Connect with us

ALEGERI 2014

ALEGERI PREZIDENTIALE 2014. Vasile DANCU, despre “ofiterul acoperit” si erorile de campanie ale candidatilor Ponta si Johannis

Published

on

 Profesorul Vasile Dancu a acordat pentru caleaeuropeana.ro un interviu in care analizeaza campania electorala, da sfaturi echipelor de campanie ale candidatilor Victor Ponta si Klaus Johannis si explica ce asteapta romanii de la Presedintele pe care il aleg. 

  1. Care sunt cele mai importante teme de campanie care sunt comunicate in spatiul public?

vasile dancuIn general, inceput de campanie nu excelează în conținut. Primele actiuni ale candidaților se centrează pe poziționare pe temele actualității, vor mai degrabă să ocupe terenul de joc, dar fără curajul de a da lupte de diferențiere. Din păcate, există puțină cercetare de calitate pentru marketing politic, dar si o mare lipsă în ceea ce privește forța culturală a echipelor de campanie. Publicul crede azi ca Johannis și Ponta, in proportie asemanatoare, sunt candidati de dreapta. Cine este de vina? Sigur aici este Partidul, candidatul … la final sigur si piublicul care are o cultura politică precară. Am senzatia ca acum 20 de ani oamenii stiau mai multe despre politica, chiar daca erau vise, sperante sau reprezentări utopice despre viitor. A disparut deja discursul politic aproape de tot, a ramas doar aparitia la televizor in showuri in care candidatii se evita, unde candidatii isi aranjeaza monologuri, eventual aranjeazxă un dialog cu jurnalisti care nu pot fi decat ridicătorii de la volei. Poate că jumatate din electorat stie cu cine voteaza, cum declară in sondaje, dar nu prea stie de ce votează, ce vor face candidatii preferati. Daca ii intrebam pentru ce motive merg cu un candidat gasim raspunsuri: e simpatic, e mai putin corupt, imi place de el, este din partidul cu cafe votez eu, pentru ca am o speranță…

  1. Cum se suprapun ele peste asteptarile/nevoile cetateanului, cel putin asa cum reies din sondajele de opinie?

Nu se suprapun nicidecum, dar nu neapărat din cauza candidaților. In primul rând, oamenii cer lucruri care nu fac parte din putintele constituționale ale Presedintelui Romaniei. Este o problema legată tot de golurile in cultura politică dar mai ales datorită culturii etapei in care ne aflam cu evolutia Roamnaiei politice. Cultura civică patriarhala face ca oamneii sa se confrunte cu o serie de riscuri pe care nu au cum sa le gestioneze si atunci apare frica de viitor, insecuritatea si comportamentul de cautare a unei superprotectii: recursul spre gandire magica, gandire pozitivă in contradictie cu constatarea lipsei de solutii. Tatucul este mereu identificat ca Salvator, un fel de panaceu, bun pentru toate. Increderea in Presedinte, mai ales la inceputul mandatului, este uneori nevrotică și depăseste efectiv „putirințele” pe care acesta le are in mod obiectiv. Nu este neapărat un lucru rau, dar asta se face in detrimentul increderii in societate, in institutii, in statul roman sau in ceilalți. Oamenii cer presedintelui securitate sociala, locuri de muncă, dreptate sau eliminarea coruptiei si calitati ca: inteligenta, apropirere de oamnei, patriotism, seriozitate sau harnicie. Calități normale pentru o societatea normală, dar intr-o tara a neincrederii si contestarii, intr-o tara cu capital social slab, acestea devin un fel de aspiratii care trebuie sa inobileze postul de presedinte.

Din păcate, in al doilea rand, in campanie auzim prea putine proiecte in care subiect să fie Romania, nu se prea raspunde la intrebarea simpla: ce voi face cu Romania din Postul de Presedinte si cu resursele constituționale pe care le are Presedinte? Cred că politicienii caută să confiste tot campul electoral si atunci spun lucruri generale. Sloganele sunt una, campania ar trebui sa fie altceva. Sloganul este simbolic, este doar o pecete, un remember, usor de retinut, usor de transmis, dar nu poate inlocui o campanie. Sloganele principalilor candidați sunt corecte, dar dezvaluie ceva despre mentalitatea politicii noastre, faza de dezvoltare la care inca este. Sigur, este interesant și comunicational sa stimulezi mandria de a fi roman și chiar să spui că Romania e frumoasă, dar in conditiile lipsei de incredere in solutia politică poate că ar fi trebuit niste slogane mai actionale, mai participative. Ca si primele doua este și ”Romania lucrului bine făcut”, deorece nu spune candidatul haideti sa facem lucrurile bine, de la Presedinte la Dorel, cel care taie cabluri de curent, ci eventual sugereaza ca este neamț si poate face lucrurile bine. Dar niciunul din slogane nu cheama oamenii la un proiect comun, promit sa faca pe romani mai mandri, sa faca Romania si mai frumoasa sau sa schimbe modul in care se conduce. In toate electoratul este beneficiar, nu este partener, nu este actant, ramane distanta intre Tătuc si popor, este pasiv.

