Connect with us

POLITICĂ

ALEGERI PREZIDENŢIALE 2014. Preşedintele Băsescu a semnat pentru candidatura Elenei Udrea în alegerile prezidenţiale

Published

on

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, duminică, pentru candidatura Elenei Udrea în alegerile prezidenţiale, în cadrul unei acţiuni a PMP de strângere de semnături care se defăşoară în parcul Herăstrău, Băsescu precizând că a făcut acest gest pentru candidatul în care crede.

Preşedintele a fost aşteptat, la intrarea în Parcul Herăstrău, de câteva zeci de militanţi PMP, îmbracaţi cu tricouri imprimate cu imaginea Elenei Udrea.

basescu-pmp-4-udrea-fb

În momentul în care a ajuns, preşedintele le-a spus tinerilor că îi căuta, pentru a semna pe lista de susţinere a candidaturii Elenei Udrea. “Hai că vă căutam”, a spus Băsescu, în momentul sosirii, alături de el fiind şi liderul PMP Eugen Tomac.

Udrea a lipsit de la acest moment, fiind plecată în ţară.
Preşedintele a semnat lista de susţinere, după ce şi-a verificat seria şi numărul actului de identitate, pentru a nu greşi. “Mi-am dat seama că nu semnasem pentru candidata susţinută. Am sunat la Tomac: «Unde strângeţi semnături?» “, a spus Băsescu, râzând.

Preşedintele a afirmat că Udrea nu a venit să ceară semnătura sa de susţinere, aşa că a trebuit să aibă el iniţiativa. “Am semnat în candidatul în care cred”, a spus Traian Băsescu.

El a dorit să facă o comparaţie între Elena Udrea şi Victor Ponta.

“Mă uitam, în trei ani şi jumătate, ca ministru, Elena Udrea a semnat şase mii de acorduri de finanţare, pe proiecte.   Păi tot Guvernul ăsta, în doi ani şi jumătate, nu a semnat 6000 de proiecte. A creat locuri de muncă, tăcut şi fără să spună altceva”, a spus şeful statului despre Udrea.

“E un om loial, obiectivelor ei, dar şi apropierii politice de Emil Boc şi e mine. Nu a basculat funcţie de cum i s-a părut că merg voturile. A rămas chiar unde erau voturi mai puţine, dar şi-a menţinut punctele de vedere. De exemplu, putea foarte bine să se alieze noii alianţe PDL-PNL. Nu a făcut-o, pentru că nu s-a regăsit printre cei care tocmai semnaseră pentru suspendarea mea”, a făcut Traian Băsescu portretul Elenei Udrea, candidatul PMP la prezidenţiale, completând: “Sunt convins că ţine şi la o justiţie independentă, este un om care gândeşte mult la locurile de muncă (..) Cred că am semnat pentru cine trebuie”.

Iniţial, Băsescu şi-a acordat semnătura de susţinere lui Cristian Diaconescu, însă acesta a renunţat la candidatura în scrutinul prezidenţial din partea PMP, apoi şi la candidatura prezidenţială în calitate de independent. În final, Diaconescu a anunţat că va susţine candidatura Elenei Udrea.

POLITICĂ

Klaus Iohannis, la prezentarea “Reclădim România”: Nu mai avem voie să ratăm nicio oportunitate de finanţare. Fondurile europene trebuie să devină pilon esenţial al dezvoltării noastre

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat miercuri că fondurile europene trebuie să devină “pilon esenţial” al dezvoltării ţării, iar România nu mai are voie să rateze nicio oportunitate de finanţare şi dezvoltare.

Fondurile europene trebuie să devină pilon esenţial al dezvoltării noastre. România nu mai are voie să rateze nicio oportunitate de finanţare şi dezvoltare, e important să valorificăm cât mai bine mecanismele europene de finanţare. Avem datoria ca în următorul exerciţiu financiar european să fructificăm pe deplin oportunităţile de dezvoltare oferite de fondurile europene“, a afirmat Iohannis la evenimentul de prezentare a Planului Naţional de Investiţii şi Relansare Economică, care a avut loc la Clubul Diplomatic.

