Connect with us

U.E.

UPDATE. Candidatul independent Alexander Van der Bellen a câștigat alegerile prezidențiale din Austria

Published

on

UPDATE:  Candidatul independent Alexander Van der Bellen se clasează pe primul loc în urma celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Austria, potrivit primelor exit-polluri.

Van der Bellen se clasează pe primul loc în urma celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Austria, cu 53,6% din voturi, în timp ce Norbert Hofer, candidatul de extremă-dreaptă, are 46,4%.  Hofer a primit circa 1,9 milioane de voturi, față de peste 2 milioane de voturi câștigate de Van der Bellen, arată aceleași estimări. Exit-poll a fost realizat de institutul de cercetare SORA la comanda televiziunii ORF, şi are o marjă de eroare de 1,2%, informează Reuters.

“Am luptat pentru Uniunea Europeană de la bun început”, a reacționat Van der Bellen. “Am sperat că lucrurile vor merge bine. Dar am fost surprins de amploarea” victoriei, a mai spus el, potrivit Agerpres.

Partidul Libertății (FPO, de extremă dreapta) a recunoscut deja înfrângerea candidatului său Norbert Hofer. “Îl felicit pe Alexander Van der Bellen pentru succesul său și le cer tuturor austriecilor să rămână uniți și să conlucreze. Toți suntem austrieci, nu contează ce-am decis la urne”, a scris Hofer într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook. “Vă mulțumesc, m-ați sprijinit într-o manieră minunată și sunt nespus de trist că nu a mai funcționat o dată. M-ar fi încântat să pot avea grijă de Austria noastră”, a adăugat el.

alexander-van-der-bellen-faceb

UPDATE:

“Sunt calm și optimist”, le-a declarat reporterilor Norbert Hofer, populistul de extrema dreaptă susținut de Partidul Libertății (FPOe), după ce a votat în orașul său natal, relatează Agerpres, citând DPA. ”Nu vreau să ieșim din Uniunea Europeană”, a insistat el, încercând să risipească temerile că, dacă va fi ales președinte, va încerca să organizeze un referendum de tip Brexit. Totuși, Hofer s-a pronunțat în favoarea unui referendum dacă Turcia ar urma să adere la UE sau dacă blocul european ar deveni prea centralizat.

“Aceste alegeri nu se referă doar la două persoane, ci și la faptul dacă Austria va continua să fie un membru ferm al Uniunii Europene, un lucru care este în interesul întregii Europe”, a declarat la rândul său, Alexander Van der Bellen.

—-

Cei doi contracandidați, unul, european convins, iar celălalt, eurosceptic militant, reprezintă viziuni, generații și au temperamente diametral opuse care au fracturat și polarizat țara. Dacă Van der Bellen este susținut de populația urbană, mai educată, și de femei, Hofer are votul rural, mai puțin educat și format în majoritate din bărbați. Simpatizanții lui Van der Bellen se declară optimiști în ceea ce privește viitorul, cei ai lui Hofer — pesimiști, potrivit unui sondaj de opinie.

Deși în Austria președintele are mai degrabă un rol instituțional, Hofer a promis că, dacă va câștiga alegerile, va fi un șef de stat mai activ și va acționa în vederea demiterii guvernului dacă executivul “afectează interesele Austriei”. El a declarat recent că ia în calcul și organizarea unui referendum privind apartenența țării sale la Uniunea Europeană în eventualitatea în care aceasta va deveni și mai centralizată după Brexit

În plus, o victorie a lui Hofer ar putea influența situația politică din țara vecină Germania, unde anul viitor vor avea loc alegeri pe fondul creșterii în sondaje a partidului dreptei radicale Alternativa pentru Germania (AfD). Și Franța urmărește cu deosebită atenție evenimentele din Austria, în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2017 din Hexagon, în care liderul Frontului Național (FN, populist), Marine le Pen, pare să aibă deja un loc asigurat în cel de-al doilea tur de scrutin, decisiv, conform sondajelor.

