Connect with us

POLITICĂ

Alegeri prezidențiale 2025/ Exit-poll: Nicușor Dan – 54,9%, George Simion – 45,1%. România a decis cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 25 de ani

Published

on

Primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, are prima șansă în a deveni noul președinte al României și primul lider al republicii care obține funcția supremă în stat din postura de candidat independent, devansându-l pe contracandidatul său George Simion, liderul partidului naționalist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), potrivit primelor estimări publicate duminică seară, la 21:00, ora închiderii urnelor în țară.

Exit-poll-urile prezentate de Digi24 și realizate de CURS și AVANGARDE sunt valabile pentru ora 19:00 și nu cuprind diaspora. Până la ora închiderii urnelor au votat 64,72% dintre români, reprezentând aproape 11,64 milioane de voturi, inclusiv peste 1,6 milioane de voturi în străinătate, un record absolut al prezenței la urne pentru românii din diaspora. Este cea mai mare prezență la urne din ultimii 25 de ani, depășind participarea la vot din turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2014 (64,11%, reprezentând 11,71 milioane de cetățeni), dar nu și pe cea de la primul tur al alegerilor prezidențiale din anul 2000 (65,31% reprezentând 11,55 milioane de cetățeni). 

EXIT-POLL AVANGARDE 

George Simion – 45,1 %

Nicușor Dan – 54,9 %

EXIT-POLL CURS 

George Simion – 45,9 %

Nicușor Dan – 54,1 %


Context

Cei doi candidați au ajuns în turul al doilea al scrutinului prezidențial după ce au obținut cel mai mare număr de voturi la primul tur, desfășurat în 4 mai în țară și în perioada 2-4 mai în secțiile de votare din străinătate.

George Simion pornea drept favorit în această cursă, după ce a obținut 40,96% în primul tur, în timp ce candidatul independent pro-european Nicușor Dan a primit 20,99% din sufragii, iar sondajele reflectă o luptă strânsă în care fiecare vot contează.

Pe 18 mai, românii din țară și de peste hotare, au o nouă întâlnire cu democrația în cel mai delicat moment din istoria democratică a națiunii, având de ales între un viitor pro-european și alunecarea spre extremism la mai puțin de șase luni distanță la un scrutin prezidențial anulat pe fondul ingerințelor externe și a unui proces electoral viciat, după cum au constatat instituțiilor statului și a decis Curtea Constituțională, o premieră absolută într-o democrație.

Desfășurate sub semnul unei campanii prezidențiale care a polarizat din nou societatea, rezultatele alegerilor prezidențiale din 2025 ar putea marca o serie de premiere. O victorie a lui George Simion l-ar propulsa în situația de a fi primul președinte provenit dintr-un partid care se poziționează a fi anti-sistem și cu o abordare îndoielnică privind Uniunea Europeană și NATO, dar și cel mai tânăr președinte din istoria țării. Victoria lui Nicușor Dan ar reprezenta prima alegere a unui președinte independent din afara partidelor mari.

Până în prezent, România a avut cinci președinți: dictatorul Nicolae Ceaușescu (1974-1989), Ion Iliescu (1990-1996 și 2000-2004), Emil Constantinescu (1996-2000), Traian Băsescu (2004-2014) și Klaus Iohannis (2014-2025). Totodată, în ultimii 35 de ani România a avut trei președinți interimari, doi ca urmare a suspendărilor din funcție ale lui Traian Băsescu (Nicolae Văcăroiu – 2007 și Crin Antonescu – 2012) și unul după demisia lui Klaus Iohannis (Ilie Bolojan – 2025). Constituția în vigoare a României, cea din 2003, reglementează o limită de două mandate pentru un președinte.

Care este rolul președintelui, potrivit Constituției

Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naționale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate. (Articolul 80 – Constituţia României) 

Politica internă

Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Președintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului. Daca prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziția politică a Guvernului, Președintele României va putea revoca şi numi pe unii membri ai Guvernului numai pe baza aprobării Parlamentului acordată la propunerea primului-ministru.

