Connect with us

U.E.

UPDATE. Candidatul independent Alexander Van der Bellen a câștigat alegerile prezidențiale din Austria

Published

on

UPDATE:  Candidatul independent Alexander Van der Bellen se clasează pe primul loc în urma celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Austria, potrivit primelor exit-polluri.

Van der Bellen se clasează pe primul loc în urma celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Austria, cu 53,6% din voturi, în timp ce Norbert Hofer, candidatul de extremă-dreaptă, are 46,4%.  Hofer a primit circa 1,9 milioane de voturi, față de peste 2 milioane de voturi câștigate de Van der Bellen, arată aceleași estimări. Exit-poll a fost realizat de institutul de cercetare SORA la comanda televiziunii ORF, şi are o marjă de eroare de 1,2%, informează Reuters.

“Am luptat pentru Uniunea Europeană de la bun început”, a reacționat Van der Bellen. “Am sperat că lucrurile vor merge bine. Dar am fost surprins de amploarea” victoriei, a mai spus el, potrivit Agerpres.

Partidul Libertății (FPO, de extremă dreapta) a recunoscut deja înfrângerea candidatului său Norbert Hofer. “Îl felicit pe Alexander Van der Bellen pentru succesul său și le cer tuturor austriecilor să rămână uniți și să conlucreze. Toți suntem austrieci, nu contează ce-am decis la urne”, a scris Hofer într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook. “Vă mulțumesc, m-ați sprijinit într-o manieră minunată și sunt nespus de trist că nu a mai funcționat o dată. M-ar fi încântat să pot avea grijă de Austria noastră”, a adăugat el.

alexander-van-der-bellen-faceb

UPDATE:

“Sunt calm și optimist”, le-a declarat reporterilor Norbert Hofer, populistul de extrema dreaptă susținut de Partidul Libertății (FPOe), după ce a votat în orașul său natal, relatează Agerpres, citând DPA. ”Nu vreau să ieșim din Uniunea Europeană”, a insistat el, încercând să risipească temerile că, dacă va fi ales președinte, va încerca să organizeze un referendum de tip Brexit. Totuși, Hofer s-a pronunțat în favoarea unui referendum dacă Turcia ar urma să adere la UE sau dacă blocul european ar deveni prea centralizat.

“Aceste alegeri nu se referă doar la două persoane, ci și la faptul dacă Austria va continua să fie un membru ferm al Uniunii Europene, un lucru care este în interesul întregii Europe”, a declarat la rândul său, Alexander Van der Bellen.

—-

Cei doi contracandidați, unul, european convins, iar celălalt, eurosceptic militant, reprezintă viziuni, generații și au temperamente diametral opuse care au fracturat și polarizat țara. Dacă Van der Bellen este susținut de populația urbană, mai educată, și de femei, Hofer are votul rural, mai puțin educat și format în majoritate din bărbați. Simpatizanții lui Van der Bellen se declară optimiști în ceea ce privește viitorul, cei ai lui Hofer — pesimiști, potrivit unui sondaj de opinie.

Deși în Austria președintele are mai degrabă un rol instituțional, Hofer a promis că, dacă va câștiga alegerile, va fi un șef de stat mai activ și va acționa în vederea demiterii guvernului dacă executivul “afectează interesele Austriei”. El a declarat recent că ia în calcul și organizarea unui referendum privind apartenența țării sale la Uniunea Europeană în eventualitatea în care aceasta va deveni și mai centralizată după Brexit

În plus, o victorie a lui Hofer ar putea influența situația politică din țara vecină Germania, unde anul viitor vor avea loc alegeri pe fondul creșterii în sondaje a partidului dreptei radicale Alternativa pentru Germania (AfD). Și Franța urmărește cu deosebită atenție evenimentele din Austria, în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2017 din Hexagon, în care liderul Frontului Național (FN, populist), Marine le Pen, pare să aibă deja un loc asigurat în cel de-al doilea tur de scrutin, decisiv, conform sondajelor.