 

“Este important să valorificăm cât mai bine mecanismele europene de finanțare, cum sunt inițiativa SURE și Planul european de redresare economică. De exemplu, SURE este un instrument deosebit de util, deoarece sprijină atât angajații, cât și companiile, prin posibilitatea păstrării locurilor de muncă. Avem datoria ca, în următorul exercițiu financiar european, să fructificăm pe deplin oportunitățile de dezvoltare oferite de fondurile europene. Cu sprijinul acestora, vom putea susține întreprinderile mici și mijlocii, cercetarea și inovarea, investițiile în rețelele de transport transeuropene, toate cu scopul de a stimula creșterea economică și de a crea locuri de muncă productive și cât mai bine plătite, pentru românii din țară, dar și pentru cei care se întorc acasă din străinătate”, a completat președintele.

În cadrul evenimentului de lansare, şeful statului a deschis seria alocuţiunilor, fiind urmat de premierul Ludovic Orban, vicepremierul Raluca Turcan, ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu, ministrul Muncii, Violeta Alexandru, ministrul Economiei, Virgil Popescu, şi ministrul Transporturilor, Lucian Bode.

Șeful statului s-a adresat acestora în finalul alocuțiunii sale, transmițându-le că au oportunitatea și datoria de a accelera implementarea măsurilor și a programelor de investiții din acest Plan de relansare, cu rezultate concrete și efecte directe asupra prosperității cetățenilor României.

Eu am toată încrederea că, împreună cu românii, vom depăși dificultățile actuale și vom pune bazele României Normale, care să ne ofere tuturor un viitor mai bun în țara noastră“, a conchis șeful statului.

Planul de relansare economică a fost prezentat înaintea unor tratative complexe pe care președintele Klaus Iohannis le avea la Bruxelles la summitul extraordinar din 17-18 iulie și care este consacrat negocierilor privind planul de 1.850 de miliarde de euro pregătit de Comisia Europeană. În acest plan sunt incluse instrumentul de redresare de 750 de miliarde de euro sub formă de subvenții și credite, din care România ar putea beneficia de 31,2 – 33 de miliarde de euro, și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, care se ridică la 1.100 de miliarde de euro. În ce privește Cadrul Financiar Multianual, președintele Klaus Iohannis i-a transmis președintelui Consiliului European, într-o videoconferință bilaterală avută marți, liniile de negociere ale României înainte de summitul extraordinar al UE. În ce privește viitorul buget al UE pentru perioada 2021-2027, șeful statului a solicitat “flexibilitate sporită” și o creștere a transferurilor între fondurile politicii de coeziune, precum și alocări suplimentare pentru România în domeniul politicii agricole comune și apropierea nivelului plăților directe pentru fermeri români de sumele alocate pentru fermerii din Europa de Vest. Referitor la planul de redresare economică, alcătuit din subvenții și credite, Klaus Iohannis a solicitat o pondere mai mare a granturilor “comparativ cu cea de împrumuturi în totalul sumelor alocate” și s-a pronunțat pentru asigurarea unei perioade de rambursare de 30 de ani pentru fondurile alocate pentru redresarea economică a UE. În ceea ce privește Fondul pentru Tranziție Justă, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru caracterul voluntar al transferurilor de la Fondul de Coeziune către acest fond. De altfel, un document al Comisiei Europene arată că România va putea primi o finanțare de până la 4,44 miliarde de euro din cadrul Fondului pentru o tranziție justă de până 40 de miliarde de euro lansat de Comisia Europeană ca parte a planului său de recuperare economică de 750 de miliarde de euro.

Citiți și DOCUMENT Ce prevede planul de relansare economică a României propus de Guvern și de președintele Klaus Iohannis

Planul național de investiții și de relansare economică pe care Guvernul condus de Ludovic Orban și președintele Klaus Iohannis îl vor prezenta miercuri cuprinde măsuri de sprijin din fonduri publice și din fonduri europene, sub formă de granturi de sprijin pentru repornirea întreprinderilor și investiții și reconversia economică a IMM-urilor. Documentul, văzut de CaleaEuropeană.ro, propune și înființarea Fondului Român de Investiții și a Băncii Naționale de Dezvoltare, după modelul băncilor de dezvoltare din Uniunea Europeană.

Președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Ludovic Orban vor prezenta miercuri planul de relansare economică a României în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, luându-se în calcul o scădere reală cu 1,9% a Produsului Intern Brut pentru anul 2020. Guvernul își propune, conform documentului menționat, să schimbe paradigma de dezvoltare dintr-un model bazat pe consum într-unul de creștere economică.

Modelul de creștere economică ar urma să fie axat pe “stimularea și dezvoltarea capitalului autohton și a competitivității companiilor românești, investiții în domenii strategice ale infrastructurii publice, transformarea digitală a economiei și a administrației publice, pregătirea economiei pentru noua revoluție tehnologică și tranziția către o economie durabilă”.