Politica externă

Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României. (Articolul 91 – Constituţia României)

Apărarea țării și securitatea națională

Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior apărării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare. În caz de agresiune armată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii. (Articolul 92 – Constituția României) 

Alte atribuţii

Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: conferă decoraţii şi titluri de onoare, acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral, numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege, acordă graţierea individuală.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

POLITICĂ

Nicușor Dan a preluat mandatul de președinte al României de la Ilie Bolojan. Noul șef al statului a fost primit cu ovații la Palatul Cotroceni

Published

on

© Calea Europeană/ Robert Lupițu

Președintele Nicușor Dan a preluat mandatul de șef al statului, luni, la Palatul Cotroceni, în cadrul unei ceremonii militare care a fost organizată pe Platoul Marinescu, unde garda de onoare i-a dat onorul noului președinte.

El a fost primit cu ovații de către cei prezenți la ceremonia militară.

Ulterior, Nicușor Dan a fost întâmpinat în holul Palatului Cotroceni de Ilie Bolojan – președinte interimar din 12 februarie, după demisia lui Klaus Iohannis din funcția de șef al statului.

Cei doi au avut o scurtă discuție, iar Ilie Bolojan a plecat de la Palatul Cotroceni.

Nicușor Dan a depus luni, în plenul Parlamentului României, jurământul de învestire în funcția de președinte al României pentru un mandat de cinci ani, devenind al cincilea președinte al republicii după anul 1990.

El a susținut apoi primul discurs în calitate de șef al statului, trasând direcțiile și calea de urmă pentru o “reformă temeinică” pe termen lung și cerând partidelor politice să acționeze în interesul național.

“Este în interesul național ca România să aibă un guvern susținut de o majoritate parlamentară, care să-și asume reformele fiscale de care avem nevoie. E în interesul național ca România să transmită mediului investițional un mesaj de deschidere și predictibilitate. Cer partidelor politice să acționeze în interesul național. Nu va fi despre trecut, este despre viitorul imediat al României. Sunt convins că românii vor evalua în consecință. Pe termen lung, avem nevoie de o reformă temeinică”, a spus președintele.

Citiți și Nicușor Dan a enunțat punctele cardinale ale politicii externe și de securitate a României: Relația cu SUA, participarea activă în UE și NATO, arhitectura europeană de apărare autonomă, sprijinirea R. Moldova și creșterea bugetului apărării

În ceea ce privește politica externă, Nicușor Dan a indicat faptul că relația cu SUA, participarea activă în NATO și UE, sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova și creșterea bugetului apărării reprezintă punctele cardinale ale politicii externe și de securitate a României.

“În ceea ce privește politica externă a României, este nevoie de consolidarea relațiilor transatlantice, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, participarea noastră la NATO și participarea la dialogul dintre Uniunea Europeană și NATO, participarea la arhitectura europeană de apărare autonomă, reducerea dependențelor critice în ceea ce privește energia, tehnologia și lanțurile de aprovizionare, consolidarea sistemului de apărare în fața războiului hibrid, mărirea treptată a procentului din PIB pentru Apărare, în acord cu partenerii noștri, participarea activă a României în procesul de decizie la nivelul Uniunii Europene. În ceea ce privește relația cu Republica Moldova, sprijinirea parcursului său european, consolidarea și extinderea proiectelor comune în domeniul infrastructurii energetice și de transport, crearea fondului de garantare al investițiilor românești în Republica Moldova, continuarea și extinderea schimburilor culturale și academice, și, în cele din urmă, funcționalizarea acelor instituții care produc dificultăți, vămile și Autoritatea Națională pentru Cetățenie”, a spus el.

Continue Reading

POLITICĂ

Nicușor Dan trasează calea de urmat pentru o “reformă temeinică” în primul discurs ca președinte: Nu va fi despre trecut, este despre viitorul imediat al României

Published

on

© Nicușor Dan/ Facebook

Președintele Nicușor Dan a susținut luni, imediat după depunerea jurământului de învestire în funcție, primul discurs în calitate de șef al statului, trasând direcțiile și calea de urmă pentru o “reformă temeinică” pe termen lung și cerând partidelor politice să acționeze în interesul național.

“Este în interesul național ca România să aibă un guvern susținut de o majoritate parlamentară, care să-și asume reformele fiscale de care avem nevoie. E în interesul național ca România să transmită mediului investițional un mesaj de deschidere și predictibilitate. Cer partidelor politice să acționeze în interesul național. Nu va fi despre trecut, este despre viitorul imediat al României. Sunt convins că românii vor evalua în consecință. Pe termen lung, avem nevoie de o reformă temeinică”, a spus președintele.

În ceea ce privește politica externă, Nicușor Dan a indicat faptul că relația cu SUA, participarea activă în NATO și UE, sprijinirea parcursului european al Republicii Moldova și creșterea bugetului apărării reprezintă punctele cardinale ale politicii externe și de securitate a României.

“În ceea ce privește politica externă a României, este nevoie de consolidarea relațiilor transatlantice, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, participarea noastră la NATO și participarea la dialogul dintre Uniunea Europeană și NATO, participarea la arhitectura europeană de apărare autonomă, reducerea dependențelor critice în ceea ce privește energia, tehnologia și lanțurile de aprovizionare, consolidarea sistemului de apărare în fața războiului hibrid, mărirea treptată a procentului din PIB pentru Apărare, în acord cu partenerii noștri, participarea activă a României în procesul de decizie la nivelul Uniunii Europene. În ceea ce privește relația cu Republica Moldova, sprijinirea parcursului său european, consolidarea și extinderea proiectelor comune în domeniul infrastructurii energetice și de transport, crearea fondului de garantare al investițiilor românești în Republica Moldova, continuarea și extinderea schimburilor culturale și academice, și, în cele din urmă, funcționalizarea acelor instituții care produc dificultăți, vămile și Autoritatea Națională pentru Cetățenie”, a spus el.


Discursul integral al președintelui:

“Domnilor și domnilor, stimați invitați și, mai ales, dragi români,

Vă mulțumesc pentru dezbaterea impresionantă pe care ați avut-o în ultimele săptămâni, indiferent de cauza pe care ați susținut-o. Români din România, români din Diaspora, români din Republica Moldova, mulți oameni care nu s-au mai pronunțat vreodată pe politică, s-au exprimat acum arătând că sunteți interesați de direcția în care merge România. Societatea românească și-a demonstrat ei înseși că este vie și puternică.

Statul român are nevoie de o schimbare fundamentală, bineînțeles în limitele statului de drept, și vă invit să continuați să fiți implicați cu toată forța socială pe care ați dovedit-o pentru a pune presiunea pozitivă pe instituțiile statului român pentru ca acestea să se reformeze, și vă asigur că voi fi un Președinte deschis la vocea societății și partener cu societatea.

Pe termen scurt, România are o problemă, problema deficitului. Pe scurt, România cheltuiește prea mult, statul român cheltuiește prea mult față de ce își poate permite, și chestiunea asta poate să pună în discuție stabilitatea financiară la care am muncit cu toții în toți acești ani.

Este în interesul național ca România să aibă un Guvern susținut de o majoritate parlamentară. Este în interesul național ca această majoritate să-și asume reformele fiscale de care România are nevoie. Este în interesul național ca România să transmită piețelor financiare mesajul de stabilitate. Este în interesul național ca România să transmită mediului investițional un semnal de deschidere și de predictibilitate. Cer partidelor politice să acționeze în interesul național care urmează.

Nu va fi despre trecut, este despre viitorul imediat al României, și nu este despre calcule politice, este, repet, despre interesul național, și sunt convins că românii vor evalua în consecință.

Pe termen lung, România are nevoie de o reformă temeinică. În ceea ce privește sistemul administrativ, e nevoie ca România să reducă birocrația și să digitalizeze, e nevoie ca România să reformeze procesul de acces și promovare în funcția publică, e nevoie de o reformă administrativ-teritorială și e nevoie de o reformă a sistemului electoral.

În ceea ce privește economia, avem nevoie să stopăm marea evaziune fiscală, să reducem și să eficientizăm cheltuielile statului, să asigurăm o guvernanță și un management profesionist la companiile de stat, să avem o strategie bine definită de dezvoltare economică, să stimulăm capacitățile agro-industriale și de procesare, pentru a optimiza producția agricolă, să finanțăm un sistem coerent de irigații, să simplificăm accesul la fonduri europene și, cel mai important, să asigurăm un cadru favorabil investitorilor.

În ceea ce privește sistemul de sănătate, este nevoie de digitalizarea întregului sistem, de o echilibrare între medicină primară și ambulatorie și sistemul de spitale, de o strategie de investiții în infrastructura în sistemul sanitar, de o extindere a rețelei de centre pentru tratarea dependențelor și de o stimulare a profesioniștilor care aleg să profeseze în medii rurale și orașe mici.

În ceea ce privește educația, este nevoie să stimulăm financiar personalul didactic, este nevoie ca în întreg sistemul educațional să stimulăm gândirea critică, este nevoie să corelăm învățământul cu piața muncii, este nevoie să investim în educația timpurie, adică în creșe și grădinițe, și este esențial să prevenim abandonul școlar.

În ceea ce privește justiția, este nevoie ca parchetele să se focalizeze pe marile zone de corupție din societate, este nevoie de o reformă a unei instituții fundamentale, Inspecția Judiciară, este nevoie să reducem timpul de soluționare a dosarelor prin măsuri administrative și uneori legislative, este nevoie să redefinim procedurile de promovare a magistraților și este nevoie să reflectăm la legea Curții Constituționale.

În ceea ce privește mediul, este nevoie de o reformare a instituțiilor de autorizare și control, de extinderea activității Gărzii de Mediu, de o reformă la Romsilva, de o preocupare cu privire la dezvoltarea urbană, care afectează viitorul localităților noastre, și de o stimulare a gestionării eficiente a deșeurilor.

În ceea ce privește zona culturală, este nevoie de un program național de acces la cultură și educație prin cultură, este nevoie de o susținere a culturii contemporane și a dialogului cu administrația, de promovare a culturii române contemporane, ca resursă de prestigiu în plan internațional, și de punerea în valoare a patrimoniului național din nou ca resursă de prestigiu pentru România în plan internațional.

În zona socială și a egalității de șanse, este nevoie de simplificarea și eficientizarea sistemului de pensii, de reforma sistemului de prestații sociale, de dezvoltarea serviciilor sociale în comunități, de dezvoltarea unui sistem de îngrijire de lungă durată și paliativă, de eliminarea obstacolelor la accesul femeilor la piața muncii și de combaterea violenței domestice.

În ceea ce privește politica externă a României, este nevoie de consolidarea relațiilor transatlantice, Parteneriatul Strategic cu Statele Unite ale Americii, participarea noastră la NATO și participarea la dialogul dintre Uniunea Europeană și NATO, participarea la arhitectura europeană de apărare autonomă, reducerea dependențelor critice în ceea ce privește energia, tehnologia și lanțurile de aprovizionare, consolidarea sistemului de apărare în fața războiului hibrid, mărirea treptată a procentului din PIB pentru Apărare, în acord cu partenerii noștri, participarea activă a României în procesul de decizie la nivelul Uniunii Europene.

În ceea ce privește relația cu Republica Moldova, sprijinirea parcursului său european, consolidarea și extinderea proiectelor comune în domeniul infrastructurii energetice și de transport, crearea fondului de garantare al investițiilor românești în Republica Moldova, continuarea și extinderea schimburilor culturale și academice, și, în cele din urmă, funcționalizarea acelor instituții care produc dificultăți, vămile și Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

În ceea ce privește pe românii din Diaspora, e nevoie să eficientizăm procedurile și serviciile consulare, să creăm o structură dedicată celor care doresc să se întoarcă acasă și, în special, celor care doresc să se întoarcă pentru a investi în România, să reușim să predăm sistematic limba română în comunitățile de români, pentru copii, și să reușim să asigurăm o reprezentare proporțională în Parlament pentru românii din Diaspora.

Acestea sunt, în opinia mea, prioritățile pentru anii care vin. România are în România, în Diaspora, în Republica Moldova și în teritoriile din jurul României, oameni muncitori, oameni cinstiți, oameni de bun simț, are meseriași care au dovedit, are oameni de afaceri care au dovedit, are profesioniști care au dovedit.