  1. Exista posibilitatea de a influenta rezultatele prin teme exploatate emotional? Din ce sfera s-ar putea produce aceste surprize?

In campaniile de la noi logica sau ratiunea pierd intotdeauna batalia cu emotia. Abordarea este mereu emotionala, chiar atunci cand avem probleme pragmatice. Ma uit la discutia despre autostrazi. Oamenii preferă mai degrabă sa mai auda minciuna cu 3000 de km de autostrada, decât sa accepte ca nu sunt bani decat pentru un drum expres care se poate transforma in autostrada mai incolo. Alta minciuna: regionalizarea nu e buna perntru ca ne fura ungurii Ardealul, iar electoratul musșcă, cand de fapt este vorba despre o centralizare in care centru risipeste si fura ptin coruptie o mare parte din redursele de dezvoltare. Dar emotia va fi mereu prezenta; suntem latini si ne conduce inima nu creierul.

Turul II este teritoriul perfect al mesajului emotional, acolo castiga doar cei care fac impresie buna. Daca cineva ar spune in turul al doilea că o zi in plus de munca pe saptamana ne-ar salva economic, deci propune să muncim sâmbata, acela ar fi aruncat peste bordul politicii, nu votat. In turul doi se face populism cat cuprinde si se promite orice. Balciul politicii are un sens pragmatic, pana la urma!

  1. Cat de realiste sunt promisiunile candidatilor in raport cu atributiile constitutionale?

    Nu sunt nerealiste programele scrise, de multe ori sunt mai putin relevante lucrurile care se spun la televizor sau in alte medii de catre candidati. Proiectul lui Ponta porneste de la faptul ca traversam o perioada de lipsa de viziune privind proiectul de tara si identifică nevoia de a reuni resursele tuturor pentru o viziune noua de modernizare este corect. Proiectul lui este coerent si e un proiect clasic de centru stanga cu adaptari la perioada post-criză. Ce face Johannis porneste de la acelasi diagnostic: improvizaţia permanentă, lipsa de continuitate, combinate cu lipsa de consecventa au dus la pierderea de resurse dar si la gradul de ramanere in urma de acum. Este un proiect care reia unele din temele programelor Tandemului Boc –Basescu, dar cauta sa se distanteze prin multe masuri care sunt mai mault social democrate decat crestin – populare. Dar nu asta este problema, programele candidatilor care vor intra in finala nu vor ajunge la oameni si se poate sa nici nu ajunga programe de guvernare, deoarece, chiar daca sunt interesante, ele nu vor fi obligatoriu puse in practica deoarece presedintele nu este seful guvernului Romaniei. Nu as da vina pe candidati pentru aceasta defazare fata de ce le conferă Constitutia. Daca presedintele este ales prin vot direct, ar trebui sa aiba mai mare fortă, daca ciuntim prerogativele ar trebui să modificam Constitutia si să alegem presedintele in Parlament.

  2. Seamana actuala campanie cu vreuna dintre cele postdecembriste?

    Prin faptul ca este destul de anosta, cel putin pana in acest moment, seamana cu unele campanii. Dar distanta intre primii doi este mult mai mare decat in alte campanii. O distanta de 15 procente este rară, in primul tur, intre primii doi candidați. Niciodata PSD si aliatii lui nu au avut un scor asa mare in timpul presidentialelor. Scorul PSD este peste 45%, lucru rar, un suport bun pentru candidatul Victor Ponta. Niciodata coalitia de drepta nu era sub 30%. Nu va fi o campanie interesanta, cred eu pentru ca challangerul, Klaus Johannis, nu este agresiv, face un fel de anti-campanie programatică. Nu este o ideea rea sa spui ca vrei fapte nu vorbarie, cand nu prea esti mare orator, este o adaptare a campaniei la resurse. Dar, pe de alta parte, faptele nu pot tine loc de comunicare decat atunci cand candidezi pentru al doilea mandat sau daca esti intr-o functie executiva si poti arata un program. Toata lumea astepta sa vina Traian Basescu cu candidatul sau cu vreo bomba. In seara trecuta a venit cu dezvaluirea privind acoperitul, vom vedea in cateva zile daca va avea asta vreun efect.
  1. Se poate intoarce impotriva lui Victor Ponta excesul de mediatizare? Cum?

    Ponta nu are o mediatizare excesiva pe temele de campanie. Poate doar prezenta lui in calitate executiva, de premier, este după gustul meu un pic supradimensionată. Acesta este un plus pentru el, chiar dacă noi, analiștii, putem spune ca se desensibilizeaza lumea la mesajele lui. Pana la urma avem cele mai multe televiziuni de stiri si cererea este uriasa. Cred din contră că echipa lui ar trebui sa-i orchestreze mai bine si mai intens prezenta pe cateva teme de baza si pe cate atribute de imagine care reprezinta avantaje fata de Johannis sau slabiciuni ce trebuie minimizate. Comunicarea strategica de influenta, targetata, cred ca nu este nici pe departe suficienta la Ponta, dar se va intensifica probabil in celelelate faze ale calendarului electoral.
  2. Il afecteaza negativ pe Klaus Johannis actuala strategie de comunicare? Cum?

