Consorțiul însărcinat cu proiectul gazoductului Nord Stream 2 a decis să amâne lucrările de construcție la conducta submarină, care trebuiau să fie reluate vineri, 15 ianuarie, în apele teritoriale ale Danemarcei, a precizat un purtător de cuvânt al consorțiului Nord Stream 2 AG pentru cotidianul german Handelsblatt, transmite Reuters, citat de Agerpres. 

”Avem permisiunea Agenţiei pentru energie din Danemarca să începem lucrările vineri. Însă aceasta nu înseamnă că vom relua efectiv vineri amplasarea de conducte”, a spus purtătorul de cuvânt. Acesta a precizat că în prezent se derulează verificarea echipamentelor. ”Acestea ar putea dura câteva zile, astfel încât nu putem avansa o dată exactă la care vor fi reluate lucrările”, a spus purtătorul de cuvânt. Abia la finele lunii ianuarie sau începutul lunii februarie va anunţa consorţiul Nord Stream 2 AG când vor fi reluate lucrările, a concluzionat purtătorul de cuvânt.

Declarațiile apar în contextul în care, în urmă cu câteva zle, Departamentul de Stat al SUA a avertizat companiile europene pe care le suspectează că ajută Rusia în construcţia gazoductului Nord Stream 2 că riscă sancţiuni. ”Încercăm să informăm companiile cu privire la risc şi să le îndemnăm să se retragă înainte de a fi prea târziu”, a declarat o sursă din Guvernul Statelor Unite cu condiţia anonimatului.

Conform sursei americane, se aşteaptă ca Departamentul de Stat să emită un raport până joi sau vineri cu privire la companiile despre care crede că ajută la construcţia conductei care porneşte din Rusia şi ajunge până în Germania. Printre companiile care ar putea fi menţionate în raport sunt incluse cele de asigurări, cele care ajută la instalarea conductei submarine sau cele verifică echipamentul de construcţie, a mai spus această sursă.

Autoritatea maritimă din Germania (BSH) şi-a dat vineri acordul pentru ca lucrările la gazoductul Nord Stream 2 să poată fi reluate imediat.

Într-un comunicat de presă, BSH a precizat că a aprobat cererea navei care amplasează conducte să opereze în zona economică exclusivă germană începând de la finele lunii septembrie şi până la finele lunii mai, revenind asupra unei decizii anterioare conform căreia lucrările putea începe abia în luna mai.

Presa locală informează că există în continuare riscul ca lucrările de construcție să fie întârziate de acţiunile în justiţie ale organizaţiilor de mediu pentru că porţiunea care a mai rămas de construit din conducta Nord Stream 2 urmează să treacă printr-o arie naturală protejată pentru păsări.

Nord Stream este un proiect deținut în majoritate de Rusia prin intermediul companiei de stat Gazprom și implică și actori energetici din Uniunea Europeană, precum Basf, E.ON, Engie, OMV și Shell. Proiectul în valoare de 10 miliarde de dolari vine în sprijinul relației sensibile dintre Rusia şi Germania și ar putea aduce Berlinul în poziţia de punct central al pieţei europene a gazelor.

Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Încrederea în guverne, în cunoscuți oameni de afaceri și în mass-media a înregistrat în regres considerabil pe fondul modului în care sunt diseminate informațiile despre coronavirus și al unui sentiment larg constatat în rândul cetățenilor că sunt induși în eroare, arată un sondaj realizat la nivel global, potrivit Reuters, citat de Digi24.

Barometrul Edelman Trust, care a realizat o evaluare ce se întinde pe două decenii, chestionând mii de oameni cu privire la încrederea lor în instituțiile de bază, a constatat că 57% dintre cetățeni cred că liderii guvernamentali, oamenii de afaceri cunoscuți și jurnaliștii răspândesc știri false sau exagerate.

Mai mult, rezultatele sondajului arată că există o ezitare crescută cu privire la vaccinuri în rândul celor care se informează cu precădere de pe rețelele de socializare. În medie, doar 33% dintre respondenții din 27 de țări unde s-a realizat chestionarea, au declarat că se vor vaccina cât mai curând posibil. Alți 31% au declarat că vor face asta în decurs de un an.

Sondajul a fost realizat în perioada 19 octombrie – 18 noiembrie în rândul a peste 33.000 de respondenți, cu un supliment efectuat în decembrie după alegerile prezidențiale din SUA.

”Asaltul violent de la Capitolul SUA de săptămâna trecută și faptul că doar o treime din oameni sunt dispuși să se vaccineze anti-Covid arată cât de mari sunt pericolele dezinformării”, a declarat Richard Edelman, coordonatorul Edelman Trust.