Trebuie ca noi toți împreună să concentrăm toate aceste energii pentru binele comun și pentru România la care visăm cu toții, și toți împreună, toate aceste resurse, nu putem să nu reușim.

Vă mulțumesc!”


Nicușor Dan a depus luni, în plenul Parlamentului României, jurământul de învestire în funcția de președinte al României pentru un mandat de cinci ani, devenind al cincilea președinte al republicii după anul 1990.

Ședința solemnă s-a deschis cu intonarea Imnului național, iar președintele Curții Constituționale, Marian Enache, a prezentată hotărârea privind validarea alegerii președintelui.

Ulterior, Nicușor Dan a rostit jurământul, potrivit Constituției: “Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a binecuvântat învestitura președintelui României.

Ceremonia s-a încheiat cu mesajul adresat în plen de noul președinte al țării. După jurământul de investitură, președintele Nicușor Dan merge la Palatul Cotroceni pentru ceremonia militară cu prilejul învestirii în funcția de președinte al României și pentru ceremonia de predare – primire a mandatului de șef al statului

La 16 decembrie 2024, Nicușor Dan și-a anunțat candidatura în alegerile prezidențiale din 2025, în urma deciziei de anulare a întregului proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024, luată de Curtea Constituțională a României la 6 decembrie 2024.

Primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, a fost ales președinte al României pe data de 18 mai, devenind primul lider al republicii care obține funcția supremă în stat din postura de candidat independent, devansându-l pe contracandidatul său George Simion, liderul partidului naționalist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), după ce a surmontat o diferență de aproape 2 milioane de voturi diferență în favoarea candidatului izolaționist în primul tur de scrutin.

Potrivit rezultatelor turului al doilea al alegerilor prezidențiale, după centralizarea a 100% din voturi, Nicușor Dan a obținut 6,17 milioane de voturi (53,6%), iar George Simion a primit 5,33 milioane de voturi (46,4%). 

Nicușor Dan a declarat atunci că, în urma scrutinului din 18 mai, a câștigat o comunitate care vrea o schimbare “profundă” a României, primarul general al Bucureștiului făcând un apel la unitate și subliniind că vrea să lupte “pentru o singură Românie, nu pentru două Românii”.

Continue Reading

POLITICĂ

Nicușor Dan a depus jurământul de președinte al României, devenind al cincilea președinte al republicii după 1990

Published

on

© Nicușor Dan/ Facebook

Nicușor Dan a depus luni, în plenul Parlamentului României, jurământul de învestire în funcția de președinte al României pentru un mandat de cinci ani, devenind al cincilea președinte al republicii după anul 1990.

Ședința solemnă s-a deschis cu intonarea Imnului național, iar președintele Curții Constituționale, Marian Enache, a prezentată hotărârea privind validarea alegerii președintelui.

Ulterior, Nicușor Dan a rostit jurământul, potrivit Constituției: “Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”.

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a binecuvântat învestitura președintelui României.

Ceremonia s-a încheiat cu mesajul adresat în plen de noul președinte al țării. După jurământul de investitură, președintele Nicușor Dan merge la Palatul Cotroceni pentru ceremonia militară cu prilejul învestirii în funcția de președinte al României și pentru ceremonia de predare – primire a mandatului de șef al statului

La 16 decembrie 2024, Nicușor Dan și-a anunțat candidatura în alegerile prezidențiale din 2025, în urma deciziei de anulare a întregului proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României din anul 2024, luată de Curtea Constituțională a României la 6 decembrie 2024.

Primarul general al Bucureștiului, Nicușor Dan, a fost ales președinte al României pe data de 18 mai, devenind primul lider al republicii care obține funcția supremă în stat din postura de candidat independent, devansându-l pe contracandidatul său George Simion, liderul partidului naționalist Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), după ce a surmontat o diferență de aproape 2 milioane de voturi diferență în favoarea candidatului izolaționist în primul tur de scrutin.

Potrivit rezultatelor turului al doilea al alegerilor prezidențiale, după centralizarea a 100% din voturi, Nicușor Dan a obținut 6,17 milioane de voturi (53,6%), iar George Simion a primit 5,33 milioane de voturi (46,4%). 