Austriecii trebuie să se întoarcă la urne în 4 decembrie după ce Curtea Supremă a anulat rezultatul votului din 22 mai, în urma căruia partidul de extermă-dreapta Partidul Libertății ( FPO) a pierdut în fața fostului lider al Verzilor, Alexander van der Bellen, cu 31. 000 de voturi. Votul a fost anulat după ce partidul de extremă dreaptă FPO a depus o contestație la Curtea Constituțională prin care punea sub semnul întrebării legalitatea scrutinului în urma cărora candidatul său, Norbert Hofer, a fost învins la diferență mică de voturi de independentul susținut de Verzi, Alexander Van der Bellen. 

.

INTERNAȚIONAL

Vladimir Putin a discutat cu liderii de afaceri italieni din industria energetică, chiar dacă Guvernul de la Roma s-a opus: Grupurile energetice italiene continuă să coopereze cu Gazprom pe termen lung

Published

on

© Kremlin.ru

Preşedintele rus Vladimir Putin a subliniat miercuri importanţa legăturilor dintre industria energetică a Rusiei şi cea a Italiei, într-o intervenţie prin videoconferinţă la o reuniune a liderilor de afaceri italieni, informează Reuters şi AFP, potrivit Agerpres

Întâlnirea liderului de la Kremlin cu reprezentanţi ai marilor companii italiene – inclusiv controlate de stat, ca Enel – a avut loc în pofida unui apel din partea guvernului de la Roma ca oamenii de afaceri să nu participe, în contextul tensiunilor legate de Ucraina. Grupurile energetice italiene de stat Eni şi Saipem urmau să ia parte şi ele la întâlnire, dar au ales să nu participe. 

„Aş vrea să subliniez că Rusia consideră Italia unul dintre partenerii economici de vârf”, a spus Putin în deschidere.

Videoconferința la care a participat Putin împreună cu liderii de afaceri italieni s-a transformat „într-un câmp de luptă politic”, scrie Politico.eu.  Kremlinul a atacat orice sugestie potrivit căreia Putin ar fi încercat să își asigure aliați împotriva sancțiunilor economice.

Suspiciunile legate de motivele lui Putin în legătură cu companiile italiene sunt mari, deoarece Italia a jucat un rol cheie în opoziția față de sancțiunile dure împotriva Rusiei în 2014, după invazia Crimeei. La acea vreme, diplomații s-au plâns că marile corporații italiene făceau presiuni asupra guvernului de la Roma pentru a fi mai blânde cu Moscova, din cauza investițiilor mari în Rusia.

Spre deosebire de administrația italiană de atunci, Mario Draghi a căutat să se alinieze strâns cu Washingtonul și NATO pe fondul amenințării unei noi invazii rusești în Ucraina în acest an.

În cadrul videoconferinței, preşedintele rus a mai amintit că în Rusia operează circa 500 de firme italiene în sectoare ca energia, metalurgia şi bănci-finanţe, cu investiţii de circa 5 miliarde de dolari.

„În pofida pandemiei şi a volatilităţii economiei mondiale, ţările noastre au reuşit să menţină cooperarea economică la un nivel mai curând ridicat”, a spus Putin, asigurând totodată că Rusia este „un furnizor de încredere de resurse energetice către consumatorii italieni”.

„Aş vrea să subliniez că grupurile energetice italiene continuă să coopereze cu Gazprom în baza unor contracte pe termen lung şi pot acum să cumpere gaz la preţuri mult inferioare celor de pe piaţă, care au crescut semnificativ odată cu venirea frigului şi oferta slabă”, a adăugat liderul de la Kremlin în intervenţia sa.

Italia a fost al cincilea mare partener comercial al Rusiei în 2020, când volumul comerţului bilateral a fost cu 44% mai mare în primele nouă luni ale anului comparativ cu anul precedent. Mai mult, circa 40% din gazul utilizat de Italia provine din Rusia. 

În ceea ce privește actualul conflict de la granița ruso-ucraineană, ministrul italian al apărării , Lorenzo Guerini, a declarat miercuri că Italia îşi va respecta angajamentele în cadrul NATO în faţa crizei ucrainene, făcând apel în acelaşi timp la un „dialog constructiv” între diferitele părţi. Potrivit acestuia, în paralel cu reafirmarea urmăririi liniei adoptate de NATO, Italia favorizează şi încurajează toate eforturile şi instanţele de dialog deschise cu Rusia. 

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina, iar Statele UniteMarea Britanie și țările baltice au promis și trimis arme defensive Ucrainei.

Moscova a transmis în decembrie Washingtonului o serie de cereri, în special încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor acestei alianţe din statele care au aderat la ea după 1997, inclusiv România, însă discuţiile iniţiate pe 10 ianuarie la Geneva, continuate la nivelul Consiliului NATO-Rusia, sub egida OSCE și la o întâlnire ulterioară între șefii diplomațiilor americană și rusă nu au condus la niciun rezultat.

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor

Continue Reading

U.E.

UE ridică ”perdeaua de fum a minciunilor despre Ucraina”: Rusia o acuză în mod absurd că își atacă propriul teritoriu

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Unitatea pentru combaterea dezinformării din cadrul Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) ridică ”perdeaua de fum a minciunilor despre Ucraina” colportate de ”ecosistemul de dezinformare” al Kremlinului, arătând într-un nou material cum Moscova se folosește de acest instrument pentru a-și susține eforturile din termen.

”Ucraina este din nou ținta principală a eforturilor de distragere a atenției și denaturării. Ucraina nu este o țintă neobișnuită a dezinformării pro-Kremlin. Din cele peste 13.500 de cazuri pe care le-am identificat, catalogat, expus și dezmințit din 2015, Ucraina este menționată în peste 5.200. Aceasta reprezintă aproape 40 % din toate cazurile din baza de date EUvsDisinfo”, semnalează unitatea mai sus amintită a Uniunii Europene, care a publicat la începutul acestei săptămâni un material prin care sunt demontate cele mai răspândite șapte mituri legate de conflictul ruso-ucrainean, evidențiindu-se două narațiuni:

Rusia dă vina pe Occident

În efortul său extins de a defăimă Ucraina și de a semăna confuzie în legătură cu tensiunile recente provocate de Moscova, Rusia folosește narațiunea potrivit căreia Ucraina este o marionetă în mâinile Occidentului.

Astfel, o serie de publicații au încercat să prezinte Ucraina ca pe un instrument al puterilor occidentale pentru a influența și destabiliza Rusia. Atât SUA, cât și Marea Britanie au primit o atenție deosebită, ca de fiecare dată.

Unitatea pentru combaterea dezinformării punctează că acesta este un tipar bine împământenit, deoarece reia constant povești precum: ”SUA se folosește de fantoma Ucrainei pentru confruntarea cu Rusia”, ”SUA, Marea Britanie și Canada au încercat să folosească Ucraina ca pe un berbec împotriva Rusiei”. De asemenea, se poate observa că posturile pro-Kremlin dau o notă și mai dramatică narațiunii, susținând că ” Ucraina este deja ocupată de SUA și de sateliții săi”.

Citiți și:
”Realitate vs. Ficțiune”: Departamentul de Stat al SUA demontează ”narațiunile false” ale propagandei ruse: Regimul Putin învinuiește victima, Ucraina, pentru agresiunea Rusiei

O altă narațiune este cea conform căreia Occidentul este pregătit să organizeze o operațiune sub stindard fals pentru a declanșa o confruntare directă cu forțele ruse masate la granița cu Ucraina. Această narațiune a luat diverse forme, de la acuzații la adresa Occidentului de provocări în spațiul informațional până la afirmația că instructorii occidentali creează un punct fierbinte la granița cu Rusia.

Există o tradiție în rândul dezinformatorilor pro-Kremlin de a disemina acuzații potrivit cărora Occidentul recurge la operațiuni sub stindard fals sau că Rusia este încercuită de NATO.

Totul este interconectat. Chiar așa este?

În multe privințe, dezinformatorii pro-Kremlin seamănă foarte mult cu oamenii care cred în conspirații. Ei văd legături peste tot, inclusiv acolo unde nu există. Întrucât Ucraina este în prezent principala țintă, aceștia au încercat să pună protestele din Kazahstan pe seama serviciilor secrete ucrainene, susținând că serviciile ”au coordonat acțiunile din Kazahstan”.

Nici Statele Unite nu au scăpat de astfel de acuzații, care au fost învinuite de agenții pro-Kremlin că au coordonat protestele din Kazahstan pentru a face presiuni asupra Rusiei înainte de negocierile de securitate dintre SUA și Rusia de la Geneva. Într-un alt demers, aceștia au arătat vag cu degetul spre o ”mână străină”, fără a proba însă informațiile.

NATO este descris drept agresor iar Rusia este ”o victimă a promisiunilor încălcate”, care nu au fost niciodată făcute

Un alt leitmotiv din manualul de dezinformare al Kremlinului a revenit, și anume că NATO este un bloc militar ostil al cărui obiectiv principal este de a provoca prejudicii Rusiei. Această temă uzată s-a repetat în ultimele două săptămâni, așa cum era de așteptat, având în vedere poziția Rusiei.

Când vine vorba de rolul NATO, Rusia nu se oprește aici. Moscova nu pare să înțeleagă nici conceptul de alianțe voluntare între țări democratice, susținând în mod fals că NATO ademenește Ucraina și țările scandinave și că NATO a promis în 1990 că nu se va extinde în Europa Centrală și de Est.

Deciziile cu privire la aderarea la NATO aparțin fiecărui candidat în parte și celor 30 de aliați NATO. Fiecare stat suveran își poate alege calea, iar statele limitrofe – în acest caz, Rusia – nu au dreptul să intervină.

Dincolo de demontarea acestor două narațiuni, unitatea pentru combaterea dezinformării din cadrul Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) destructurează șapte mituri răspândire de Kremlin pentru a legitima tensiunile create:

Primul mit: ”Tensiunile actuale sunt rezultatul unui comportament agresiv persistent al Ucrainei și al aliaților săi din Occident. Rusia nu face altceva decât să își apere interesele legitime și nu este responsabilă pentru acest conflict”

Fals: Adevărul este că Rusia continuă să încalce dreptul internațional, precum și alte acorduri la care s-a angajat. Prin anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea și prin comiterea actelor de agresiune armată împotriva Ucrainei, Rusia, unul dintre membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, a încălcat cel puțin 12 tratate internaționale și bilaterale. Printre acestea se numără Carta ONU, Acordul de la Helsinki și Carta de la Paris, care garantează egalitatea suverană și integritatea teritorială a statelor, inviolabilitatea frontierelor, abținerea de la amenințare sau utilizare a forței și libertatea statelor de a alege sau de a-și schimba propriile acorduri de securitate.

Cu alte cuvinte, acțiunile Rusiei care subminează și amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, în special în Donbas, sunt ilegale. Acestea continuă să amenințe ordinea de securitate europeană în esența sa și pun în pericol ordinea internațională bazată pe reguli.

Al doilea mit: ”Situația din Ucraina a declanșat acest conflict. Există dovezi că Ucraina comite atrocități împotriva populației rusofone din estul țării. Rusia trebuie să intervină, nu în ultimul rând pentru că Ucraina și Rusia sunt <<o singură națiune>>”. Ucraina aparține pur și simplu ”sferei de influență privilegiată” a Rusiei.

Fals: Acuzațiile potrivit cărora Ucraina își atacă propriul teritoriu și își persecută propriii cetățeni sunt absurde. Pentru a impulsiona sprijinul intern pentru agresiunea militară a Rusiei, mass-media controlată de statul rus a încercat neobosit să denigreze Ucraina, acuzând-o de presupusul genocid din estul Ucrainei, făcând paralele nefondate cu nazismul și cu cel de-al Doilea Război Mondial și fabricând povești menite să sensibilizeze publicul.

În realitate, nu există nicio dovadă că rezidenții rusofoni sau de etnie rusă din estul Ucrainei se confruntă cu persecuții – ca să nu mai vorbim de genocid – din partea autorităților ucrainene. Acest lucru a fost confirmat în rapoartele publicate de Consiliul Europei, de Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și de OSCE.

Afirmația recurent folosită că Ucraina și Rusia sunt ”o singură națiune” este unul dintre cele mai vechi mituri folosite împotriva Ucrainei. Chiar și dintr-o perspectivă istorică, acest argument nu se susține. Deși au rădăcini comune care datează din Rusia Kieveană, care a existat din secolul al IX-lea până la mijlocul secolului al XIII-lea, pur și simplu este complet eronat să susții că ucrainenii și rușii sunt o singură națiune 800 de ani mai târziu. În ciuda perioadelor lungi de dominație străină, Ucraina are o cultură și o identitate națională puternică și este o țară suverană.

Noțiunea de ”națiune integral rusă”, fără frontiere politice, este o construcție ideologică care datează din perioada Imperiului Rus și a fost folosită ca un instrument pentru a submina suveranitatea și identitatea națională ucraineană. Din 2014, guvernul rus a cultivat acest mit cu o vigoare reînnoită în încercarea de a raționaliza și justifica agresiunea sa militară împotriva Ucrainei.

Al treilea mit: ”Ucraina ar trebui să se îndrepte către Rusia, deoarece UE și Occidentul nu sunt interesate de această țară și au abandonat-o”

Fals: UE are un parteneriat strategic cu Ucraina. De fapt, Ucraina a devenit unul dintre cei mai apropiați parteneri ai UE, având un parteneriat consolidat în ultimii ani prin Acordul de asociere UE-Ucraina și prin Zona de liber schimb aprofundat și cuprinzător. În prezent, UE este cel mai mare partener comercial al Ucrainei, reprezentând peste 40% din schimburile sale comerciale. UE sprijină o gamă largă de programe în Ucraina în cadrul Parteneriatului estic al UE și sprijină Ucraina în punerea în aplicare a agendei sale de reformă. Din 2014, UE a acordat Ucrainei 17 miliarde de euro sub formă de împrumuturi și granturi.

Începând din 2014, UE a sprijinit ferm suveranitatea, integritatea teritorială și independența Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional și a impus măsuri restrictive împotriva Rusiei pentru destabilizarea deliberată a Ucrainei, inclusiv în Peninsula Crimeea.

Al patrulea mit: ”Criza actuală este din vina NATO și a Occidentului. Dacă aceștia și-ar fi respectat promisiunea de a nu extinde alianța, Rusia nu s-ar fi simțit amenințată.”

Fals: O astfel de promisiune nu a fost făcută niciodată și nici nu a fost cerută vreodată de la NATO. Presa rusă controlată de stat a afirmat adesea că liderului sovietic Mihail Gorbaciov i s-a promis “verbal” că NATO nu se va extinde dincolo de Germania reunificată. De fapt, Gorbaciov însuși a negat această afirmație într-un interviu din 2014, spunând că ”subiectul <<expansiunii NATO>> nu a fost discutat deloc și nu a fost adus în discuție în acei ani. Spun acest lucru cu toată responsabilitatea. Nici măcar o singură țară din Europa de Est nu a ridicat problema, nici măcar după ce Pactul de la Varșovia a încetat să mai existe în 1991.”

Aceste așa-zise acorduri verbale sunt o ficțiune. Membrii NATO nu și-au luat niciodată angajamente politice sau obligatorii din punct de vedere juridic de a nu extinde Alianța dincolo de granițele Germaniei reunificate.

NATO, ca alianță defensivă, nu se ”extinde” în sens imperialist. Deciziile privind aderarea la NATO sunt la latitudinea fiecărui solicitant în parte și a celor 30 de aliați NATO. Fiecare stat suveran își poate alege calea, iar statele limitrofe – în acest caz, Rusia – nu au dreptul de a interveni.

Al cincilea mit:  ”Din cauza expansiunii agresive a NATO, Rusia este acum <<încercuită de dușmani>> și trebuie să se apere.”

Fals: Nicio țară sau alianță nu plănuiește să invadeze Rusia. Nimeni nu amenință Rusia. De fapt, UE și Ucraina sunt susținători fermi ai ordinii de securitate europene stabilite. Rusia este cea mai mare țară din lume din punct de vedere geografic, cu o populație de peste 140 de milioane de locuitori și are una dintre cele mai mari forțe armate din lume, cu cel mai mare număr de arme nucleare. Este absurd ca Rusia să fie prezentată ca fiind o țară aflată sub o amenințare acută. Din punct de vedere geografic, mai puțin de o șaisprezecime din frontiera terestră a Rusiei este cu membrii NATO. Din cele 14 țări cu care se învecinează Rusia, doar cinci sunt membre NATO.

De asemenea, nu există niciun argument care să sugereze că forța militară este singura soluție. Există mai multe organizații internaționale, acorduri bilaterale și formate în care Rusia se poate angaja într-un dialog cooperant și pașnic – de exemplu, în cadrul OSCE și al regimurilor de control al armelor.

Al șaselea mit: ”Rusia nu este responsabilă pentru tensiunile actuale din Ucraina. Ucraina a încălcat în mod deliberat acordurile de la Minsk, iar Occidentul continuă să înarmeze Ucraina. Rusia trebuie să reacționeze rapid prin apărarea granițelor sale. Provocarea vine din partea Occidentului.”

Fals: De fapt, Rusia este cea care a acumulat 140.000 de soldați și echipamente la granițele Ucrainei, inclusiv în Peninsula Crimeea, anexată ilegal.

Rusia este parte la acordurile de la Minsk, iar acestea sunt cele mai recente documente oficiale în care Rusia a afirmat suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. Cu toate acestea, Rusia nu a respectat partea sa de punere în aplicare a acordurilor de la Minsk. Partea rusă și reprezentanții săi nu au reușit să pună în aplicare o încetare a focului, să retragă toate armele grele, să pună în aplicare schimbul de prizonieri politici în totalitate sau să asigure furnizarea de asistență umanitară pe baza unui mecanism internațional. Dimpotrivă, Rusia a consolidat formațiunile armate ilegale din estul Ucrainei. De asemenea, Rusia nu permite observatorilor OSCE și SMM acces neîngrădit, inclusiv la frontiera dintre Ucraina și Rusia, unde misiunea de monitorizare (foarte limitată) a fost întreruptă din cauza unui veto rusesc în vara anului 2021.

Al șaptelea mit: ”UE este slabă și irelevantă. De ce să ne mai obosim să vorbim cu UE?”

Fals: Nu este adevărat. Establishmentul politic rus a depus eforturi pentru a convinge lumea că UE este slabă și nu are niciun interes în promovarea păcii și securității internaționale. Oficialii ruși și mass-media de stat prezintă în mod obișnuit UE ca fiind irelevantă și incapabilă să gestioneze crizele, fie că este vorba de conflictul dintre Rusia și Ucraina, fie de orice altă problemă internațională. În ianuarie 2022, ministrul de externe Serghei Lavrov a mers atât de departe încât a acuzat UE de ”neputință”.

Faptul că Europa s-a bucurat de pace de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial este o dovadă suficientă pentru a infirma această afirmație. UE, în coordonare cu ONU, NATO, OSCE, Consiliul Europei, membrii G7 și alți parteneri internaționali, a adus contribuții tangibile la pace și securitate în regiunea europeană extinsă și dincolo de aceasta, inclusiv în Ucraina.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul francez al apărării, la București: Nu ne vom abandona niciodată aliații. O misiune de experți sosește în România pentru a studia posibila desfășurare militară a Franței sub egida NATO

Published

on

© Captură de ecran/ video MApN

Ministrul Forţelor Armate din Republica Franceză, Florence Parly, care efectuează joi o în vizită oficială la Bucureşti, a dat asigurări că ţara sa nu îşi va abandona niciodată aliaţii şi prietenii şi că se va afla alături de România.

Aflată la prima sa deplasare într-o țară membră a Uniunii Europene de la începutul președinției franceze a Consiliului UE, Parly a anunțat că o misiune de experţi din Ministerul apărării franceze sosește “chiar astăzi în România pentru a studia parametri” unei posibile desfășurări a prezenței militare franceze în România sub egida, după cum a anunțat președintele Emmanuel Macron.

“Situaţia securitară actuală este îngrijorătoare pe flancul est al Europei. În acest context, românii sunt îndreptăţiţi să îşi consolideze propria securitate, având în vedere că tensiunile în Ucraina se agravează de la zi la zi. În calitate de aliat şi europeni, vă înţelegem situaţia şi dorim să vă acordăm sprijinul nostru. Aşa cum a amintit şi Preşedintele Republicii, domnul Macron, săptămâna trecută, am contribuit îndelung la securitatea partenerilor europeni, în cadrul misiunilor NATO în ţările baltice şi vom continua să facem acest lucru pe termen lung în acelaşi spirit. El a indicat şi disponibilitatea noastră de a merge şi mai departe, şi tot în cadrul NATO, să ne angajăm în noi misiuni de tip eFP (Enhanced Forward Presence) – “prezenţă înaintată avansată”, în special în România, dacă aceste misiuni sunt hotărâte de NATO. O misiune de experţi din ministerul meu soseşte chiar astăzi în România pentru a studia parametri acestei posibile desfăşurări”, a spus Parly, într-o conferință comună de presă cu omologul român, Vasile Dîncu, cu care a mai avut o întrevedere bilaterală și la Brest, cu ocazia reuniunii informale a miniștrilor apărării din UE.

Având în vedere că vizita lui Parly la București coincide și cu discuțiile privind contractul dintre compania franceză Naval Group și Ministerul Apărării Naționale pentru construcția de corvete multifuncționale destinate Forțelor Navale Române, ea a subliniat că  “Franţa şi industria sa sunt pe deplin implicate pentru a ajuta forţele armate române ajungă la o nouă etapă din modernizarea lor şi (…) în special în dosarelor corvetelor”.

 

Franța este pregătită să trimită misiuni militare în România, a afirmat ministrul francez al apărării, Florence Parly, pe 20 ianuarie, confirmând anunțul făcut într-un discurs în fața forțelor militare franceze de către președintele Emmanuel Macron privind disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. Acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannispremierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

Acum, Florence Parly a evocat și cooperarea dintre Franța și România în Sahel, precum și semnalele date de către Paris pentru o implicare în sprijinirea securității României.

“Vom fi în curând vom avea trupe în Sahel care vor lupta împreună împotriva terorismului, dat fiind că Parlamentul dumneavoastră a autorizat desfăşurarea unui contingent român în cadrul Task Force europene Takuba. Este o mândrie pentru mine să ştiu că militarii noştri vor lupta împreună şi profit de această ocazie pentru a vă mulţumi încă o dată pentru angajamentul dumneavoastră preţios alături de noi. (…) Forţele noastre aeriene sunt des desfăşurate, precum şi marina noastră, care execută în mod regulat exerciţii altături de Marina română. A fost cazul şi în decembrie anul trecut – fregata „Auvergne” a patrulat mai multe săptămâni în Marea Neagră şi a făcut escală la Constanţa. Şi va fi, de asemenea, cazul pe viitor, pentru că avem în vedere alte desfăşurări în cursul anului 2022. Adaug, de asemenea, că avem ofiţeri detaşaţi în cadrul Statelor majore NATO, la Bucureşti şi la Sibiu”, a punctat ea.

O fregată multi-rol a Marinei Franceze cu un echipaj de 150 de militari s-a aflat în Portul Constanța la mijlocul lunii decembrie a anului trecut. În cadrul relației militare dintre Franța și România există o notă de apreciere din partea Parisului după ce Bucureștiul a decis că va contribui cu 45 de militari la Takuba Task Force din Mali, un grup operativ al Uniunii Europene condus de Franța cu scopul de a consilia, asista și însoți forțele armate maliene, în coordonare cu partenerii G5-Sahel și cu alți actori internaționali de pe teren.

Potrivit lui Parly, “mâna întinsă de către Preşedintele Republicii Franceze amintește angajamentul nostru pentru securitatea Europei”.

Franța, în calitate de membru fondator al NATO și al UE, are un rol de jucat pentru a reasigura și proteja aliații și partenerii apropiați. (…) Franța se află alături de România. Franța își asumă responsabilitățile, așa cum a făcut întotdeauna. Franța nu îţi va abandona niciodată aliații și prietenii“, a conchis ministrul francez al apărării.

La București, Florence Parly este primită de preşedintele Klaus Iohannis, de premierul Nicolae Ciucă şi de ministrul apărării naţionale Vasile Dîncu.

Solidaritatea Franței față de România va mai cuprinde un moment important în următoarea perioadă după ce ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian a anunţat miercuri că va vizita în viitorul apropiat România pentru a transmite un mesaj de solidaritate acestei ţări, în contextul în care Franţa caută alături de partenerii europeni şi SUA modalităţi pentru detensionarea crizei legate de Ucraina.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL9 mins ago

Vladimir Putin a discutat cu liderii de afaceri italieni din industria energetică, chiar dacă Guvernul de la Roma s-a opus: Grupurile energetice italiene continuă să coopereze cu Gazprom pe termen lung

ROMÂNIA11 mins ago

De Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, MAE reiterează angajamentul său pentru prevenirea și sancționarea antisemitismului

U.E.16 mins ago

UE ridică ”perdeaua de fum a minciunilor despre Ucraina”: Rusia o acuză în mod absurd că își atacă propriul teritoriu

ROMÂNIA20 mins ago

Nicolae Ciucă condamnă “presiunile și amenințările” Rusiei la întâlnirea cu ministrul francez al apărării, aflat la prima vizită într-un stat UE de la începutul președinției franceze a Consiliului UE

CHINA48 mins ago

Antony Blinken a discutat cu omologul chinez Wang Yi despre efectele economice și de securitate globale ale unei noi agresiuni ruse împotriva Ucrainei

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Canada anunță că va trimite echipamente neletale Ucrainei și va ajuta Kievul să contracareze atacurile cibernetice: Vom oferi sprijin continuu

ROMÂNIA2 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă respinge cu fermitate încercările de intimidare a jurnaliștilor: Sunt de neacceptat așa-zise liste cu “redacții toxice”

CONSILIUL UE2 hours ago

Ministrul francez al apărării, la București: Nu ne vom abandona niciodată aliații. O misiune de experți sosește în România pentru a studia posibila desfășurare militară a Franței sub egida NATO

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Franța va primi încă 7,4 mld. de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență grație ”progresului rapid” în implementarea PNRR

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

UE sesizează Organizația Mondială a Comerțului în cazul restricțiilor comerciale impuse de China Lituaniei

NATO21 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO21 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO22 hours ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO22 hours ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda7 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending