În perioada preelectorală, cu mult înainte de începerea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019,  din Republica Moldova, mai multe formațiuni politice și-au anunțat poziționarea politică conform criteriilor doctrinare și de integrare regională, arată site-ul alegeri.md, un proiect realizat cu scopul de a prezenta organizarea procesului electoral din statul vecin într-un mod transparent și echidistant.

Potrivit sondajelor de opinie, realizate în perioada decembrie-februarie de mai multe companii sociologice, la comanda diferiților beneficiari, se indică faptul că Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), al cărui lider informal este actualul președinte Igor Dodon, rămâne cea mai influentă forță de pe scena politică, cu un scor de 41,5% în sondaje, urmat de blocul electoral pro-european ACUM, cu un scor de 22%, pe locul trei situându-se Partidul Democrat din Moldova (PDM), cu un scor de 20,4%. Următorul clasat, Partidul Șor (PPȘ), asociat cu omul de afaceri Ilan Șor – aflat sub control judiciar după condamnarea în dosarul fraudei bancare de un miliard de dolari -, se află la distanță considerabilă de cele trei formațiuni fruntașe, cu un scor de doar 6.1%.

Mai jos vom prezenta principalele formațiuni politice care vor participa în scrutinul organizat în aceste weekend în Republica Moldova, precum și poziționarea lor de-a lungul eșicherului politic.

Ce formațiuni politice participă în scrutinul de duminică, 24 februarie?

Segmentul eurasiatic, de stânga

Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM) este cea mai influentă forță politică de pe segmentul de stânga al spectrului politic. Conform documentelor programatice PSRM este un promotor al integrării eurasiatice a Republicii Moldova. În cadrul Consiliului Republican, din 5 septembrie 2018, PSRM a anunțat începerea pregătirilor active pentru alegerile parlamentare. În perioada 7 septembrie – 3 noiembrie 2018, PSRM a organizat mitinguri și consultări cu simpatizanții formațiunii, identificând candidații pentru circumscripțiile electorale uninominale și colectând sugestiile aderenților. În cadrul mitingului, din 18 noiembrie 2018, PSRM a anunțat 10 obiective prioritare pe care s-a angajat să le implementeze în cadrul viitorul Parlament al țării. Printre acestea se numără obținerea statutului de membru deplin al Uniunii Economice Eurasiatice și trecerea la forma prezidențială de guvernare, după modelul Rusiei.

Segmentul centrist

Partidul Democrat din Moldova (PDM) este principala formațiune politică de pe segmentul de centru al spectrului politic. Conform documentelor statutare și programatice, PDM se identifică drept partid de centru-stânga, împărtășind doctrina social-democrată. Raportat la vectorul de integrare regională, PDM se consideră promotor al integrării europene. Începând cu 2016, partidul schimbă accentele în atitudinile sale integraționiste, pledând pentru formula: Moldova – punte între Est și Vest. De asemenea, partidul s-a pronunțat în favoarea consacrării vectorului european al politicii externe în Constituție, inclusiv prin votul cetățenilor, într-un referendum național. Segmentul centrist se intercalează puternic cu segmentul eurasiatic, în special în privința susținerii mesajelor pro-Moldova, edificării națiunii civice moldovenești, consolidării independenței, suveranității, neutralității Republicii Moldova etc. Totodată, segmentul centrist se intercalează la fel de puternic și cu segmentul pro-european de centru-dreapta în privința pledoariei în favoarea integrării europene.

Segmentul pro-european, de centru dreapta și conservator

Pe segmentul de centru dreapta se poziționează un șir de formațiuni cu doctrine conservatoare, liberale și social-liberale, care pledează fără echivoc în favoarea implementării exemplare a Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană, precum și în favoarea unor perspective clare de aderare la UE. Principalele formațiuni politice de pe acest segment sunt Platforma Demnitate și Adevăr (PPPDA) și Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), care au obținut rezultate încurajatoare la ultimele alegeri prezidențiale și municipale. PPPDA și PAS și-au reconfirmat intenția de creare a unui bloc electoral cu denumirea ACUM, care evocă Mișcarea de Rezistență cu același nume, creată în iunie 2018 pentru a protesta împotriva invalidării alegerilor primarului capitalei Chișinău. La 3 noiembrie 2018, cele două formațiuni au organizat un eveniment public în cadrul căruia au lansat angajamente ce urmează a fi realizate în următorii 4 ani. Printre acestea se numără combaterea corupției și îndeplinirea până în 2023 a tuturor condițiilor pentru solicitarea calității de membru al Uniunii Europene. Segmentul pro-european se intercalează substanțial cu segmentul unionist.

Segmentul unionist

Segmentul unionist cuprinde cel puțin 12 formațiuni politice din 46 înregistrate și câteva zeci de organizații civice active, promotoare a mesajului unirii Republici Moldova cu România. La 27 noiembrie 2018 a fost anunțată constituirea Convenției Euro-Unioniste (CEU) pentru participarea la alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. Fondatorii CEU au făcut un apel către entitățile unioniste să se alăture structurii, astfel încât cetățenii, care optează pentru Unirea celor două state românești, să aibă reprezentanți în Parlamentul Republicii Moldova. La momentul lansării anunțului de constituire, 2 partide politice și 15 entități civice își exprimaseră adeziunea la CEU, aceasta fiind deschisă pentru aderarea și altor structuri. Eforturile de coalizare a formațiunilor unioniste nu s-au soldat însă cu succes.

De ce alegerile din 24 februarie sunt considerate controversate?

Un nou sistem electoral problematic

Pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, Parlamentul va fi ales în baza sistemului electoral mixt (paralel): 50 de deputați aleși într-o circumscripție electorală națională, în baza listelor de candidați, și 51 de deputați – în circumscripții uninominale, din rândul candidaților independenți sau a celor desemnați de către partidele politice.

Alegerile pentru parlamentul moldovean de anul acesta se vor desfășura, însă, pe fondul unui prejudiciu judiciar periculos generat de anularea rezultatelor alegerilor locale anticipate pentru Primăria Chișinăului (votul a fost câștigat de Andrei Năstase, unul dintre liderii opoziției pro-reformă), din iunie 2018,   de către instanțele din Republica Moldova ( decizie confirmată și de Comisia Electorală Centrală), care ridică preocupări cu privire la posibila abuzare a acestei puteri de anulare de către instanțele districtuale responsabile de confirmarea rezultatelor alegerilor din  circumscripțiile electorale.

De asemenea, decizia din vară subminează încrederea cetățenilor în sistemul judiciar și în procesul electoral, ceea ce este deosebit de dificil în contextul alegerilor parlamentare din 2019. Moldova organizează aceste alegeri într-un sistem electoral nou, mixt, pe care Parlamentul l-a adoptat fără un consens transversal clar și ignorând recomandările Comisiei de la Veneția și ale OSCE/ODIHR

Astfel, la crearea celor 51 de circumscripții uninominale pentru alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, site-ul alegeri.md subliniază următoarele probleme: nu au fost respectate hotarele unităților administrativ-teritoriale pentru asigurarea unei reprezentări organice a intereselor acestora de către viitorii deputați; s-a admis neconcordanța competențelor teritoriale ale organelor electorale cu cele ale organelor administrative și de drept, care ar trebui să-și coordoneze eforturile și competențele pentru un proces electoral integru; s-a admis o diferență considerabilă dintre numărul de alegători a anumitor circumscripții uninominale, ceea ce contravine bunelor practici în materie electorală.

În plus, noul sistem electoral ar putea pune în pericol funcționarea sistemului pluripartidist în Moldova, deoarece favorizează în primul rând cele două partide politice care dețin majoritatea resurselor financiare, administrative și media – Partidul Democrat (care conduce actuala coaliție de guvernare) și Partidul Socialist (de regulă în opoziție, un partid antieuropean/pro-rus, afiliat cu actualul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon).

Condițiile UE
Modul în care a fost adoptat noul sistem electoral este unul dintre principalele motive pentru care UE a impus condiții politice pentru pachetul de asistență macrofinanciară de 100 de milioane de euro acordat Republicii Moldova în noiembrie 2017.

În lumina evenimentelor recente, UE a suspendat orice plată a acestui ajutor până la recunoașterea internațională a viitoarelor alegeri parlamentare, care vor avea loc la 24 februarie 2019.

În circumstanțele menționate, revenirea la normalitate, pe plan intern și extern, este condiționată de organizarea și desfășurarea unor alegeri parlamentare libere și corecte, potrivit cu criteriile, standardele și bunele practici electorale internaționale, la care autoritățile moldovene au subscris. În acest sens, reamintim că la finele lunii ianuarie, Parlamentul European (PE) a decis constituirea unei delegații de monitorizare a scrutinului din Republica Moldova. Delegația PE va avea importanta misiune de a se asigura că scrutinul electoral se desfășoară într-o manieră transparentă, corectă, respectând standardele democratice.

Menționăm că site-ul alegeri.md este dezvoltat cu sprijinul financiar al Fundației Soros-Moldova.