Johannis cred ca face ceea ce se pricepe, nu este un temperament vulcanic, nu vrea sa arate ca este italian sau grec, pur si simplu vrea sa arate ca este un neamt care tace si face. Lipsa comunicarii poate sa fie si un mic handicap chiar daca in popor se mai spune ca tacerea este de aur. In harmalaia generala de campanie creaza intr-adevar un contrast interesant, ceea ce nu este neapărat un lucru rau. Dincolo de asta insa nu poti tacea atunci cand esti atacat, tacerea strategica asumata poate deveni tăcere vinovată. Daca as fi fost proiectantul campaniei domnului Iohannis, as fi cautat constituirea unui dispozitiv de campanie cu rol comunicant care sa compenseze o parte din tacerea candidatului. Dar inca suntem la inceput, nu am vazut toate mecanismele si dispozitivele de expresie din campania candidatului ACL, deci este prematur sa ne pronunțăm. Un lucru care lipseste campaniei ACL este totusi emoția. Mesajele, discursurile, imagistica si cromatica nu transmit energie si emotie, ceea ce nu cred ca este bine. Chair daca aici nici ceilalti candidati nu exceleaza in claritatea mesajului, imagistică si expresivitate. Parca mai mult ca niciodata afisajul electoral de sare in ochi prin greseli de compozitie copilaresti sau prin ambiguitate si lipsa fortei de penetrare a mesajului.

  1. Exista vreun alt candidat care sa poata ajunge in turul doi, altul decat Johannis? In ce conditii?

Destul de greu, doar in conditiile in care unul dintre cei doi candidati din varf se accidenteaza, dar este un lucru putin probabil, pentru primii doi candidati exista o miza uriasa in jurul lor si in alianta pe care-i duce pe brate spre final chiar daca ar termina cursa cu multiple fracturi.

Sigur, vulgata politico-jurnalistica vorbeste despre procesul cu ANI al domnului Johannis, dar nu cred ca cineva isi asuma responsabilitatea sa scoata un candidat din cursa macar pe principiul ca poate face din el un mare erou. Inca nu a uitat lumea cazul Oprescu (orprit sa se inscrie in prima faza) sau cazul Arafat, mult mai clar, incident care a pus capat unei guvernari si a scos oamenii in strada.

Despre retragere nu cred ca poate fi vorba. Candidatii, de regula, ezita si amana momentul la inceput, dar dupa ce pornesc, merg ca teleghidati spre finala.

  1. Vor mai conta decisiv de aceasta data voturile diasporei?

Totul se poate, totul este deschis. Orice vot a fost important in ultima vreme. Depinde de evolutia candidatilor de pe locurile 1 si 2 in partea a doua a campaniei. Daca Johannis nu se apropie mai mult, atunci turul doi nu va mai fi o batalie chiar asa de stransa incat sa conteze vreo suta si ceva de mii de voturi cat poate da diaspora.

 

 

ROMÂNIA

Sondaj INSCOP: Peste 50% dintre români cred că unele țări blochează aderarea României la Spațiul Schengen din motive economice și că poluarea este provocată de companii străine

Published

on

© European Union, 2017/ Source: EC - Audiovisual Service

Peste 50% dintre români sunt de părere că unele state constituie principala cauză pentru care România nu a fost încă admisă în spațiul Schengen, blocând astfel aderarea acesteia din motive economice, iar 43,5% dintre cei intervievați consideră că România nu a îndeplinit toate criteriile de aderare și de aceea țara nu face încă parte din spațiul Schengen. Este una dintre concluziile principale ale sondajului de opinie intitulat „Neîncrederea publică: Vest vs. Est, ascensiunea curentului naționalist în era dezinformării și fenomenului știrilor false – Capitolul 3 – Atitudinea față de companii străine, raportarea la Ungaria, atitudinea față de minorități, Spațiul Schengen”, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro

@sondaj INSCOP

55,9% dintre cei intervievați consideră că poluarea din România este provocată de companiile străine

Peste jumătate dintre români sunt de părere că poluarea din România este provocată mai ales de companiile străine, în timp ce 35% dintre aceștia cred ca poluarea este provocată de companiile naționale. Ponderea non-răspunsurilor este de 9,1%. 

@sondaj INSCOP

47,3% dintre români cred că tăierile ilegale ale pădurilor sunt cauzate de companiile străine

În ceea ce privește tăierile ilegale ale pădurilor din România, 47,3% dintre respondenți au fost de părere că acestea sunt produse de companiile străine, în timp ce 45,8% cred ca acest lucru este cauzat de companiile naționale și de cetățenii români.  

@sondaj - INSCOP

De asemenea, mai mult de 50% dintre români sunt de părere că realizarea autostrăzilor din România nu este blocată de puterile străine.

@sondaj INSCOP

Datele sondajului relevă că o majoritate covârșitoare a respondenților (78,2%) este de părere că românii sunt priviți ca fiind „cetățeni de mâna a doua” în Europa, în timp ce 20,4% dintre aceștia nu sunt de acord cu această afirmație. 

@sondaj INSCOP

Aproape 50% dintre români cred că Ungaria urmărește să rupă Transilvania de România, iar 87,2% sunt de părere că România trebuie să protejeze drepturile minorităților etnice de pe teritoriul său

49,5% dintre respondenți sunt de părere că Ungaria urmărește să rupă Transilvania de România, în timp ce 43.2% nu sunt de acord cu această afirmație. În ceea ce privește drepturile minorităților etnice de pe teritoriul României, 87,2% dintre români consideră că acestea trebuie protejate și respectate, în timp ce 11% nu sunt de acord cu acest lucru. 

@sondaj INSCOP

@sondaj INSCOP

Datele au fost culese în perioada 1-12 martie 2021 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului multistadial stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±2.95 %, la un grad de încredere de 95%.

Capitolul 1 al sondajului arată că, în opinia a 81% dintre respondenți, VEST (adică UE, SUA, NATO)  este direcția înspre care ar trebui să se îndrepte România din punctul de vedere al alianțelor politice și militare. 10,4% consideră că România ar trebui să se îndrepte către EST (adică Rusia, China).

De asemenea, Capitolul 2 demonstrează că 57,6% dintre români acordă un nivel ridicat de încredere Germaniei și Uniunii Europene (51,6%), iar 49,4% au declarat că au multă încredere în NATO și 47,2% în SUA, în timp ce Rusia (16%) și China (19%) prezintă cea mai puțină încredere.

Continue Reading

ROMÂNIA

Studiu IRES: Doar o persoană din zece se declară împotriva legii care interzice fumatul

Published

on

Notorietatea legii care prevede interzicerea fumatului în spațiile publice din România este una foarte ridicată şi o proporție importantă dintre participanții la un studiu IRES cu privire la obiceiurile, comportamentele asociate şi percepțiile legate de fumat ale populației adulte din România au opinii favorabile legate de această lege.

În prezent, un sfert dintre adulții din România se declară fumători, iar patru din zece au încercat să renunțe la acest obicei în ultimul an. De asemenea, o treime dintre cei care nu mai consumă tutun în prezent spun că au fumat în trecut. Sunt principalele concluzii ale studiului derulat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie – IRES, în perioada 21-25 ianuarie 2016, cu privire la fumatul în România.

Percepții publice privind reglementările anti-fumat

smokingPotrivit studiului, 93% dintre participanți au auzit despre legea care interzice fumatul în spațiile publice din România. Procentul celor care sunt informați cu privire la această lege, conform declarațiilor lor, crește direct proporțional cu vârsta respondenților și cu nivelul lor de educație. 79% dintre intervievați au o părere bună sau foarte bună cu privire la această lege și doar una din zece persoane chestionate are o părere proastă sau foarte proastă față de legea privind interzicerea fumatului în spațiile publice. Inițiativa legislativă este susținută de trei sferturi dintre respondenți și 10% dintre ei declară că sunt împotriva acestei inițiative legislative.

Un procent de 30% dintre respondenții care ies în localuri minim o dată pe an afirmă că legea anti fumat le va influența comportamentul referitor la ieșirile în oraș; astfel, 15% dintre intervievați susțin că vor ieși mai des în oraș, 1% dintre ei declară că vor începe să iasă în oraș odată cu implementare acestei legi, iar 10% dintre participanții la studiu susțin că odată cu adoptarea legii vor ieși mai rar în oraș. În același timp, 69% dintre respondenți declară că obiceiurile lor nu vor fi influențate de legea anti fumat.

Atitudini cu privire la fumat şi fumători

În ceea ce privește atitudinea românilor cu privire la acest obicei, studiul relevă faptul că fumatul nu este niciodată permis în casele unei jumătăți dintre respondenții la această anchetă, iar în cazul unui sfert dintre intervievați fumatul este permis doar în anumite camere, și nu în întreaga casă. 2% dintre participanții la studiu declară că în casele lor fumatul este permis peste tot.

Opiniile românilor care nu fumează cu privire la fumători tind să fie negative: cu toate că aproape o treime dintre respondenții nefumători nu au nici o părere bună, nici una proastă față de fumători, ei neconsiderând acest aspect relevant, 61% dintre persoanele care au participat la studiu și nu fumează au o părere mai degrabă proastă despre fumători. Această opinie se regăsește cu precădere în cazul persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, al celor cu studii elementare, al celor care locuiesc în mediul rural, dar și al femeilor.

Opt din zece nefumători declară că îi deranjează să stea în preajma fumătorilor și trei sferturi dintre ei afirmă că dacă ar merge în oraș și nu ar găsi o masă liberă decât la zona de fumători, ar căuta un alt local unde să aibă loc la zona de nefumători.