Austriecii trebuie să se întoarcă la urne în 4 decembrie după ce Curtea Supremă a anulat rezultatul votului din 22 mai, în urma căruia partidul de extermă-dreapta Partidul Libertății ( FPO) a pierdut în fața fostului lider al Verzilor, Alexander van der Bellen, cu 31. 000 de voturi. Votul a fost anulat după ce partidul de extremă dreaptă FPO a depus o contestație la Curtea Constituțională prin care punea sub semnul întrebării legalitatea scrutinului în urma cărora candidatul său, Norbert Hofer, a fost învins la diferență mică de voturi de independentul susținut de Verzi, Alexander Van der Bellen. 

.

U.E.

Josep Borrell îi invită la Bruxelles pe președintele sârb și premierul kosovar pentru a discuta calea de urmat între Pristina și Belgrad

Published

on

© European Union

Înaltul Reprezentat pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a anunțat într-un mesaj pe contul personal de Twitter că îi va invita la Bruxelles pe președintele Serbiei și premierul din Kosovo. 

„Îl invit pe președintele Serbiei și pe prim-ministrul Kosovo, pe 18 august la Bruxelles, pentru a discuta calea de urmat între Pristina și Belgrad”, se arată în mesajul șefului diplomației UE.

Kosovo este un candidat potențial pentru aderarea la UE. Țara și-a declarat unilateral independența în februarie 2008. Cinci state membre ale UE (Cipru, Grecia, România, Slovacia și Spania) și două țări din regiune (Serbia și Bosnia și Herțegovina) nu au recunoscut independența Kosovo. În iulie 2018, la șase ani după publicarea unei foi de parcurs privind liberalizarea vizelor, Comisia a confirmat că Kosovo a îndeplinit toate criteriile. Parlamentul European a reacționat imediat și a inițiat negocieri interinstituționale, care sunt în curs de desfășurare. În regiune, numai Kosovo rămâne exclus de la liberalizarea vizelor, întrucât unele state membre ale UE continuă să aibă rezerve. După încheierea în aprilie 2013 a unui acord istoric privind normalizarea relațiilor de către Belgrad și Priștina („Acordul de la Bruxelles”), Consiliul European a decis în iunie 2013 să deschidă negocierile privind un ASA cu Kosovo, iar acesta a intrat în vigoare la 1 aprilie 2016. Viitoarea integrare a Kosovo în UE, ca și cea a Serbiei, rămâne strâns legată de dialogul la nivel înalt dintre Kosovo și Serbia, facilitat de UE, care ar trebui să conducă la un acord global de normalizare a relațiilor dintre ele, obligatoriu din punct de vedere juridic.

Serbia și-a depus candidatura pentru aderarea la UE în decembrie 2009 și a primit statut de țară candidată în martie 2012, după ce Belgradul și Priștina au ajuns la un acord privind reprezentarea regională a Kosovo. Negocierile de aderare au început oficial la 21 ianuarie 2014. Primele două capitole, inclusiv cel privind normalizarea relațiilor cu Kosovo, au fost deschise în decembrie 2015. La 18 iulie 2016, capitolele 23 și 24, principalele capitole privind statul de drept, au fost deschise. Până în prezent, au fost deschise 18 din cele 35 de capitole de negociere, dintre care două au fost închise provizoriu. Din decembrie 2019, nu au fost deschise noi capitole. În strategia pentru Balcanii de Vest, publicată în februarie 2018, Comisia a declarat că Muntenegru (și Serbia) ar putea adera la UE până în 2025, recunoscând totuși că această perspectivă este „extrem de ambițioasă”. Viitoarea integrare a Serbiei în UE, ca și cea a Kosovo, rămâne strâns legată de dialogul la nivel înalt dintre Kosovo și Serbia, facilitat de UE, care ar trebui să conducă la un acord global de normalizare a relațiilor dintre ele, obligatoriu din punct de vedere juridic.

Mai multe informații aici
 

Continue Reading

U.E.

Regulamentul UE privind reducerea cererii de gaze cu 15% iarna aceasta a fost adoptat formal

Published

on

© European Union, 2012

Pentru a spori securitatea aprovizionării cu energie a UE, Consiliul a adoptat astăzi un regulament privind reducerea voluntară a cererii de gaze naturale cu 15% în această iarnă. Regulamentul prevede posibilitatea declanșării de către Consiliu a unei „alerte a Uniunii” privind securitatea aprovizionării, caz în care reducerea cererii de gaze ar deveni obligatorie.

Scopul reducerii cererii de gaze este de a face economii pentru această iarnă pentru a ne pregăti pentru posibile întreruperi ale aprovizionării cu gaze din Rusia, care utilizează în permanență aprovizionarea cu energie ca armă.

Statele membre au convenit să își reducă cererea de gaze cu 15% față de consumul mediu din ultimii cinci ani, între 1 august 2022 și 31 martie 2023, cu măsuri alese de ele însele.

Deși toate statele membre vor depune toate eforturile pentru a realiza reducerile, Consiliul a specificat o serie de scutiri și posibilități de a aplica o derogare parțială și, în unele cazuri, totală de la obiectivul obligatoriu de reducere, pentru a reflecta situațiile specifice ale statelor membre și pentru a asigura că reducerile de gaze sunt eficace în sporirea securității aprovizionării în UE.

Consiliul a convenit că statele membre care nu sunt interconectate cu rețelele de gaze ale altor state membre sunt exceptate de la reducerile obligatorii de gaze, deoarece nu ar fi în măsură să elibereze volume semnificative de gaze în beneficiul altor state membre. Statele membre ale căror rețele electrice nu sunt sincronizate cu sistemul energetic european și care depind în mai mare măsură de gaze pentru producția de energie electrică vor fi, de asemenea, exceptate în cazul în care sunt desincronizate de la rețeaua unei țări terțe, pentru a evita riscul unei crize a aprovizionării cu energie electrică.

Statele membre își pot limita obiectivul de reducere pentru a-și adapta obligațiile de reducere a cererii dacă au interconexiuni limitate cu alte state membre și pot demonstra că capacitățile lor de export și infrastructura lor internă de GNL sunt utilizate în cea mai mare măsură cu putință pentru a redirecționa gazele către alte state membre.

Statele membre își pot limita de asemenea obiectivul de reducere în cazul în care și-au depășit obiectivele privind constituirea de stocuri de gaze, în cazul în care acestea depind în mare măsură de gaze ca materie primă pentru industriile critice sau pot utiliza o metodă diferită de calcul în cazul în care consumul lor de gaze a crescut cu cel puțin 8% în ultimul an comparativ cu media ultimilor cinci ani.

Statele membre au convenit să consolideze rolul Consiliului în declanșarea „alertei Uniunii”. Alerta ar urma să fie activată printr-o decizie de punere în aplicare a Consiliului, acționând în baza unei propuneri a Comisiei. Comisia prezintă o propunere de declanșare a unei „alerte a Uniunii” în cazul unui risc substanțial de deficit grav de aprovizionare cu gaze sau al unei cereri de gaze excepțional de ridicate sau în cazul în care cel puțin cinci state membre care au declarat o alertă la nivel național solicită Comisiei acest lucru.

Atunci când aleg măsurile de reducere a cererii, statele membre au convenit că vor lua în considerare acordarea de prioritate măsurilor care nu afectează clienți protejați precum gospodăriile și serviciile esențiale pentru funcționarea societății, cum ar fi entitățile critice, asistența medicală și sectorul apărării. Printre măsurile posibile se numără reducerea consumului de gaze în sectorul energiei electrice, măsuri de încurajare a înlocuirii combustibililor în industrie, campanii naționale de sensibilizare, obligații specifice de reducere a încălzirii și răcirii, precum și măsuri bazate pe piață, cum ar fi licitațiile între întreprinderi.

Statele membre își vor actualiza planurile naționale de urgență care stabilesc măsurile de reducere a cererii pe care le planifică și vor raporta periodic Comisiei cu privire la evoluția planurilor lor.

Regulamentul a fost adoptat în mod formal printr-o procedură scrisă. Adoptarea urmează unui acord politic la care au ajuns miniștrii în cadrul reuniunii extraordinare a Consiliului Energie din 26 iulie. Regulamentul va fi publicat în Jurnalul Oficial al UE și va intra în vigoare în ziua următoare.

Regulamentul este o măsură excepțională și extraordinară, prevăzută pentru o perioadă limitată. Acesta se va aplica pe o perioadă de un an, iar Comisia va efectua până în mai 2023 o reexaminare pentru a lua în considerare prelungirea sa având în vedere situația generală a aprovizionării cu gaze a UE.

Acesta completează legislația și inițiativele actuale ale UE, care garantează o aprovizionare sigură cu gaze pentru cetățeni și protecția clienților împotriva perturbărilor majore ale aprovizionării, în special Regulamentul (UE) 2017/1938 privind siguranța furnizării de gaze.

Acest regulament vine în continuarea altor inițiative deja în curs care urmăresc îmbunătățirea securității aprovizionării cu gaze și reziliența UE, inclusiv un regulament privind înmagazinarea gazelor, crearea unei platforme energetice a UE de achiziționare în comun și inițiativele enumerate în planul REPowerEU.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană prezintă un nou instrument de evaluare a riscului de incendii forestiere pentru a ajuta statele membre să protejeze mediul natural

Published

on

© European Union, 2021/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a prezentat vineri prima evaluare paneuropeană a riscului de incendii sălbatice. Noul instrument oferă date armonizate și permite o evaluare comparabilă a riscului de incendii forestiere în țările din regiunea pan-europeană, informează comunicatul oficial.

Prin intermediul unei metodologii armonizate, instrumentul va ajuta UE, statele sale membre și alte țări din regiunea pan-europeană să protejeze viețile și mediul natural. Utilizând date din ultimii 20 de ani, instrumentul oferă o imagine de ansamblu a riscurilor structurale actuale.

Acest instrument este rezultatul colaborării dintre Comisie și experți în incendii din 43 de țări. Acesta oferă un răspuns la utilizarea unor metode diferite de evaluare a incendiilor pentru diferite teritorii, ceea ce poate constitui un obstacol în calea evaluării riscurilor în unele regiuni, în special în cele în care incendiile transfrontaliere afectează simultan mai multe țări.

La nivel național, instrumentul poate ajuta guvernele și autoritățile de gestionare a dezastrelor să integreze indicatorii de evaluare a riscurilor în planurile de prevenire, atenuare și pregătire, ceea ce este deosebit de important pentru țările predispuse la incendii.

Evaluarea riscului de incendiu va sprijini inițiativele UE, cum ar fi Mecanismul de protecție civilă, Fondul de solidaritate al UE sau punerea în aplicare a Regulamentului privind dezvoltarea rurală, pentru a identifica zonele susceptibile de a fi expuse unui risc mediu și ridicat de incendiu.

Citiți și: RescEU: UE își mobilizează flota de stingere a incendiilor de pădure pentru a ajuta Slovenia

În această vară, UE a mobilizat avioane, personal și elicoptere de stingere a incendiilor pentru a ajuta statele membre și țările vecine să facă față incendiilor forestiere devastatoare prin intermediul Mecanismului de protecție civilă și al RescEU.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL4 days ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA5 days ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA5 days ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.7 days ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA1 week ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la Săptămâna Haferland: Transilvania reprezintă la nivel european un model de toleranță și de bună conviețuire interetnică

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova dorește ”să cumpere gaze din România”. Președinta Maia Sandu: Acest lucru este critic pentru a ne asigura că oamenii noștri nu vor îngheța la iarnă

NATO2 weeks ago

Polonia a semnat contracte de achiziții de arme din Coreea de Sud: Învăţăm lecţia din ceea ce se întâmplă în Ucraina invadată de Rusia

Team2Share

Trending