Nicușor Dan a declarat atunci că, în urma scrutinului din 18 mai, a câștigat o comunitate care vrea o schimbare “profundă” a României, primarul general al Bucureștiului făcând un apel la unitate și subliniind că vrea să lupte “pentru o singură Românie, nu pentru două Românii”.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
INTERNAȚIONAL17 minutes ago

Guvernul României, ”pregătit” să intensifice cooperarea cu SUA în domeniul apărării și securității

ROMÂNIA31 minutes ago

Premierul Cătălin Predoiu, la aniversarea a 40 de ani de la Acordul Schengen: România se bucură acum de apartenența la acest cadru esențial al integrării europene

ROMÂNIA50 minutes ago

145 de ani de relații diplomatice România – SUA. Nicușor Dan: Sunt pregătit să colaborez cu președintele Trump pentru a atinge întregul potențial al parteneriatului nostru

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Ministrul Emil Hurezeanu: România și SUA, un parteneriat de 145 de ani, în care ”voința noastră comună rămâne neschimbată”

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Apelul premierului Poloniei: Europa și SUA trebuie să-și unească eforturile pentru a opri escaladarea conflictului în Orientul Mijlociu

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Poziția Franței privind situația din Orientul Mijlociu: Susținem pacea și stabilitatea, dar nu vrem un Iran dotat cu arme nucleare

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Într-un apel cu președintele Israelului, Ursula von der Leyen a îndemnat toate părțile să acționeze cu ”maximă reținere”

COMISIA EUROPEANA23 hours ago

Comisar european: Energia nucleară are un rol de jucat în construirea unui sistem energetic mai rezilient și mai curat

G724 hours ago

În preambulul summitului G7, Ucraina primește din partea Comisiei Europene o nouă tranșă de un miliard de euro, parte din contribuția UE la inițiativa G7

ENERGIE24 hours ago

Burduja, la inaugurarea parcului fotovoltaic de la Albina, unul dintre cele mai mari din România: Adăugăm încă 60 MW pentru producția energetică verde, locală și accesibilă

INTERNAȚIONAL1 day ago

Premierul Spaniei le cere scuze cetățenilor pentru scandalul de corupție din Partidul Socialist: Sunt „profund indignat”. Trebuie să existe toleranță zero față de corupție

INTERNAȚIONAL2 days ago

Zelenski, după trilaterala cu Maia Sandu și Nicușor Dan: Împreună cu România vom ajuta Moldova să reziste influenței distructive a Rusiei

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Sebastian Burduja i-a transmis comisarului european pentru Energie că închiderea centralelor pe cărbune în 2026 nu este fezabilă în lipsa unor alternative solide: Ar vulnerabiliza sistemul energetic național

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul interimar Cătălin Predoiu: Italia și România dau împreună voce unei Europe coerente, hotărâte și solidare

ROMÂNIA2 weeks ago

Marcel Boloș anunță că trei jaloane suspendate din PNRR au termen de soluționare luna noiembrie: Negociem cu Comisia Europeană pentru a crește la 5,7 miliarde de euro valoarea cererii de plată patru

U.E.3 weeks ago

Slovacia nu acceptă „să primească lecții” din partea Germaniei. Fico: Poziția suverană se bazează pe interesele naționale. Nimeni nu ne poate amenința

ADERAREA ROMÂNIEI LA OCDE3 weeks ago

Aderarea României la OCDE este un proces ”extrem de important”, subliniază ministrul Daniel David: Educația este domeniul fundamental într-o societate

NATO3 weeks ago

”Revizionismul agresiv al Rusiei amenință nu doar securitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, ci și securitatea noastră comună în Europa”, subliniază Friedrich Merz din Lituania

ROMÂNIA3 weeks ago

Boloș: Renegocierea PNRR va fi finalizată până la finalul lunii mai. Cererile de plată vor fi restructurate pentru a asigura absorbția fondurilor până în 2026

U.E.4 weeks ago

Von der Leyen: Bugetul actual al UE a fost proiectat pentru o lume care nu mai există. Următorul trebuie să fie flexibil, coerent, descentralizat și simplificat

Trending