Potrivit planului, obiectivul urmărit este “realizarea convergenţei cu economiile europene, astfel încât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard să ajungă la 87% din media UE27, la orizontul anului 2025”. Spre comparație, în 2018, PIB-ul pe cap de locuitor al României se afla la 65% din media UE.

Documentul cuprinde și granturi de aproximativ 1 miliard de euro pentru repornirea  întreprinderilor, capital de lucru și investiții. Dintre acestea, 100 de milioane de euro ar urma să fie acordate sub formă de granturi de sprijin pentru microîntreprinderi, 350 de milioane de euro sub forma de capital de lucru pentru repornizarea activitățior economice pentru IMM-uri din domeniile HoReCa, turism, transporturi și evenimente, iar 550 de milioane de euro sub formă de granturi pentru invesitții și reconversia economică a IMM-urilor în domenii precum industria sanitară, farmaceutică, alimentară, auto, IT, energie, construcție, transport, turism și confecții.

De asemenea, încă aproximativ 1 miliard de euro ar urma să fie alocat prin intermediul programelor de finanțare nerambursabilă pentru creșterea competitivității IMM-urilor.

În cadrul programelor de garantare a creditelor pentru capital de lucru și investiții este menționat și programul IMM Invest, care prevede acordarea de credite garantate de stat în proporție de 80% sau 90% și dobândă subvenționată 100% a creditelor de investiții și creditelor/liniilor de credit aferente capitalului de lucru contractate de microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii. Programul are un plafon de 15 miliarde de lei și un număr de beneficiari de 40.000.

Guvernul a inclus pe lista instrumentelor de finanțare a investițiilor și înființarea Fondului Român de Investiții și a Băncii Naționale de Dezvoltare.

Capitalizarea inițială a Fondului de investiții va fi de 300 de milioane de euro și va finanța investiții în domenii de interes strategic. De asemenea, este prevăzută și înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare (BND) ca instituție de credit pentru proiecte de investiții pe modelul altor bănci de dezvoltare din Uniunea Europeană care contractează împrumuturi pe piețele de capital și acordă finanțări, în condiții avantajoase, pentru proiecte de investiții care sprijină obiectivele naționale de interes strategic.

La capitolul investiții, Guvernul promite realizarea până în 2027 a trei spitale regionale la Cluj, Iași și Craiova, conectarea cu autostrăzi a provinciilor istorice ale României  prin demararea lucrărilor la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi și drumuri expres până în 2030, construcția metroului din Cluj și finalizarea liniei de metrou care face legătura cu Aeroportul Otopeni. De asemenea, Guvernul mai promite reabilitarea și modernizarea a 20.000 km de drumuri locale și 7.000 km de drumuri județene, extinderea rețelelor de apă și canalizare și realizarea Canalului Siret-Bărăgan.

Continue Reading

POLITICĂ

Ministrul Bogdan Aurescu, la reuniunea Inițiativei celor Trei Mări: Inițiativa noastră, un instrument concret de consolidare a parteneriatului strategic UE-SUA

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a participat, marţi, prin sistem video-conferinţă, la reuniunea miniştrilor afacerilor externe din cele 12 state participante la Iniţiativa celor Trei Mări (I3M), organizată de Estonia, care va găzdui la Tallinn, în luna octombrie, al cincilea Summit al I3M, context în care a subliniat continuarea implementării unor proiecte majore de conectivitate regională, care vor avea “un impact pozitiv semnificativ asupra creşterii economice şi asupra pieţei muncii din Europa Centrală şi de Est”.

La reuniune au mai participat, în calitate de invitaţi, adjunctul secretarului de stat al SUA, Stephen Biegun, şi secretarul de stat din MAE german, Miguel Berger, precum şi Secretarul General al Serviciului European de Acţiune Externă, Helga Schmid, arată un comunicat MAE remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, “dezbaterea a vizat şi Fondul de Investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări, ale cărui baze au fost puse la Summit-ul din 2018 de la Bucureşti, un instrument fundamental care are ca obiectiv finanţarea proiectelor de interconectare din regiunea celor Trei Mări”.

Şeful diplomaţiei române a arătat că realizarea proiectelor prioritare de interconectare ale I3M din domeniul conectivităţii în sfera transporturilor, energiei sau digitalului ar putea oferi un sprijin important redresării economice post-pandemie. Din această perspectivă, continuarea implementării unor proiecte majore de conectivitate regională va avea, totodată, un impact pozitiv semnificativ asupra creşterii economice şi asupra pieţei muncii din Europa Centrală şi de Est.

Ministrul Bogdan Aurescu a salutat demersurile Estoniei pentru pregătirea celui de-al cincilea Summit al Iniţiativei şi celei de-a treia ediţii a Forumului de Afaceri I3M. În acest context, a subliniat sprijinul deplin al României pentru substanţa şi succesul evenimentelor găzduite de Estonia în luna octombrie, pe linia consolidării rezultatelor Summit-ului şi Forumului de Afaceri I3M din 2018, de la Bucureşti, găzduit de preşedintele Klaus Iohannis.

Ministrul român a precizat că ţara noastră rămâne implicată activ în dezvoltarea I3M, preşedintele României şi Guvernul conlucrând pentru valorificarea deplină a potenţialului acestei platforme şi pentru implementarea proiectelor şi a obiectivelor Iniţiativei, inclusiv la nivelul unui grup de lucru interinstituţional coordonat la nivel de vice-prim-ministru.

Totodată, şeful diplomaţiei române s-a referit şi la importanţa consolidării parteneriatului strategic dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii, esenţial pentru securitatea şi prosperitatea celor două maluri ale Atlanticului, I3M reprezentând un instrument concret de aprofundare a cooperării în acest sens, un exemplu pozitiv de cooperare transatlantică. De asemenea, a exprimat aprecierea României pentru interesul şi sprijinul puternice ale Germaniei pentru I3M, care a participat la Iniţiativă începând cu Summit-ul de la Bucureşti.

Bogdan Aurescu a subliniat rolul potenţial al Fondului de Investiţii al Iniţiativei celor Trei Mări, la care participă ca fondatori Banca Poloneză de Dezvoltare şi Eximbank din România, în finanţarea unor proiecte de interconectare în regiune, complementar cu utilizarea de fonduri guvernamentale ori private, europene sau americane. În context, a menţionat importanţa implicării în Fond şi a altor bănci de profil din regiune, precum şi a instituţiilor financiare europene şi internaţionale, alături de investitori privaţi.

Continue Reading

POLITICĂ

DOCUMENT Ce prevede planul de relansare economică a României propus de Guvern și de președintele Klaus Iohannis

Published

on

© Administrația Prezidențială

Planul național de investiții și de relansare economică pe care Guvernul condus de Ludovic Orban și președintele Klaus Iohannis îl vor prezenta miercuri cuprinde măsuri de sprijin din fonduri publice și din fonduri europene, sub formă de granturi de sprijin pentru repornirea întreprinderilor și investiții și reconversia economică a IMM-urilor. Documentul, văzut de CaleaEuropeană.ro, propune și înființarea Fondului Român de Investiții și a Băncii Naționale de Dezvoltare, după modelul băncilor de dezvoltare din Uniunea Europeană.

Președintele Klaus Iohannis și prim-ministrul Ludovic Orban vor prezenta miercuri planul de relansare economică a României în urma crizei provocate de pandemia de COVID-19, luându-se în calcul o scădere reală cu 1,9% a Produsului Intern Brut pentru anul 2020. Guvernul își propune, conform documentului menționat, să schimbe paradigma de dezvoltare dintr-un model bazat pe consum într-unul de creștere economică.

Modelul de creștere economică ar urma să fie axat pe “stimularea și dezvoltarea capitalului autohton și a competitivității companiilor românești, investiții în domenii strategice ale infrastructurii publice, transformarea digitală a economiei și a administrației publice, pregătirea economiei pentru noua revoluție tehnologică și tranziția către o economie durabilă”.

Potrivit planului, obiectivul urmărit este “realizarea convergenţei cu economiile europene, astfel încât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard să ajungă la 87% din media UE27, la orizontul anului 2025”. Spre comparație, în 2018, PIB-ul pe cap de locuitor al României se afla la 65% din media UE.

Documentul cuprinde și granturi de aproximativ 1 miliard de euro pentru repornirea  întreprinderilor, capital de lucru și investiții. Dintre acestea, 100 de milioane de euro ar urma să fie acordate sub formă de granturi de sprijin pentru microîntreprinderi, 350 de milioane de euro sub forma de capital de lucru pentru repornizarea activitățior economice pentru IMM-uri din domeniile HoReCa, turism, transporturi și evenimente, iar 550 de milioane de euro sub formă de granturi pentru invesitții și reconversia economică a IMM-urilor în domenii precum industria sanitară, farmaceutică, alimentară, auto, IT, energie, construcție, transport, turism și confecții.

De asemenea, încă aproximativ 1 miliard de euro ar urma să fie alocat prin intermediul programelor de finanțare nerambursabilă pentru creșterea competitivității IMM-urilor.

În cadrul programelor de garantare a creditelor pentru capital de lucru și investiții este menționat și programul IMM Invest, care prevede acordarea de credite garantate de stat în proporție de 80% sau 90% și dobândă subvenționată 100% a creditelor de investiții și creditelor/liniilor de credit aferente capitalului de lucru contractate de microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii. Programul are un plafon de 15 miliarde de lei și un număr de beneficiari de 40.000.

Guvernul a inclus pe lista instrumentelor de finanțare a investițiilor și înființarea Fondului Român de Investiții și a Băncii Naționale de Dezvoltare.

Capitalizarea inițială a Fondului de investiții va fi de 300 de milioane de euro și va finanța investiții în domenii de interes strategic. De asemenea, este prevăzută și înființarea Băncii Naționale de Dezvoltare (BND) ca instituție de credit pentru proiecte de investiții pe modelul altor bănci de dezvoltare din Uniunea Europeană care contractează împrumuturi pe piețele de capital și acordă finanțări, în condiții avantajoase, pentru proiecte de investiții care sprijină obiectivele naționale de interes strategic.

La capitolul investiții, Guvernul promite realizarea până în 2027 a trei spitale regionale la Cluj, Iași și Craiova, conectarea cu autostrăzi a provinciilor istorice ale României  prin demararea lucrărilor la aproximativ 3.000 de km de autostrăzi și drumuri expres până în 2030, construcția metroului din Cluj și finalizarea liniei de metrou care face legătura cu Aeroportul Otopeni. De asemenea, Guvernul mai promite reabilitarea și modernizarea a 20.000 km de drumuri locale și 7.000 km de drumuri județene, extinderea rețelelor de apă și canalizare și realizarea Canalului Siret-Bărăgan.

Planul de relansare economică va fi prezentat înaintea unor tratative complexe pe care președintele Klaus Iohannis le avea la Bruxelles la summitul extraordinar din 17-18 iulie și care este consacrat negocierilor privind planul de 1.850 de miliarde de euro pregătit de Comisia Europeană. În acest plan sunt incluse instrumentul de redresare de 750 de miliarde de euro sub formă de subvenții și credite, din care România ar putea beneficia de 31,2 – 33 de miliarde de euro, și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, care se ridică la 1.100 de miliarde de euro. În ce privește Cadrul Financiar Multianual, președintele Klaus Iohannis i-a transmis președintelui Consiliului European, într-o videoconferință bilaterală avută marți, liniile de negociere ale României înainte de summitul extraordinar al UE.

În ce privește viitorul buget al UE pentru perioada 2021-2027, șeful statului a solicitat “flexibilitate sporită” și o creștere a transferurilor între fondurile politicii de coeziune, precum și alocări suplimentare pentru România în domeniul politicii agricole comune și apropierea nivelului plăților directe pentru fermeri români de sumele alocate pentru fermerii din Europa de Vest. Referitor la planul de redresare economică, alcătuit din subvenții și credite, Klaus Iohannis a solicitat o pondere mai mare a granturilor “comparativ cu cea de împrumuturi în totalul sumelor alocate” și s-a pronunțat pentru asigurarea unei perioade de rambursare de 30 de ani pentru fondurile alocate pentru redresarea economică a UE. 

În ceea ce privește Fondul pentru Tranziție Justă, președintele Klaus Iohannis a pledat pentru caracterul voluntar al transferurilor de la Fondul de Coeziune către acest fond. De altfel, un document al Comisiei Europene arată că România va putea primi o finanțare de până la 4,44 miliarde de euro din cadrul Fondului pentru o tranziție justă de până 40 de miliarde de euro lansat de Comisia Europeană ca parte a planului său de recuperare economică de 750 de miliarde de euro. Cu o finanțare de până la 4,44 miliarde de euro, România va putea beneficia de a treia cea mai mare alocare propusă de Comisia Europeană, după Polonia (8 miliarde de euro) și Germania (5,15 miliarde de euro).

Cei 27 de șefi de stat sau de guvern din statele membre ale Uniunii Europene se vor reuni într-un Consiliu European extraordinar convocat de președintele instituției, Charles Michel, în perioada 17-18 iulie, pentru negocierile privind planul gigantic de 1.850 de miliarde de euro destinate relansării economice.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending