Connect with us

NEWS

Alegeri prezidențiale în Franța. Cine este Emmanuel Macron, candidatul surpriză care a devenit favoritul în cursa pentru Palatul Elysee

Published

on

Emmanuel Macron a reușit să obțină rezultate inimaginabile din punct de vedere politic în doar șase luni de zile: să ajungă în ultimul tur al alegerilor prezidențiale din Franța fără a avea sprijinul niciunuia dintre cele două mari partide politice ale scenei politice franceze.

Potrivit unei biografii realizată de The Independent, Macron, în vârstă de 39 de ani, a demisionat din guvernul socialist al președintelui francez în exercițiu, Francois Hollande, în 2016, și a lansat mișcarea populară “En Marche!”, criticii neoferindu-i nicio șansă.

În doar 18 luni, mișcarea a reușit să aibă mai mult de 200.000 de membri iar Macron a reușit deja să câștige primul tur al alegerilor prezidențiale, iar, potrivit sondajelor, acesta va reuși să o învingă pe Marine Le Pen în cel de-al doilea tur de scrutin.

Alegeri prezidențiale de anul acesta au fost surprinzătoare și fără precedent în istoria Franței moderne. Hollande a devenit primul președinte de la fondarea celei de-a V-a Republici, în 1958, care nu și-a mai depus candidatura pentru cel de-al doilea mandat, opțiunea partidului său, Benoit Hamon, obținând doar un loc cinci, în spatele rivalului de extremă-stânga, Jean-Luc Melenchon.

FOTO: Emmanuel Macron/ Facebook

Având în vedere rezultatele primului tur de scrutin, Emmanuel Macron și Marine Le Pen se vor confrunta în turul doi al alegerilor prezidențiale, programate pentru data de 7 mai, așteptându-se ca Macron să iasă învingător.

Dacă Macron va reuși să obțină conducerea Palatului Elysee, va reprezenta un un rezultat nemaiîntâlnit pentru un fost bancher care s-a făcut remarcat ca urmare a numirii sale de către Francois Hollande în funcția de ministru al Economiei, în 2014.

Emmanuel Macron s-a născut într-o familie care face parte din clasa mijlocie, într-un oraș aflat în nordul Franței, Amiens, unde a primit o educație în școlile private catolice.

În ciuda faptului că acesta a dorit să devină romancier, Macron a absolvit Universitatea Nanterre din Paris și are un master în afaceri publice. Acesta a lucrat la Trezoreria Franceză timp patru ani înainte de a-și da demisia pentru a deveni bancher. În 2012, Macron a fost numit șef de cabinet al lui Hollande, după aceea ministru al Economiei.

În timpul mandatului său de ministru, cota de popularitate a lui Macron a scăzut în rândul celor de stânga în momentul în care a adoptat o serie de legi ale muncii, inclusiv unele care permit companiilor să negocieze un program de lucru de peste 35 de ore, ceea ce a determinat numeroase mitinguri în Franța.

Emmanuel Macron s-a descris ca fiind un socialist-liberal care se opune contracandidatului său, xenofob, naționalist, anti-globalizare, Marine Le Pen.

Înainte de a-și anunța candidatura pentru președinție, echipa sa, care a avut drept model campania lui Obama în 2008, a organizat o consultare a populației în care a încercat să afle care sunt politicile pe care doresc să le implementeze politicienii.

Macron acuză politicienii care nu au reșit să implementeze în ultimii 25 de ani politici care să aibă rezultate, dând vina pe disfuncționalitățile sistemului care ar fi dus la ascensiunea “populiștilor și, din păcate, a extremiștilor de dreapta și de stânga”, informează Agerpres. El simte că în spatele acestei atracții pentru populism există “o dorință de schimbare, nu doar de repliere”. “Într-un moment în care tot ceea ce ne înconjoară — economia, scena internațională, mediul — este dat peste cap, doar politica ar trebui să rămână la fel ca și până acum?”, se întreabă Macron.

Pe plan internațional, Macron aspiră la o Franță independentă, care “să nu asculte nici de Washington, nici de Moscova; umanistă, pentru a promova drepturile omului și libertățile fundamentale; și europeană, pentru că viitorul tuturor marilor mize se joacă la nivel comunitar”. Macron spune că programul său — “concret, unificator și eficient” — se axează pe educație și cultură, muncă, modernizarea economiei, securitate, viața democratică, Europa și relațiile internaționale.

Citiți și Moștenirea lui Francois Hollande: Franța a devenit țara cu cel mai mare buget militar din UE și al doilea din NATO

În ciuda situației actuale cu care se confruntă Franța din punct de vedere politic, Maron este încrezător, afirmând că Franța are “arme considerabile” și că “suntem a cincea putere economică la nivel mondial, membru permanent în Consiliul de Securitate al ONU, o putere nucleară și spațială, angajată în Europa și în globalizare. Și, alături de Spania, una dintre cele mai vizitate țări din lume”, spune el.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

G7

Miniștrii de externe ai G7 și Josep Borrell cer Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente

Published

on

© Annalena Baerbock/ Twitter

În cadrul reuniunii de vineri, miniștrii de externe ai G7 ai Canadei, Franței, Germaniei, Italiei, Japoniei, Regatului Unit și Statelor Unite, precum și Înaltul Reprezentant al UE, au condamnat în termenii cei mai fermi războiului Rusiei împotriva Ucrainei și au cerut Moscovei să deblocheze porturile ucrainene de la Marea Neagră pentru exporturile de alimente, informează comunicatul oficial

Întâlnirea s-a axat pe vinovăția Rusiei pentru agravarea crizei alimentare mondiale ca urmare a războiului. Miniștrii de externe ai G7 au precizat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei exacerbează insecuritatea alimentară, inclusiv prin blocarea Mării Negre, bombardarea silozurilor de cereale și a porturilor și prin deteriorarea infrastructurii agricole ucrainene.

Miniștrii au respins narațiunea falsă și dezinformarea Rusiei cu privire la sancțiuni. Toate sancțiunile G7 includ scutiri pentru a permite produselor alimentare și agricole rusești să ajungă pe piețele globale.

Aceștia și-au exprimat sprijinul față de eforturile Organizației Națiunilor Unite de a redeschide urgent o rută a Mării Negre pentru cereale și față de Planul de acțiune al Comisiei Europene pentru culoarele de solidaritate UE-Ucraina pentru transportul de cereale pe cale rutieră, feroviară și pe șlepuri către piețele mondiale, la care țările G7 contribuie în mod activ.

Mai mult, miniștrii de externe ai G7 au subliniat din nou sprijinul lor de neclintit pentru Ucraina, inclusiv asistența militară și de apărare, atât timp cât va fi necesar. Aceștia au promis asistență umanitară, sprijin pentru reconstrucție și stabilizare pentru Ucraina, precum și pentru a spori capacitatea de rezistență a țărilor învecinate, în special a Republicii Moldova, care este afectată în mod deosebit de afluxul de refugiați ucraineni.

În plus, aceștia au salutat decizia Consiliului European de a acorda Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țară candidată la UE.

Miniștrii de externe ai G7 au avut, de asemenea, un schimb de opinii cu privire la stadiul actual al pregătirilor pentru summitul G7 de la Elmau din 26-28 iunie, cu accent pe prioritățile liderilor G7 în materie de politică externă și de securitate.

Summitul G7, care va începe mâine în Germania, va elabora „un set de propuneri concrete pentru a creşte presiunea asupra Rusiei şi pentru a arăta sprijinul colectiv pentru Ucraina”, a declarat  un înalt oficial de la Casa Albă.

Continue Reading

NEWS

Primul tur al alegerilor legislative în Franța: Coaliţia preşedintelui Emmanuel Macron rămâne prima forţă politică din Adunarea Naţională (proiecții)

Published

on

© Emmanuel Macron avec vous/ Facebook

Coaliția președintelui francez, Emmanuel Macron, are un avans strâns în blocului NUPES (Noua Uniune Populară Ecologică și Socială), arată proiecțiile după primul tur al alegerilor legislative ce a avut loc duminică, informează AFP, citat de Agerpres, și Euronews, Deutsche Welle și The Guardian.

În materie de voturi, coaliția lui Macron, constituită la scurt timp după câștigarea unui nou mandat de președinte, se află umăr la umăr cu alianța stângii, cu proiecții de 25,8% pentru Ensemble și de 25,7% pentru NUPES.

Aceste procente nu sunt convertite în locuri în Adunarea Națională, unde tabăra prezidenţială ar urma să-şi adjudece între 275 şi 310 locuri din totalul de 577, conform unui sondaj Ifop-Fiducial, şi între 255 şi 295, conform unui sondaj Ipsos. Majoritatea absolută înseamnă 289 de mandate.

Proiecțiile actuale prevăd o majoritate clară pentru Ensemble în repartizarea mandatelor după al doilea tur de scrutin, care va avea loc peste o săptămână.

Potrivit presei franceze, un procent record de 52,8% dintre alegătorii francezi nu s-au prezentat la vot.

Primul tur al alegerilor parlamentare reprezintă un test major pentru Macron, care tocmai se impusese în fața candidatei de extremă-dreapta Marine Le Pen la alegerile prezidențiale din aprilie.

Noul președinte ales speră să păstreze o majoritate pentru a îndeplini agenda de transformare pe care a promis-o în campania electorală, în special pe frontul economic.

În ciuda faptului că deține un avans în sondajele de astăzi, majoritatea parlamentară va fi probabil decisă într-un al doilea tur de scrutin la sfârșitul săptămânii viitoare.

Cum funcționează alegerile legislative?

Din 2002, când francezii au trecut de la un mandat prezidențial de șapte ani la unul de cinci ani, alegerile legislative au loc în săptămânile care urmează alegerilor prezidențiale.

Ca urmare a acestei structuri, acestea au fost umbrite de alegerile prezidențiale.

Alegerile legislative sunt unice în sensul că, deși au loc la nivel național, în cele din urmă, circumscripția electorală de la nivel local este cea care organizează votul.

Candidații nu sunt aleși de pe o listă, ci direct de către circumscripțiile lor, ca în cazul alegerilor din SUA.

Sunt 577 de locuri puse la bătaie, dintre care 11 pentru cetățenii francezi din străinătate. Partidul lui Macron, împreună cu aliații din coaliție, deține în prezent o majoritate absolută de 345 de locuri.

Multe locuri urmează să fie decise în urma unui nou tur de scrutin

În primul tur de scrutin, o circumscripție este câștigată dacă un candidat are majoritatea absolută a voturilor și, în același timp, cel puțin 25% din alegătorii cu drept de vot.

Istoria arată că acest lucru se întâmplă doar în câteva din cele 577 de circumscripții. După primul tur al alegerilor generale din 2017, au fost stabilite doar patru mandate.

În acest an, se așteaptă ca majoritatea competițiilor să fie decise în turul al doilea între cei mai buni doi performeri din fiecare zonă de vot, unde singura cerință este să câștigi mai multe voturi decât adversarul tău.

Macron și aliații săi vor trebui să aștepte până la 19 iunie, când vor avea loc alegeri în turul doi în circumscripțiile care nu au fost încă stabilite.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Volodimir Zelenski evocă Revoluția Garoafelor pentru a cere sprijinul Portugaliei în fața ”invaziei brutale a Rusiei, care a provocat la fel de mult rău ca invazia nazistă”

Published

on

© Administrația Prezidențială ucraineană

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a solicitat parlamentarilor portughezi să îi sprijine țara cu armament greu precum ”tancuri Leopard, transportatoare blindate de trupe și rachete anti-navă Harpoon” pentru ”a proteja libertatea și civilizația Europei” de ”invazia brutală a Rusiei, care provocat poporului nostru la fel de mult rău ca invazia nazistă de acum 80 de ani”.

”Când ne adresăm națiunilor lumii libere pentru ajutor, spunem lucruri simple și clare. Avem nevoie de arme pentru a ne proteja de invazia brutală a Rusiei, care a adus poporului nostru la fel de mult rău ca invazia nazistă de acum 80 de ani. Tancuri Leopard, transportoare blindate de trupe, rachete anti-navă Harpoon – le aveți și puteți contribui la protejarea libertății și civilizației Europei cu ele. Prin urmare, fac apel la statul dumneavoastră să ne ofere acest ajutor”, a solicitat președintele ucrainean în Parlamentul Portugaliei.

În contextul în care se apropie data de 25 aprilie, moment al debutului schimbării regimului în Portugalia, Volodimir Zelenski a amintit de Revoluția Garoafelor, care a eliberat țara din Peninsula Iberică de dictatură.

”Ucraina a fost și rămâne principalul pilon al proceselor democratice din regiunea noastră. Cele două revoluții din 2004 și 2014, care au pus capăt dictaturii din Ucraina, au apărat, de fapt, democrația nu numai pentru națiunea noastră, ci și pentru toate națiunile din regiunea noastră care doresc să își aleagă liber viitorul, fără nicio constrângere – internă sau externă. Iar poporul dumneavoastră, care va sărbători în curând aniversarea Revoluției Garoafelor, care v-a eliberat de dictatură, înțelege clar sentimentele noastre. Înțelege exact sentimentele tuturor celorlalte națiuni din regiunea noastră care caută libertatea”, a subliniat președintele ucrainean, evocând evenimentul din 1974.

Acesta a atras atenția că Rusia nu se va opri la Ucraina, unde a adus ”moarte și dictatură”, ci se va îndrepta spre ”Moldova, Polonia, Georgia, statele baltice, Kazahstan și în toate celelalte țări pe care le poate atinge”, dacă țara sa cade.

”Rusia poate fi oprită. Crimele în masă, deportările și dictatura pot și oprite”, s-a arătat convins Zelenski.

Pentru a fi posibil acest lucru, liderul de la Kiev consideră că este nevoie de ”o presiune sporită a sancțiunilor împotriva Rusiei pentru că doar acestea pot forța Rusia să caute pacea, privând mașina militară rusă de resurse. Avem nevoie de o poziție de principiu a companiilor europene, astfel încât toate să părăsească piața rusă, deoarece taxele lor, accizele pe care le plătesc la bugetul rusesc susțin acest rău. De ce a început Rusia războiul? Capturarea Ucrainei este primul său pas spre a obține controlul asupra Europei de Est, pentru a distruge democrația în regiunea noastră”, a fost semnalul de alarmă tras de președintele ucrainean, evocând astfel o dublă abordare pentru a pune capăt ororilor provocate de Moscova în Ucraina, pe de o parte, măsuri punitive împotriva acesteia, pe de altă parte sprijinirea Kievului în fața invadatorului.

Într-o recentă discuție, liderii Statelor Unite, G7, NATO, României și Poloniei au ajuns la un consens cu privire la nevoie de a crește presiunea asupra Moscovei, cu precădere prin adoptarea de sancțiuni.

Anterior acestui moment, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a dat asigurări că următoarele sancțiuni ale Uniunii Europene care vor fi impuse Rusiei vor viza băncile, cu precădere Sberbank, care reprezintă 37% din sectorul bancar rus, dar și petrolul.

Într-un interviu acordat publicației germane Bild am Sonntag, citat de Reuters, aceasta a subliniat că ”ne uităm în continuare la sectorul bancar, în special la Sberbank, care reprezintă 37% din sectorul bancar rus. Şi, desigur, există problemele legate de energie”.

Preşedinta Comisiei Europene a mai spus că UE lucrează la ”mecanisme inteligente”, astfel încât şi petrolul să poată fi inclus în următoarele sancţiuni.

”Ceea ce nu ar trebui să se întâmple este ca Putin să obţină preţuri chiar mai mari pe alte pieţe pentru aprovizionarea care altfel ar merge către UE. Principala prioritate este reducerea veniturilor lui Putin”, a precizat aceasta. 

Statele membre UE au dat undă verde celui de-al cincilea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei, care include, printre altele, o interdicție asupra cărbunelui rusesc, dar nu și asupra petrolului sau gazului din Rusia, tocmai pentru că nu există încă un acord între țările membre UE. 

Statele Unite au sancționat deja Rusia din acest punct de vedere, interzicând importurile de petrol, gaze și cărbune din Rusia. Într-o poziție similară, Regatul Unit și-a fixat drept țintă finalul anului pentru a renunța la importurile de petrol rusesc.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA7 mins ago

REPowerEU: Guvernul este pregătit să renegocieze anumite elemente din PNRR în domeniul energiei

ROMÂNIA22 mins ago

Primele schimburi comerciale de energie electrică cu Ucraina și R. Moldova demarează pe 30 iunie pe interconexiunea dintre Ucraina și România

REPUBLICA MOLDOVA29 mins ago

Ministrul de externe al R. Moldova, alături de președinta Parlamentului European: Drumul spre aderare la UE, singura opțiune care ne oferă prosperitate

U.E.1 hour ago

Christine Lagarde anunță că BCE va merge „oricât de departe este nevoie” pentru a contracara inflația „excesivă”

ROMÂNIA2 hours ago

Parlamentul a adoptat Declarația cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA: Sperăm că aderarea la Programul Visa Waiver se va realiza în cel mai scurt timp

SUA2 hours ago

Volodimir Zelenski a cerut Statelor Unite să recunoască Rusia drept sponsor al terorismului

ROMÂNIA3 hours ago

81 de ani de la Pogromul din Iași. Klaus Iohannis: Doar prin asumarea onestă a trecutului putem dezvolta o societate care să se opună încercărilor de negare a Holocaustului

G73 hours ago

Cancelarul german, poziție tranșantă: În relațiile cu Rusia nu putem reveni la perioada de dinainte de invazia în Ucraina

ROMÂNIA3 hours ago

Marcel Ciolacu: Avem o șansă uriașă de a dezvolta componenta economică a parteneriatului strategic cu SUA. Se lucrează deja la planuri detaliate de business

ROMÂNIA3 hours ago

Florin Cîțu: România a făcut foarte multe pentru Parteneriatul Strategic cu SUA, fiind singura țară din UE care a scos China din contractele cu statul român

ROMÂNIA2 hours ago

Parlamentul a adoptat Declarația cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA: Sperăm că aderarea la Programul Visa Waiver se va realiza în cel mai scurt timp

ROMÂNIA3 hours ago

Marcel Ciolacu: Avem o șansă uriașă de a dezvolta componenta economică a parteneriatului strategic cu SUA. Se lucrează deja la planuri detaliate de business

NATO23 hours ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

NATO1 day ago

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

INTERNAȚIONAL1 day ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Team2Share

Trending