Care sunt guvernele față de care s-a înregistrat o puternică lipsă de încredere?

Guvernele care, într-un sondaj realizat anterior, la începutul pandemiei, au înregistrat o creștere a nivelului de încredere din partea cetățenilor careu doreau să se acorde prioritate salvării de vieți în detrimentul economiei au înregistrat pierderi accentuate ale nivelului de încredere pe durata anului.

În ansamblu, încrederea în instituția guvernamentală a scăzut de la un maxim istoric de 65% din mai anul trecut la 53% până la sfârșitul anului. Pierderile au fost deosebit de accentuate în Coreea de Sud, Marea Britanie și China.

Încrederea în mass-media, care era pe un trend descendent din 2019, a scăzut și mai mult. Încrederea în mass-media tradiționale a scăzut cu 8 puncte, până la 53%, deși a înregistrat mai multă încredere decât social media, care a scăzut cu cinci puncte la 35%.

Cea mai accentuată neîncredere în media a fost observată în Japonia, Italia și Argentina. În Statele Unite, nivelurile de încredere au diferit în funcție de afilierea politică: în timp ce 63% dintre alegătorii Joe Biden au avut încredere în jurnaliști, această cifră a scăzut la 21% pentru alegătorii lui Donald Trump, care a denigrat mult timp mass-media acuzată de fake news.

În pofida faptului că oamenii de afaceri erau suspecatați de marea majoritate a angajaților de minciuni și exagerări, aceștia se bucură de o încredere mai crescută, comparativ cu cea în guverne sau media.

Nouă din 10 respondenți au spus că vor ca directorii executivi să vorbească despre impactul pandemiei, problemele de muncă și societate, în timp ce mai mult de două treimi au afirmat că se așteaptă ca aceștia să intervină atunci când guvernul nu rezolvă problemele.

Cancelarul german Angela Merkel consideră ”problematică” închiderea de către mai multe rețele de socializare a conturilor președintelui american în exercițiu Donald Trump, a precizat luni purtătorul său de cuvânt, Steffen Seibert, care a apreciat însă favorabil practica recentă a acestor rețele de a-i adnota mesajele președintelui SUA, anunță Agerpres.

”Chiar dacă platformele de internet ”au o mare responsabilitate” şi ”nu trebuie să rămână fără reacţie” în faţa conţinuturilor cu mesaje de ură sau violenţă, legislatorul ar trebui să ”definească un cadru în care se poate face comunicarea pe reţelele sociale”, explică purtătorul de cuvânt al guvernului german, potrivit ABC News.

”Se poate interfera în libertatea de exprimare, dar în limitele definite de legislator, nu prin decizia conducerii unei companii”, a declarat la o conferinţă de presă purtătorul de cuvânt al guvernului german Steffen Seibert, citat de AFP. ”Din acest motiv, cancelarul (Merkel) consideră problematică închiderea definitivă a conturilor preşedintelui american pe reţelele de socializare”, a adăugat acesta.

Totuși, acesta a apreciat favorabil practica recentă a rețelelor de socializare de a adnota mesajele lui Trump, cu referiri la veridicitatea lor, întrucât ”minciunile și incitările la violență sunt evident foarte problematice”.

O reacție similară a venit și din partea Uniunii Europene. Prin vocea comisarului european pentru piața internă, Thierry Breton, Bruxelles-ul și-a exprimat luni ”perplexitatea” față de decizia unor platforme digitale de a suspenda conturile preşedintelui american Donald Trump de pe reţele sociale, ”fără control legitim şi democratic”, o decizie care, în opinia responsabilului european, justifică proiectele Comisiei Europene de reglementare a giganţilor informatici.

După violenţele produse miercuri în urma intrării simpatizanţilor săi în clădirea Capitoliului, reţelele de socializare Twitter şi Facebook i-au suspendat conturile preşedintelui Trump, iar ulterior au anunţat că i le închid pe termen nedefinit. El a postat apoi pe contul oficial de Twitter al preşedinţiei SUA, @POTUS, dar mesajele sale au fost şterse imediat.

Donald Trump a promis că nu va fi redus la tăcere. Acesta a anunțat că ar putea lansa o nouă platformă concurentă şi că negociază cu diferite alte site-uri.

Potrivit Reuters, singurele sale modalităţi de a se adresa simpatizanţilor săi rămân acum unele posturi TV mai prietenoase, respectiv Fox News, OAN şi Newsmax, reţele sociale mai puţin cunoscute, precum Gab sau MeWe, platforme video ca Rumble şi DLive sau website-uri de ştiri alternative celor din media mainstream, precum American Media Periscope.