Profilul românilor fumători

75% dintre respondenți spun că nu fumează tutun deloc, 18% afirmă că fumează tutun zilnic, iar 7% susțin că fumează tutun mai rar; astfel, din totalul populației, 25% sunt fumători. Procentul celor care fumează tutun zilnic este mai ridicat în cazul respondenților cu vârste între 18 și 35 ani comparativ cu celelalte categorii de vârstă, în situația intervievaților din mediul urban și în cazul bărbaților. Procentul nefumătorilor este mai ridicat în cazul persoanelor cu studii elementare. De asemenea, proporția celor care nu fumează tutun deloc este mai ridicată în mediul rural.

Aproximativ un sfert (26%) dintre fumătorii participanți la acest studiu cheltuie între 1 și 30 lei, săptămânal, pe țigări, aproape o cincime dintre aceștia cheltuie între 31 și 50 de lei, iar 30% cheltuie  între 51 și 100 lei săptămânal.

Doar 1% dintre participanții la studiu folosesc alte produse din tutun, care nu se fumează, de exemplu tutunul de prizat sau cel de mestecat, același procent din populația investigată utilizând o țigară electronică în prezent; totuși, 8% dintre intervievați au folosit, în trecut, țigara electronică. Aceștia se regăsesc, într-un procent mai ridicat, printre respondenții din mediul urban și printre bărbați.

Dintre respondenții care nu fumează tutun în prezent, două treimi (66%) nu au fumat nici în trecut, în timp ce o treime (34%) dintre aceștia au fumat. Respondenții de sex masculin au fumat tutun în trecut într-o proporție semnificativ mai mare decât femeile. Dintre intervievații care au fumat în trecut, 63% făceau acest lucru zilnic și 36% – mai rar. Categoria de vârstă în rândul căreia s-a întâlnit cel mai ridicat consum zilnic de tutun este de 51 – 65 de ani. Persoanele care au educație elementară au răspuns într-un procent mai mare că au fumat zilnic decât populația cu studii medii sau superioare. Tot în trecut, respondenții de gen masculin, din mediul urban și cei care locuiesc în Moldova au fumat zilnic într-o proporție mai ridicată comparativ cu respondenții din celelalte categorii de gen, mediu de rezidență și regiune.

O proporție ridicată de respondenți care au fumat zilnic în trecut, dar momentan nu mai fumează, sunt neutri cu privire la inițiativa legislativă privind interzicerea fumatului în toate spațiile publice închise, comparativ cu cei care au fumat zilnic și sunt împotriva acestei inițiativei sau o susțin.

82% dintre fumători au început să fumeze înaintea vârstei de 22 de ani, în timp ce aproximativ jumătate dintre respondenți (49%) spun că au fumat pentru prima dată înaintea de a împlini vârsta majoratului. Proporția respondenților care au fumat înainte să împlinească 15 ani este mai ridicată în cazul celor cu studii elementare, al intervievaților din mediul urban și al bărbaților. În plus, proporția respondenților au început să fumeze înainte de 15 ani și sunt împotriva inițiativei legislative privind interzicerea fumatului în spațiile publice este mai ridicată comparativ cu proporția celor care au început să fumeze înainte de 15 și susțin această inițiativă sau sunt neutri în ceea ce o privește. Respondenții care au început să fumeze după 30 de ani sunt într-un procent mai ridicat de acord cu inițiativa legislativă.

46% dintre fumători spun că, în total, au cumulat un număr de maxim 15 ani de când fumează, iar 53% fumează de mai mult de 16 ani. Comparativ cu procentul în care se regăsesc în populația care fumează de mai mult de 31 de ani celelalte reguli legate de fumat, proporția celor în ale căror case fumatul este permis doar într-o cameră sau în unele camere este mai ridicat.

Consumul produselor din tutun în rândul fumătorilor din România

8% dintre fumători consumă zilnic mai mult de un pachet de țigări, aproximativ o treime fumează între 16 și 20 de țigări pe zi și mai mult de o treime dintre respondenți (37%) fumează mai puțin de jumătate de pachet zilnic.

Aproximativ o treime dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 – 50 de ani fumează zilnic aproape un pachet de țigări, în timp ce fumătorii cu vârste de peste 65 de ani sunt cei în cazul cărora procentul intervievaților care consumă între 6 și 10 țigări zilnic este mai ridicat comparativ cu celelalte categorii de vârstă.

Femeile fumează între 1 și 10 țigări zilnic într-o proporție mai mare decât bărbații, pe când situația se inversează atunci când vine vorba despre fumatul a mai mult de 16 țigări pe zi, unde procentul bărbaților care au acest comportament este mai ridicat.

49% dintre respondenții fumători declară că fumează săptămânal până într-un pachet de țigări, iar 48% dintre aceștia susțin că furmează mai mult de un pachet pe săptămână. Ponderea persoanelor care fumează mai mult de două pachete de țigări săptămânal este mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta până în 35 de ani. Respondenții cu studii elementare declară într-o măsură mai mare față de cei cu studii medii sau superioare că fumează între un pachet și două pachete de țigări pe săptămână. Respondenții din regiunile Sud (inclusiv București) și Dobrogea fumează săptămânal într-o proporție mai ridicată față de cei din alte regiuni până în jumătate de pachet de țigări, iar cei din Transilvania și Banat – într-un procent mai mare mai mult de două pachete de țigări.

Aproximativ jumătate dintre respondenți (52%) fumează prima țigară în primele 30 de minute ale dimineții. Comparativ cu celelalte grupe de vârstă, intervievații care au între 36 și 50 de ani fumează într-o proporție mai ridicată în primele 5 minute după trezire; același comportament e valabil în cazul celor care au studii elementare, comparativ cu celelalte niveluri de educație. Așa cum este de așteptat, respondenții în a căror casă fumatul este permis peste tot răspund într-o proporție mai ridicată că fumează prima țigară la 5 minute după trezire față de celelalte categorii de respondenți, iar cei în a căror casă fumatul nu este permis răspund într-un procent mai mare față de ceilalți că fumează prima dată în cursul unei zile la mai mult de o oră față de momentul în care se trezesc.

În topul preferințelor fumătorilor intervievați în cadrul acestui studiu se află mărcile Kent (24%), Pall Mall (23%) și Winston (13%); aproape jumătate dintre respondenți își cumpără țigări de la magazinul de cartier sau magazinul sătesc și o cincime dintre intervievați achiziționează tutun de la supermarket.

Șapte din zece respondenți (71%) care în trecut au fumat declară că au renunțat la acest comportament de mai mult de 5 ani de zile.Proporția acestora crește odată cu înaintarea în vârstă, dar scade odată cu nivelul de educație. Procentul respondenților de gen masculin care s-au lăsat de fumat în urmă cu mai mult de cinci ani este mai ridicat față de cel al intervievatelor care declară același lucru. Participanții la studiu care susțin inițiativa legislativă privind interzicerea fumatului în spațiile publice închise declară într-o proporție mai mare că s-au lăsat de fumat în urmă cu mai mult de cinci ani comparativ cu cei care sunt neutri sau împotriva acestei inițiative.

Consumul produselor din tutun vs. sănătate

Dintre respondenții care momentan fumează tutun, 43% au vizitat un doctor sau un specialist în probleme medicale în ultimul an. Proporția celor care au făcut acest lucru este mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta cuprinsă între 51 și 65 de ani, al celor cu studii superioare, al celor care locuiesc în mediul urban și al femeilor. În plus, un procent mai ridicat al participanților la studiu care au vizitat un medic se regăsește mai curând printre cei care sunt împotriva inițiativei legislative privind interzicerea fumatului decât printre cei care susțin această inițiativă sau printre cei care se declară neutri cu privire la ea.

Aproape șapte din zece fumători (68%) care și-au vizitat medicul în ultimul an au făcut acest lucru o dată sau de două ori și aproximativ o cincime dintre ei (19%) au vizitat un specialist în probleme medicale de trei până la cinci ori. Numărul vizitelor la medic în ultimul an crește direct proporțional cu vârsta respondenților. În majoritatea cazurilor (83%), fumătorii care au vizitat un medic în ultimele 12 luni au fost întrebați dacă fumează tutun;procentul acestora este mai ridicat în cazul participanților la studiu care locuiesc în mediul rural decât proporția celor care locuiesc în mediul urban și au fost întrebați dacă fumează și, de asemenea, mai ridicat în cazul bărbaților comparativ cu procentul femeilor cărora medicul le-a adresat această întrebare. Opt din zece intervievați fumători care au vizitat un specialist în probleme medicale în ultimul an au fost sfătuiți să înceteze să fumeze tutun;proporția celor care au primit acest sfat crește direct proporțional cu vârsta.

Patru din zece fumători care au participat la acest studiu declară că au încercat să se lase de fumat în ultimul an de zile; proporția acestora este cea mai ridicată în cazul respondenților cu vârsta peste 65 de ani și în cazul celor cu studii elementare. De asemenea, comparativ cu celelalte regiuni, participanții la studiu care locuiesc în Moldova și cei care rezidă în mediul rural declară într-un procent mai mare că au încercat să se lase de fumat în ultimele 12 luni. Aproape o treime dintre cei care au încercat să înceteze să fumeze declară că au reușit acest lucru pentru mai puțin de o săptămână, iar o altă treime susțin că ultima oară când au încercat să renunțe la fumat au făcut acest lucru pentru o durată mai mare de o lună.

Aproximativ o cincime dintre fumătorii intervievați intenționează, conform propriilor declarații, să renunțe la fumat în următoarea lună, iar mai mult de un sfert dintre ei nu sunt interesați să se lase de fumat. Dintre toate categoriile de vârstă, respondenții cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani sunt cel mai puțin interesați să renunțe la fumat. Același tip de declarații poate fi observat și în cazul respondenților din mediul urban, comparativ cu cei din mediul rural.

Avertismentele de pe pachetele de țigări nu par să aibă un impact puternic asupra fumătorilor, ținând cont de faptul că în ultima lună de zile cea mai mare parte dintre cei care au răspuns acestui chestionar (70%) nu s-au gândit să renunțe la fumat datorită acestor avertismente. Înștiințările de pe pachetele de țigări au un mai mare impact asupra fumătorilor cu vârsta peste 65 de ani, asupra celor cu studii elementare, a celor care locuiesc în Moldova și asupra femeilor.

.

.

Continue Reading

NEWS

SONDAJ INSCOP: Mai mult de jumătate dintre români au încredere în NATO, ONU și Uniunea Europeană

Published

on

Increderea romanilor in Presedintie a crescut, iar increderea in Biserica a scazut – releva un sondaj INSCOP, informeaza Ziare.com.

Potrivit cercetarii sociologice, institutiile interne in care romanii au cea mai mare incredere sunt Pompierii, Armata si Jandarmeria, in timp ce topul institutiilor internationale este condus de NATO, ONU si UE.

Topul increderii in institutiile politice

administratia-prezidentialaTopul increderii in institutiile politice este condus de Presedintie cu 51,2% incredere multa si foarte multa (fata de 46,3% in septembrie), iar la polul opus se afla Parlamentul, cu 12,8% incredere multa si foarte multa (10,9% in septembrie) si partidele politice cu 8,6% (7,6% in septembrie).

Pe locul al doilea in topul increderii se situeaza Primaria – 37,6% fata de 36,3% in septembrie 2015, urmata de Curtea Constitutionala cu 32,8% incredere multa si foarte multa (fata de 35,1% in septembrie 2015).

Urmeaza Guvernul, care se bucura de increderea a 30,9% dintre cei intervievati (25,2% in septembrie) si Consiliul Judetean cu 22,9% (20,6% in septembrie).

Topul increderii in institutiile executive

armataIn ceea ce priveste topul increderii in institutiile executive, prima pozitie este ocupata, in luna noiembrie, de Pompieri (institutie masurata pentru prima oara in sondajele INSCOP) cu 77,5% incredere multa si foarte multa.

Urmeaza Armata cu 75,4% (fata de 73,8% in septembrie) si Jandarmeria cu 65,8% (fata de 63,7% in septembrie). Pe pozitia a patra se situeaza DNA cu un capital de incredere de 61,2% (fata de 60% in septembrie). Urmeaza SRI cu 51,3% (50,3% in septembrie), SIE cu 50,9% (48% in septembrie), Politia cu 48,9% (51,7% in septembrie), BNR cu 46,7% (49,5% in septembrie), ICCJ cu 46,2% (42,7% in septembrie), ANAF cu 40,7% (41,9% in septembrie) si ANI cu 37,1% (36,6% in septembrie).

Topul increderii in institutii sociale si private

Topului increderii in institutii sociale si private este condus de Biserica cu 56,3% incredere multa si foarte multa (fata de 61,2% in luna septembrie).

Pe locul al doilea se situeaza universitatile, care se bucura de increderea a 43% dintre cei intervievati (fata de 44,6% in luna septembrie). Clasamentul este incheiat de presa – 35,7% incredere multa si foarte multa (fata de 34,5% in luna septembrie), organizatiile societatii civile – 30,2% incredere multa si foarte multa (fata de 30,5% in luna septembrie), patronate cu 19,7% (fata de 18,7% in luna septembrie), sindicate cu 18,6% (fata de 21,2% in luna septembrie) si banci cu 17,6% (fata de 17,8% in luna septembrie).

Clasamentul institutiilor internationale

natoCercetarea mai arata ca primul loc in clasamentul institutiilor internationale este ocupat de NATO – cu 55,7% (fata de 57,6% luna septembrie).

Pe locul secund se situeaza ONU cu 54,8% incredere multa si foarte multa (56,6% in septembrie 2015), iar locul al treilea este ocupat de Uniunea Europeana cu 50,5% (52,7% in septembrie 2015).

Pe locul al patrulea se situeaza Parlamentul European cu 45,6% (47,8% in septembrie), Comisia Europeana cu 43,5% (45,7% in septembrie). Topul este incheiat de Banca Mondiala cu 33,8% (41% in septembrie) si de Fondul Monetar International cu 29,5% (33,9% in septembrie 2015).

Citiți și SONDAJ INSCOP. Dacian Cioloș, pe locul 3 în topul încrederii

Premierul Dacian Cioloș se situează pe locul trei în topul încrederii, cu 32,6% încredere multă și foarte multă, relevă un sondaj de opinie realizat de INSCOP Research, la comanda ziarului ”Adevărul”. Este pentru prima oară când premierul este măsurat într-o cercetare sociologică.

Prima poziție este ocupată în continuare de președintele Klaus Iohannis, cu 59,8% multă și foarte multă încredere (față de 58,6% în luna septembrie), urmat de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, cu 40,4% (față de 41,6% în septembrie).

Ierarhia este completată de ambasadorul României în SUA, George Maior– 29,8%, directorului SIE, Mihai-Răzvan Ungureanu– 21,8% încredere și președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu– 21,4%.

Barometrul INSCOP – ADEVARUL despre Romania a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevarul in perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Volumul esantionului a fost de 1.071 de persoane si este reprezentativ pentru populatia Romaniei de 18 ani si peste. Eroarea maxima admisa a datelor este de plus/ minus 3%, la un grad de incredere de 95%. Metoda folosita a fost cea a sondajului de opinie pe baza unui chestionar aplicat de operatorii de interviu la domiciliul respondentilor.

.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA4 hours ago

Ilie Bolojan: 20 ani de la semnarea Tratatului de aderare a României la UE, o oportunitate să recunoaștem beneficiile apartenenței la UE

ROMÂNIA4 hours ago

20 de ani de la semnarea tratatului de aderare la UE. Marcel Ciolacu: Aderarea la UE și NATO, cel mai important obiectiv după căderea comunismului

ROMÂNIA7 hours ago

Ministrul de Externe, vizită în Austria. Emil Hurezeanu a evidențiat oportunitățile de cooperare bilaterală în promovarea de obiective vizând competitivitatea UE, securitatea energetică și securitatea internă

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Polonia ar putea solicita Comisiei Europene o derogare pentru cheltuielile pentru apărare, dar se teme că alte state nu o vor face

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Un sistem de sănătate rezilient în fața amenințărilor cibernetice. UE invită experți să se alăture noului consiliu consultativ pentru securitate cibernetică în sectorul sănătății

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI9 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu a adresat Comisiei Europene o întrebare privind măsurile pe care le are în vedere pentru a accelera decuplarea prețurilor la energia electrică de cele la gaze

ROMÂNIA10 hours ago

Președintele interimar Ilie Bolojan a discutat cu reprezentanții CCIFER despre dezvoltarea relațiilor economice dintre România și Franța

U.E.10 hours ago

Lucrările de consolidare a frontierei de est a Letoniei cu Rusia și Belarus sunt în grafic, afirmă ministrul leton al Apărării: „Principalul obiectiv este de a stopa un potențial intrus”

PARLAMENTUL EUROPEAN11 hours ago

Eurodeputații pledează pentru un program european mai ambițios privind industria de apărare centrat pe stimularea capacității de producție, îmbunătățirea aprovizionării și sprijin pentru Ucraina

U.E.11 hours ago

Premierul ungar Viktor Orban: Dacă Ucraina aderă la UE, în Ungaria nu vor mai ajunge bani europeni

ROMÂNIA1 day ago

”Investiție importantă” cu sprijinul ajutorului de stat în domeniul materialelor de construcție. Antreprenorii români au deschis la Iernut ”cea mai mare fabrică de BCA din Europa”, anunță Marcel Ciolacu

NATO3 days ago

Spania anunță că va îndeplini obiectivul NATO de 2% din PIB pentru apărare în 2025 prin majorarea investițiilor în domeniu

ROMÂNIA2 weeks ago

PPC marchează extinderea la nivel regional prin conferința „Construind viitorul: Proiectarea, baza dezvoltării și calității vieții în Transilvania”, organizată în parteneriat cu BNR

ROMÂNIA2 weeks ago

Firmele americane vor prezenta administrației SUA că România este “un loc bun pentru investiții” și au ca obiectiv “promovarea investițiilor românești în SUA”, afirmă Bolojan în contextul noilor tarife comerciale americane

ROMÂNIA2 weeks ago

România a obținut excluderea componentei nucleare din contra-măsurile UE la tarifele SUA, anunță Bolojan: Avem un contract important pentru reactoarele 3 și 4

NATO2 weeks ago

Bolojan și MApN afirmă că “nu există nicio informație oficială” din partea SUA de a retrage militari din România. Poziția strategică și Baza Mihail Kogălniceanu, printre argumentele României în a evita o dezangajare SUA pe flancul estic

ROMÂNIA2 weeks ago

Bolojan pune Palatul Cotroceni la dispoziția candidaților la funcția de președinte pentru dezbateri: În afară de holograme, să vedem candidați, programe și idei

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

INTERVIU Stefano Scarpetta, director al Departamentului ELS în cadrul OCDE, apreciază că tarifele anunțate de Trump ar putea genera o creștere a prețurilor la anumite produse și servicii: OCDE este un loc foarte sigur pentru dialog constructiv

ROMÂNIA3 weeks ago

Marcel Ciolacu: Investitorii români și străini au încredere în potențialul nostru economic. De aceea pun la bătaie atâția bani

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, prezintă ”trei beneficii clare” ale aderării României la OCDE: Simplificare și debirocratizare, creșterea capacității de împrumut pentru companii și IMM-uri, creșterea ratingului de țară

Trending