de delegații, la recepția oferită de Președintele Consiliului European, Prim-Vicepreședintele Comisiei Europene și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, precum și la recepția oferită de Președintele Statelor Unite ale Americii, domnul Donald Trump, cu prilejul celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

În marja participării la Adunarea Generală a ONU, Președintele României va avea și o serie de întâlniri bilaterale, detalii despre acestea urmând să fie comunicate ulterior.

Puteți citi, pe larg, despre participările lui Klaus Iohannis la ONU aici (2015)aici (2017) și aici (2018).

Șeful statului a mai participat la lucrările Adunării Generale ONU în alte trei rânduri, până în prezent, în 2015, 2017 și 2018. 

Continue Reading

NEWS

Emmanuel Macron împreună cu premierul Italiei, Giuseppe Conte, doresc o Uniune Europeană mai socială când vine vorba despre imigrație

Published

on

© Governo.it

Președintele Franței Emmanuel Macron a fost primul șef de stat din Uniunea Europeană care s-a aflat într-o vizită oficială în Italia, de la confirmarea noului Guvern italian, condus de Giuseppe Conte, realtează Euronews.

Subiectul cheie discutat de către cei doi oficiali europeni a fost migrația.

În timpul întrevederii, președintele francez a menționat că politica de azil, privind imigrația, are nevoie de mai multă solidaritate, spirit uman, dar și eficență.

”Suntem ineficienți, colectiv vorbind, atunci cânt trebuie să ii protejăm pe cei care au dreptul de a solicita azil, dar și atunci când trebuie să îi trimitem înapoi pe cei care nu au dreptul să ceară azil”, a spus Macron în cadrul conferinței de presă.

La aceeași conferință de presă, Giuseppe Conte a menționat că, împreună cu președintele francez, își doresc să găsească o cale prin care să facă Uniunea Europeană ”mai socială, mai prietenoasă cu mediul și mai puternică în lume”.

După vizita sa în Italia, Emmanuel Macron a postat un mesaj pe contul său de Twitter: ”Prietenia franco-italiană este indestructibilă. Uneori nu suntem de acord. Alteori ne certăm sau nu ne întelegem, dar întotdeauna revenim împreună.”

Reamintim că președintele Franței Emmanuel Macron adoptă o poziție tot mai fermă privind problema imigrației.

Recent, acesta a subliniat în timpul unei reunini cu deputații și senatorii francezi că cererile de azil ”nu au fost niciodată la un nivel de ridicat în Franța”, în timp ce “fluxul de intrare nu a fost niciodată atât de scăzut în Europa”.

Citiți și: Președintele Emmanuel Macron adoptă o poziție fermă privind numărul crescut al cererilor de azil în Franța: ”Pretinzând că eşti umanist, uneori eşti prea laxist”

Totodată, premierul reales al Italiei, Giuseppe Conte, a scris într-un mesaj pe Facebook prin care transmite că va cere renegocierea Regulamentului european de la Dublin, care atribuie în prezent ţărilor de sosire sarcina tratării cererilor de azil.

Cererile de azil în statele membre ale Uniunii Europene au crescut cu 10% în prima jumătate a anului 2019, comparativ cu aceeași perioadă din 2018.

Obiectivul politicii de azil a UE este de a acorda statutul corespunzător oricărui resortisant dintr-o țară terță care solicită protecție internațională într-unul dintre statele sale membre, precum și de a asigura respectarea principiului nereturnării. Pentru aceasta, Uniunea face eforturi pentru a crea un sistem european comun de azil.

Mai multe informații despre politica Uniunii Europene în domeniul imigrației, aici.

Citiți și: Eurostat: Peste 300 de mii de imigranți au primit statutul de protecție la nivelul UE în 2018. Germania, Italia și Franța au acordat cele mai multe decizii pozitive pentru protejarea refugiaților

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending