Connect with us

INTERNAȚIONAL

Alegeri parlamentare în Republica Moldova: Care sunt principalele formațiuni politice înscrise în cursa electorală și cum se explică controversa legată de sistemul de vot?

Published

on

În perioada preelectorală, cu mult înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019,  din Republica Moldova, mai multe formațiuni politice și-au anunțat poziționarea politică conform criteriilor doctrinare și de integrare regională, arată site-ul alegeri.md, un proiect realizat cu scopul de a prezenta organizarea procesului electoral din statul vecin într-un mod transparent și echidistant.

Potrivit sondajelor de opinie, realizate în perioada decembrie-februarie de mai multe companii sociologice, la comanda diferiților beneficiari, se indică faptul că Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), al cărui lider informal este actualul președinte Igor Dodon, rămâne cea mai influentă forță de pe scena politică, cu un scor de 41,5% în sondaje, urmat de blocul electoral pro-european ACUM, cu un scor de 22%, pe locul trei situându-se Partidul Democrat din Moldova (PDM), cu un scor de 20,4%. Următorul clasat, Partidul Șor (PPȘ), asociat cu omul de afaceri Ilan Șor – aflat sub control judiciar după condamnarea în dosarul fraudei bancare de un miliard de dolari -, se află la distanță considerabilă de cele trei formațiuni fruntașe, cu un scor de doar 6.1%.

Mai jos vom prezenta principalele formațiuni politice care vor participa în scrutinul organizat în aceste weekend în Republica Moldova, precum și poziționarea lor de-a lungul eșicherului politic.

Ce formațiuni politice participă în scrutinul de duminică, 24 februarie?

Segmentul eurasiatic, de stânga

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) este cea mai influentă forță politică de pe segmentul de stânga al spectrului politic. Conform documentelor programatice PSRM este un promotor al integrării eurasiatice a Republicii Moldova. În cadrul Consiliului Republican, din 5 septembrie 2018, PSRM a anunțat începerea pregătirilor active pentru alegerile parlamentare. În perioada 7 septembrie – 3 noiembrie 2018, PSRM a organizat mitinguri și consultări cu simpatizanții formațiunii, identificând candidații pentru circumscripțiile electorale uninominale și colectând sugestiile aderenților. În cadrul mitingului, din 18 noiembrie 2018, PSRM a anunțat 10 obiective prioritare pe care s-a angajat să le implementeze în cadrul viitorul Parlament al țării. Printre acestea se numără obținerea statutului de membru deplin al Uniunii Economice Eurasiatice și trecerea la forma prezidențială de guvernare, după modelul Rusiei.

Segmentul centrist

Partidul Democrat din Moldova (PDM) este principala formațiune politică de pe segmentul de centru al spectrului politic. Conform documentelor statutare și programatice, PDM se identifică drept partid de centru-stânga, împărtășind doctrina social-democrată. Raportat la vectorul de integrare regională, PDM se consideră promotor al integrării europene. Începând cu 2016, partidul schimbă accentele în atitudinile sale integraționiste, pledând pentru formula: Moldova – punte între Est și Vest. De asemenea, partidul s-a pronunțat în favoarea consacrării vectorului european al politicii externe în Constituție, inclusiv prin votul cetățenilor, într-un referendum național. Segmentul centrist se intercalează puternic cu segmentul eurasiatic, în special în privința susținerii mesajelor pro-Moldova, edificării națiunii civice moldovenești, consolidării independenței, suveranității, neutralității Republicii Moldova etc. Totodată, segmentul centrist se intercalează la fel de puternic și cu segmentul pro-european de centru-dreapta în privința pledoariei în favoarea integrării europene.

Segmentul pro-european, de centru dreapta și conservator

Pe segmentul de centru dreapta se poziționează un șir de formațiuni cu doctrine conservatoare, liberale și social-liberale, care pledează fără echivoc în favoarea implementării exemplare a Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, precum și în favoarea unor perspective clare de aderare la UE. Principalele formațiuni politice de pe acest segment sunt Platforma Demnitate și Adevăr (PPPDA) și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care au obținut rezultate încurajatoare la ultimele alegeri prezidențiale și municipale. PPPDA și PAS și-au reconfirmat intenția de creare a unui bloc electoral cu denumirea ACUM, care evocă Mișcarea de Rezistență cu același nume, creată în iunie 2018 pentru a protesta împotriva invalidării alegerilor primarului capitalei Chișinău. La 3 noiembrie 2018, cele două formațiuni au organizat un eveniment public în cadrul căruia au lansat angajamente ce urmează a fi realizate în următorii 4 ani. Printre acestea se numără combaterea corupției și îndeplinirea până în 2023 a tuturor condițiilor pentru solicitarea calității de membru al Uniunii Europene. Segmentul pro-european se intercalează substanțial cu segmentul unionist.

Segmentul unionist

Segmentul unionist cuprinde cel puțin 12 formațiuni politice din 46 înregistrate și câteva zeci de organizații civice active, promotoare a mesajului unirii Republici Moldova cu România. La 27 noiembrie 2018 a fost anunțată constituirea Convenției Euro-Unioniste (CEU) pentru participarea la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Fondatorii CEU au făcut un apel către entitățile unioniste să se alăture structurii, astfel încât cetățenii, care optează pentru Unirea celor două state românești, să aibă reprezentanți în Parlamentul Republicii Moldova. La momentul lansării anunțului de constituire, 2 partide politice și 15 entități civice își exprimaseră adeziunea la CEU, aceasta fiind deschisă pentru aderarea și altor structuri. Eforturile de coalizare a formațiunilor unioniste nu s-au soldat însă cu succes.

De ce alegerile din 24 februarie sunt considerate controversate?

Un nou sistem electoral problematic

Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, Parlamentul va fi ales în baza sistemului electoral mixt (paralel): 50 de deputați aleși într-o circumscripție electorală națională, în baza listelor de candidați, și 51 de deputați – în circumscripții uninominale, din rândul candidaților independenți sau a celor desemnați de către partidele politice.

Alegerile pentru parlamentul moldovean de anul acesta se vor desfășura, însă, pe fondul unui prejudiciu judiciar periculos generat de anularea rezultatelor alegerilor locale anticipate pentru Primăria Chișinăului (votul a fost câștigat de Andrei Năstase, unul dintre liderii opoziției pro-reformă), din iunie 2018,   de către instanțele din Republica Moldova ( decizie confirmată și de Comisia Electorală Centrală), care ridică preocupări cu privire la posibila abuzare a acestei puteri de anulare de către instanțele districtuale responsabile de confirmarea rezultatelor alegerilor din  circumscripțiile electorale.

De asemenea, decizia din vară subminează încrederea cetățenilor în sistemul judiciar și în procesul electoral, ceea ce este deosebit de dificil în contextul alegerilor parlamentare din 2019. Moldova organizează aceste alegeri într-un sistem electoral nou, mixt, pe care Parlamentul l-a adoptat fără un consens transversal clar și ignorând recomandările Comisiei de la Veneția și ale OSCE/ODIHR

Astfel, la crearea celor 51 de circumscripții uninominale pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, site-ul alegeri.md subliniază următoarele probleme: nu au fost respectate hotarele unităților administrativ-teritoriale pentru asigurarea unei reprezentări organice a intereselor acestora de către viitorii deputați; s-a admis neconcordanța competențelor teritoriale ale organelor electorale cu cele ale organelor administrative și de drept, care ar trebui să-și coordoneze eforturile și competențele pentru un proces electoral integru; s-a admis o diferență considerabilă dintre numărul de alegători a anumitor circumscripții uninominale, ceea ce contravine bunelor practici în materie electorală.

În plus, noul sistem electoral ar putea pune în pericol funcționarea sistemului pluripartidist în Moldova, deoarece favorizează în primul rând cele două partide politice care dețin majoritatea resurselor financiare, administrative și media – Partidul Democrat (care conduce actuala coaliție de guvernare) și Partidul Socialist (de regulă în opoziție, un partid antieuropean/pro-rus, afiliat cu actualul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon).

Condițiile UE
Modul în care a fost adoptat noul sistem electoral este unul dintre principalele motive pentru care UE a impus condiții politice pentru pachetul de asistență macrofinanciară de 100 de milioane de euro acordat Republicii Moldova în noiembrie 2017.

În lumina evenimentelor recente, UE a suspendat orice plată a acestui ajutor până la recunoașterea internațională a viitoarelor alegeri parlamentare, care vor avea loc la 24 februarie 2019.

În circumstanțele menționate, revenirea la normalitate, pe plan intern și extern, este condiționată de organizarea și desfășurarea unor alegeri parlamentare libere și corecte, potrivit cu criteriile, standardele și bunele practici electorale internaționale, la care autoritățile moldovene au subscris. În acest sens, reamintim că la finele lunii ianuarie, Parlamentul European (PE) a decis constituirea unei delegații de monitorizare a scrutinului din Republica Moldova. Delegația PE va avea importanta misiune de a se asigura că scrutinul electoral se desfășoară într-o manieră transparentă, corectă, respectând standardele democratice.

Menționăm că site-ul alegeri.md este dezvoltat cu sprijinul financiar al Fundației Soros-Moldova.

INTERNAȚIONAL

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski pledează în prima sa vizită oficială în Germania pentru aderarea Ucrainei la UE și NATO: Este cea mai mare dorință a poporului nostru

Published

on

©www.president.gov.ua

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a sosit marți la Berlin, după ce acesta a fost prezent luni la Paris, a pledat pentru aderarea Ucrainei la UE și NATO în cadrul unor declarații făcute presei germane înaintea întrevederii sale cu cancelarul Angela Merkel, anunță DPA, citat de Agerpres.

”Ucraina face deja parte din familia europeană. Ucraina şi-ar dori integrarea europeană, aceasta fiind cea mai mare dorinţă a poporului nostru”, a declarat Zelenski, într-un interviu apărut marţi în ziarul Bild.

”Dar realizăm că trebuie să obţinem rezultate convingătoare pentru a ne alătura spaţiului european pe plan economic, juridic, vamal şi digital”, a completat acesta.

Președintele Ucrainei are programate o întrevedere cu cancelarul german Angela Merkel și o întâlnire cu omologul său german Frank-Walter Steinmeier cu ocazia primei sale vizite oficiale în Germania, după preluarea mandatului de la începutul lunii mai.

Dincolo de aspirațiile europene ale Ucrainei, situația din estul țării, dominat de un conflict între armata Kievului și rebelii separatiști proruși, se află, de asemenea, pe agenda discuțiilor pe care Zelenski le va purta în capitala germană.

Potrivit portalului ucrainean, LB, în interviul pentru Bild, liderul de la Kiev a declarat că, în cazul unei eventuale întâlniri cu șeful statului rus, Vladimir Putin, va aborda în primul rând problema Donbasului și Crimeei, anexată de Moscova în martie 2014.

”Voi începe cu faptul că Donbasul şi Crimeea sunt parte a Ucrainei”, a subliniat Zelenski, exprimându-şi speranţa în revenirea peninsulei Crimeea la Ucraina.

”Iubesc foarte mult Crimeea.Am fost acolo de foarte multe ori. Acesta este un loc unicat din Ucraina, prin natura şi istorie sa. Pentru mine, Crimeea a fost întotdeauna şi rămâne parte a Ucrainei”, a insistat preşedintele ucrainean, în timp ce Kremlinul a reiterat recent, prin vocea purtătorului său de cuvânt, Dmitri Peskov, că problema Crimeii este închisă: peninsula este astăzi regiune a Federaţiei Ruse, conform publicaţiei menţionate.

Problema conflictului din estul Ucrainei a fost discutată de Volodimir Zelenski și cu președintele Franței, Emmanuel Macron, care a salutat luni ”curajul” și ”determinarea” noului său omolog ”de a face să tacă armele” în estul Ucrainei, liderul de la Elysee evocând un posibil summit la Paris dacă Moscova și Kievul vor realiza ”gesturi” concrete.

Liderul de la Kiev a declarat la începutul lunii iunie, după întrevedea cu secretarul general al NATO, că Ucraina va adera la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, însă doar în urma unui referendum.

”Aderarea NATO va oferi securitate ţării noastre (…) Trebuie să le spunem ucrainenilor ce este NATO şi că nu este ceva rău”, a spus Zelenski într-un interviu televizat. ”Atunci când ucrainenii vor fi pregătiţi, în mod cert vom pune această problemă în cadrul unui referendum şi Ucraina va adera la NATO”, şi-a exprimat el convingerea.

În timpul unei conferinţe de presă care a avut loc la Bruxelles, împreună cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, Zelenski a subliniat că aderarea la NATO şi UE constituie o prioritate a politicii externe a Ucrainei.

Continue Reading

IT&C

Facebook își lansează propria criptomonedă. Se numește Libra și va putea fi folosită începând cu 2020

Published

on

© Facebook

Facebook, rețeaua cu peste două miliarde de utilizatori, a anunțat intrarea în domeniul criptomonedelor prin intermediul Libra, o monedă care va putea fi folosită din 2020 în aplicații precum Messenger și WhatsApp, dar și ca aplicație de sine stătătoare, informează Hotnews.ro.

Compania spune că Libra va putea fi folosită pentru a cumpăra diverse lucruri, dar și pentru a trimite bani la fel de ușor precum trimiterea unui mesaj. 

Libra ar trebui să ofere din primul trimestru al loui 2020 un nou mijloc de plată ce va fi o alternativă la circuitele bancare tradiționale și se vrea a fi ”piatra de temelie” a unui nou sistem financiar care să nu fie îngreunat de diverse monede naționale.

Utilizatorii vor avea pe smartphone-uri un ”portofel electronic” numit Calibra care va fi integrat direct în aplicțiile Messenger și WhatsApp pentru a putea face diverse cumpărături și a putea trimite sau primi bani.

© Facebook

Facebook spune că în timp oamenii ar putea folosi Calibra pentru a plăti facturi, pentru a cumpăra o cafea sau pentru a scana un cod și a folosi apoi transportul în comun fără a avea nevoie de cartela de la operatorul de transport.

Facebook promite că moneda va fi cât se poate de sigură fiindcă va fi sub aceleași criterii de verificare și anti-fraudă folosite de bănci și de emitenții de carduri.

Compania spune că vor fi utilizate sisteme automatizate ce vor depista activitățile dubioase, dar că va exista și suport tehnic, în caz că cineva își pierde telefonul sau își uită parola.

Facebook promite că dacă cineva va pierde Libra din cauza unui acces fraudulos pe contul unui user, aceea persoană va fi despăgubită.

Libra se vrea a fi un sistem open-source și codul sursă este deci pus la dispoziția dezvoltatorilor sau instituțiilor care vor să-l integreze.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

UE semnează un acord cu Organizația Mondială a Sănătății pentru o contribuție de 102 milioane de euro pentru investiții în sistemele de sănătate din peste 80 de țări la nivel global

Published

on

UE va semna astăzi un acord cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) privind o contribuție de 102 milioane euro , la Zilele europene ale dezvoltării de la Bruxelles. UE va investi în construirea sistemelor de sănătate pentru a oferi servicii de calitate în mai mult de 80 de țări din Africa, Caraibe, Pacific și Asia, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

Programul ,,Consolidarea sistemelor de sănătate pentru programul de parteneriat privind acoperirea universală a sănătății” lansat astăzi va beneficia pe termen mai lung de o contribuție globală a UE de 118 milioane de euro dintr-un buget total de 123 milioane de euro. Contribuția UE va consolida cooperarea OMS cu guvernele și părțile interesate pentru a construi sisteme de sănătate care să ofere tuturor servicii calitative de sănătate. 

,,Prin această contribuție de 102 de milioane de euro, dorim să oferim un impuls real obiectivului ambițios al Acoperirii universale a sănătății pentru toți până în 2030. Această inițiativă confirmă rolul de lider al Uniunii Europene în punerea în practică a acestor principii universale și consolidarea parteneriatului cu Organizația Mondială a Sănătății “, a declarat comisarul pentru Cooperare și Dezvoltare Internațională, Neven Mimica.

La rândul său, directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat:

,,OMS nu are o prioritate mai mare decat acoperirea universală a sănătății. Nu numai că îmbunătățește sănătatea, ci ajută la reducerea sărăciei, la creșterea economică incluzivă și la promovarea egalității de gen. Mulțumesc Uniunii Europene pentru sprijinul său financiar generos pentru promovarea Acoperirii universale a sănătății în întreaga lume prin Parteneriatul privind acoperirea universală a sănătății (UHC), UE-OMS”. 

Contribuția financiară a UE va:

  • ajuta OMS să consolideze capacitățile naționale și regionale în ceea ce privește componentele principale ale sistemului de sănătate, precum și guvernanța, planificarea strategică și dialogul politic în acest domeniu;
  • facilita accesul la medicamente și produse de sănătate;
  • îmbunătățiți forța de muncă în domeniul sănătății, finanțarea pentru sănătate, informațiile despre sănătate și stil de viață sănătos și furnizarea de servicii.

În plus, acest program va acorda o atenție deosebită abordării bolilor netransmisibile, care reprezintă o amenințare tot mai mare pentru sănătate și o preocupare majoră la nivel mondial.

Noul program lansat astăzi se bazează pe actualul program de succes al UE cu OMS, “Parteneriatul UHC”, lansat în 2011 și care s-au alăturat și au contribuit financiar Luxemburg, Irlanda, Franța, Japonia și recent Regatul Unit și Coreea de Sud.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending