Connect with us

INTERNAȚIONAL

Alegeri SUA | Ultima dezbatere prezidențială. Donald Trump: “Nimeni nu este mai dur cu Rusia decât mine”. Joe Biden: Relațiile cu Kim Jong-un, “ca și cum ai spune că am avut o relaţie bună cu Hitler înainte să invadeze Europa”

Published

on

© Team Trump/ Facebook

Președintele american în exercițu Donald Trump și contracandidatul său, fostul vicepreședinte Joe Biden, s-au confruntat joi seară în cadrul celei de-a doua și ultimei dezbateri electorale, cu 12 zile înainte de alegerile prezidențiale din 3 noiembrie. Spre deosebire de precedenta dezbatere, marcată de intervenții nepoliticoase și atacuri la persoană între cei doi candidați, celor doi li s-au întrerupt automat microfoanele după 2 minute în care și-au expus răspunsul la o întrebare. Dezbaterea s-a desfășurat la Nashville (statul Tennessee), iar temele care au dominat discuția au fost pandemia de coronavirus, problema rasismului din SUA, dar și acuzațiile reciproce de corupție..

În comparație cu precedentele alegeri prezidenţiale, anul acesta vor fi numai două dezbateri, preşedintele în exerciţiu refuzând o dezbatere virtuală la 15 octombrie – un format propus pentru a evita riscul de contaminare după ce Trump fusese diagnosticat pozitiv la coronavirus.

Preşedintele american Donald Trump şi candidatul democrat la preşedinţia Statelor Unite, Joe Biden, şi-au încheiat joi a doua şi ultima dezbatere din campania electorală, despre care moderatoarea Kristen Welker a spus că a fost o discuţie “consistentă” şi o “dezbatere fantastică”, relatează dpa, potrivit Agerpres.

Dezbaterea a fost semnificativ diferită în ton şi atmosferă faţă de prima, cu mult mai puţine întreruperi şi cu discuţii mai profunde.

Donald Trump şi Joe Biden s-au înfruntat pe tema gestionării pandemiei de COVID-19, joi seară, în deschiderea ultimului lor duel televizat, la Nashville, cu 12 zile înainte de scrutin, potrivit AFP şi Reuters.

Pandemia de COVID-19: Donald Trump anunță că un vaccin va fi anunțat în următoarele săptămâni

“Cineva responsabil de atâţia morţi nu poate rămâne preşedintele Statelor Unite ale Americii”, a declarat Joe Biden, acuzându-l pe preşedintele american că “în continuare nu are plan” pentru a gestiona pandemia de COVID-19.

“Îl vom combate cu fermitate”, a spus Donald Trump, sosit fără mască pe scenă, la trei săptămâni după ce a fost diagnosticat pozitiv la coronavirus.

El a vorbit despre spitalizarea şi vindecarea sa, susţinând din nou că este “imunizat”.

“Avem un vaccin care vine, este gata, va fi anunţat în următoarele săptămâni”, a mai spus el, arătându-se însă evaziv în privinţa calendarului.

Biden promite sancțiuni pentru Rusia, China și Iran din cauza interferențelor în alegerile americane

“Dacă voi fi ales”, Moscova, Beijingul şi Teheranul vor plăti pentru ingerinţele lor în alegerile americane, a afirmat joi seară candidatul democrat, Joe Biden

“Am spus clar că indiferent de ţară, oricare ar fi, dacă interferează în alegerile americane, va plăti un preţ. Ele vor plăti un preţ, este extrem de clar. Aceste alegeri vor fi ultimele la care Rusia a participat. China a fost implicată într-o oarecare măsură, iar acum aflăm că Iranul este implicat. Va plăti un preţ, dacă voi fi ales, oricine interferează cu suveranitatea americană”, a spus fostul vicepreşedinte al lui Barack Obama.

Trump l-a acuzat pe Biden că a fost plătit de oligarhii ruși: “Nu este altcineva mai dur cu Rusia decât mine”

În replică, aşa cum a anunţat, Donald Trump i-a cerut lui Joe Biden “să ofere explicaţii” în legătură cu acuzaţiile de corupţie pe subiectul activităţilor fiului său Hunter în China şi în Ucraina, când candidatul democrat era vicepreşedinte în timpul mandatului lui Barack Obama (2009-2017).

“Nu am primit niciodată bani de la Rusia. Nu primesc bani de la Rusia”, a declarat preşedintele republican, adăugând însă că familia lui Biden a fost îmbogăţită de oligarhi ruşi.

“Nu este altcineva mai dur cu Rusia decât mine”, a spus Donald Trump, amintind că, în timpul preşedinţiei sale, a convins ţările din NATO să contribuie cu mai multe fonduri “pentru a se apăra de Rusia”.

“Pe voi v-au plătit cu mulţi bani şi probabil încă mai fac asta”, l-a acuzat Donald Trump pe adversarul său.

Joe Biden i-a răspuns că nu a primit niciodată bani din partea unei ţări străine. “Niciodată în viaţa mea nu am primit niciun cent din vreo sursă străină”, s-a apărat el.

Biden, despre relația lui Trump cu Kim Jong-un: E ca şi cum ai spune că am avut o relaţie bună cu Hitler înainte ca el să invadeze Europa

O parte importantă din dezbatere a fost consacrată şi diplomaţiei, ocazie pentru Biden de a denunţa relaţia dintre Trump şi liderul nord-coreean Kim Jong Un.

“Ce a făcut? A legitimat Coreea de Nord. A spus despre el că este un bun prieten, însă (Kim – n.r.) este un golan”, a declarat Biden.

Donald Trump, care s-a întâlnit de trei ori cu liderul nord-coreean, s-a lăudat cu relaţia “foarte bună” cu Coreea de Nord şi că a îndepărtat ameninţarea unui “război nuclear”.

“E ca şi cum ai spune că am avut o relaţie bună cu Hitler înainte ca el să invadeze Europa”, a reacţionat Biden.

Cu peste 30 de milioane de americani care au votat deja prin corespondență, alegerile prezidențiale din SUA se vor desfășura pe 3 noiembrie. 

Sistemul electoral: câștigă candidatul care obține sprijinul din partea a cel puțin 270 de electori

Președintele Statelor Unite ale Americii este ales indirect. Spre deosebire de votul dat de cetățeni în alte sisteme democratice, în SUA  delegaţii şi electorii din Colegiul Electoral iau locul votanţilor direcţi. Populația nu este distribuită  în mod egal în statele americane iar scopul acestui sistem este ca statele mai puțin populate să nu fie ignorate în procesul electoral.

În total, Colegiul este format din 538 de electori, din care 435 sunt distribuiţi în funcţie de populaţia statelor, iar 100 sunt distribuiţi câte doi pentru fiecare stat american. Alţi trei electori sunt desemnaţi pentru capitala Washington D.C. Pentru ca un candidat să câştige alegerile are nevoie de susţinerea a cel puţin 270 de electori – jumătate plus unul.

Distribuirea electorilor se face, aproape în toate statele, după principiul „câştigătorul ia totul”, astfel candidatul care obţine majoritatea votului popular într-un stat va obţine toţi electorii acelui stat.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Viitorul secretar pentru securitate internă în administrația Biden are rădăcini românești: Mama lui Alejandro Mayorkas, o româncă evreică, refugiată în Cuba în timpul Holocaustului

Published

on

© Wikimedia Commons

Alejandro Mayorkas, viitorul secretar pentru securitate internă în administrația Joe Biden și care va deveni primul hispanic în această poziție, are origini românești, mama sa refugiindu-se în Cuba în anii ’40 în timpul Holocaustului din România.

Mayorkas, în vârstă de 61 de ani, s-a născut în Havana, capitala Cubei, însă familia sa a fugit din această țară când era copil. Tatăl său este născut în Cuba și are rădăcini evreiești sefardice, iar mama sa a fost o româncă evreică, fugită din țara noastră în perioada Holocaustului, conform The Jerusalem Post, informează Digi24.

“Când eram copil, Statele Unite mi-au oferit mie și familiei mele un loc în care să ne refugiem. Acum a fost nominalizat la Departamentul pentru Securitate Internă și mă voi ocupa de protejarea tuturor americanilor și a celor care fug de persecuție și caută o viață mai bună pentru ei și pentru cei dragi lor”, a spus Mayorkas, pe Twitter, luni.

Citiți și Primele numiri în viitoarea administrație Joe Biden: Antony Blinken – secretar de stat; John Kerry – reprezentant special pentru climă. În premieră, o femeie va fi director al Informațiilor naționale

Mayorkas va fi primul imigrant care conduce Departamentul pentru Securitate Internă.

În cadrul Administrației Obama, Mayorkas a avut cele mai înalte funcții pe care le-a avut vreodată un cubanez-american – a fost vice-secretar în cadrul aceluiași departament, iar anterior a fost directorul serviciului pentru cetățenie și imigrație, o parte a departamentului care se ocupă de acordarea de cetățenie și alte politici de imigrație.

Continue Reading

NATO

Primul raport oficial privind apărarea europeană: UE nu deține capabilitățile militare pentru a îndeplini obiectivele autonomiei sale strategice

Published

on

© European External Action Service

Uniunea Europeană nu posedă toate capabilitățile militare necesare pentru a-și îndeplini nivelul de ambiție privind autonomia sa strategică, avertizează Agenția Europeană de Apărare (EDA) în primul raport anual din istorie privind domeniul apărării europene realizat sub egida procesului anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD), document remis CaleaEuropeană.ro.

Raportul, care a fost prezentat vineri miniștrilor apărării din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, constată că peisajul european al apărării se caracterizează prin niveluri ridicate de fragmentare și investiții reduse în cooperare, în pofida faptului că acest domeniu a beneficiat în ultimii ani de înființarea cooperării structurate permanente (PESCO) în materie de apărare sau de lansarea Fondului European de Apărare.

Documentul oferă “o imagine de ansamblu privind privind eforturile naționale de planificare a apărării și de dezvoltare a capabilităților în toate cele 26 de state membre” participante la Agenția Europeană de Apărare, a spus Josep Borrell, șeful diplomației europene și directorul Agenției, citat într-un comunicat, având în vedere că Danemarca este singurul stat membru care nu participă la cooperarea europeană în materie de apărare.

Statele UE au o “înțelegere neuniformă a conceptului de autonomie strategică”. Finanțarea apărării este insuficientă și pune “în pericol autonomia strategică a UE”

Cu toate acestea, sinteza raportului face referire la semnale îngrijorătoare pentru viitorul apărării europene, mai ales din perspectiva autonomiei strategice asumate politic și declarativ de numeroși lideri naționali și instituționali, precum președintele francez Emmanuel Macron, președintele Consiliului European Charles Michel sau Înaltul Reprezentant Josep Borrell.

Perspectivele privind nivelurile de cheltuieli pentru cercetare și tehnologie în domeniul apărării (R&T) continuă să fie insuficiente, punând în pericol autonomia strategică a UE”, avertizează raportul EDA.

Mai mult, potrivit analizei, statele membre UE plasează prioritățile europene sub cele naționale și au “o înțelegere neuniformă a conceptului de autonomie strategică”.

“Chiar dacă aproape 50% dintre prioritățile statelor membre participante se adresează obiectivelor privind capabilitățile de mare impact, UE nu posedă toate capabilitățile militare necesare pentru a îndeplini nivelul de ambiție militară al politicii de securitate și apărare comune” se mai arată în raport, care subliniază că doar 60% din capabilitățile militare ale statelor membre pot fi desfășurate.

Șase domenii de recomandări și investiții pentru viitorul apărării europene

Conform comunicatului citat, pe baza planificării proprii făcute de statele membre și a dialogurilor cu planificatorii naționali în materie de apărare, raportul identifică oportunități clare de cooperare multinațională și prezintă 55 de oportunități în toate domeniile militare: Terestru (17); Aerian (14); Maritim (12); Spațiu cibernetic (3); Spațiu (4) și Operațiuni comune și factori de activare (5). Raportul concluzionează că multe dintre aceste oportunități au potențialul de a exercita un impact semnificativ asupra peisajului european al capabilităților, de a oferi beneficii operaționale și de a sprijini autonomia strategică a UE. De asemenea, se recomandă 56 de oportunități suplimentare de colaborare pentru cercetare și tehnologie (C&T).

© European Defence Agency (CARD Factsheet)

Raportul identifică șase capabilități de generație următoare ca domenii de interes asupra cărora statele membre să își concentreze eforturile în materie de capabilități, acestea având un potențial ridicat de a mări performanțele operaționale ale UE și ale statelor sale membre pe termen scurt și mediu, asigurând totodată și know-how-ul industrial. Se consideră că aceste domenii au un bun potențial de a fi abordate prin cooperare, pe baza considerațiilor proprii ale statelor membre, și că ar permite participarea largă a națiunilor la nivel de sistem și de subsistem.

Cele șase domenii de interes sunt:

© European Defence Agency (CARD Factsheet)

1. Tanc principal de luptă – pe termen lung, CARD recomandă dezvoltarea în comun și achiziționarea în comun a unui tanc principal de luptă de generație următoare (intrarea în funcțiune la jumătatea anilor 2030), iar pe termen scurt se recomandă modernizarea și actualizarea în comun a capabilităților existente. Dacă statele membre cooperează în ceea ce privește actualizarea capabilităților existente sau colaborează în vederea introducerii altora noi, până la jumătatea anilor 2030 se poate obține o reducere cu 30 % a tipurilor și variantelor existente. 11 țări și-au exprimat interesul față de continuarea cooperării.

2. Navă de suprafață din clasa de patrulare europeană – CARD recomandă înlocuirea navelor de patrulare de coastă și în larg în următorul deceniu și dezvoltarea unei abordări pe bază de platforme navale modulare la nivelul UE. S-au identificat oportunități de cooperare pentru achiziționarea în comun de echipamente deja disponibile pe piață, realizarea în comun a logisticii pentru nave similare și introducerea de cerințe funcționale comune în viitor, iar 7 state membre și-au exprimat intenția de a colabora.

3. Sisteme de echipamente pentru soldați – pe termen scurt, CARD recomandă modernizarea sistemelor de echipamente pentru soldați prin achiziționarea în comun de sisteme existente, inclusiv prin armonizarea cerințelor și crearea unui grup de utilizatori pentru instruire și exerciții virtuale comune, cu utilizarea de instrumente IT comune. Pe termen lung se recomandă dezvoltarea unei arhitecturi comune pentru toate subsistemele până la jumătatea anilor 2020, cu utilizarea tehnologiei de ultimă generație. 10 țări și-au exprimat interesul de a merge înainte cu colaborarea.

4. Contracararea sistemelor UAS / restricționarea accesului / interzicerea zonei – CARD recomandă să se dezvolte capacitatea europeană de contracarare a sistemelor de aeronave fără pilot la bord (UAS) pentru a îmbunătăți protecția forțelor, precum și să se contribuie la stabilirea unui standard european de restricționare a accesului / interzicere a zonei (A2/AD). CARD concluzionează că abordările europene în materie de capabilități pentru A2/AD se află în mod clar într-un punct de cotitură, în care capabilitatea fie va fi dezvoltată în mod colaborativ, fie nu va mai fi realizată deloc pentru forțele europene.

5. Apărarea în spațiu – CARD recomandă dezvoltarea unei abordări europene privind apărarea în spațiu pentru a îmbunătăți accesul la serviciile spațiale și protecția dotărilor din spațiu. Acesta fiind un domeniu operațional emergent, colaborarea sporită ar contribui la o mai mare implicare a ministerelor apărării și la recunoașterea necesităților militare în cadrul programelor spațiale mai ample derulate la nivelul UE.

6. Mobilitate militară sporită – CARD recomandă participarea mai activă a tuturor statelor membre la programele de mobilitate militară, în special în ceea ce privește transportul aerian și maritim, facilitățile logistice și creșterea rezilienței sistemelor și proceselor informatice conexe în condiții de război hibrid, până la jumătatea anilor 2020.

Concluzia principală a raportului este că vor fi necesare eforturi continue pe o perioadă îndelungată în privința cheltuielilor, a planificării și a cooperării în materie de apărare, pentru a reduce fragmentarea costisitoare și a beneficia de sinergii și de o interoperabilitate militară sporită.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Nicolae Ciucă, după revenirea militarilor români din Mali: Armata Română a dovedit din nou că poate îndeplini misiuni complexe în teatrele de operaţii extrem de dificile

Published

on

© Ministerul Apărării Naționale

Ministrul apărării naţionale, Nicolae Ionel Ciucă, a afirmat marţi, la ceremonia de pe Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, pentru repatrierea Detaşamentului de elicoptere Carpathian Pumas, la încheierea misiuni sub egida ONU în Mali, că Armata Română a dovedit din nou că poate îndeplini misiuni complexe în teatrele de operaţii extrem de dificile.

“Dragi militari, prin profesionalismul demonstrat de dumneavoastră, Armata Română a dovedit din nou că poate îndeplini misiuni complexe în teatrele de operaţii extrem de dificile, demonstrând că este foarte bine pregătită şi că este un aliat important care poate coopera eficient cu toţi partenerii” – a declarat Ciucă, citat de Agerpres.

Ministrul Apărării a mai subliniat că în contextul misiunii din Republica Mali s-a dorit afirmarea capacităţii Forţelor Aeriene Române de a realiza misiuni de luptă în care nu mai fuseseră implicate până la acea dată detaşamentele româneşti.

“Împreună cu Şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, atunci când ne-am asumat această misiune, ne-am propus să demonstrăm că şi această categorie de forţă are capacitatea nu numai de a asigura partea de transport şi de sprijin logistic a forţelor desfăşurate în teatrele de operaţii ci şi o componentă activă de luptă cu care poate să se implice în orice misiune pe care ţara noastră şi-o asumă şi la care participăm alături de aliaţi şi parteneri. Decizia României de a participa la Misiunea din Mali a fost salutată la cel mai înalt nivel de către subsecretarul general ONU pentru Operaţii de Menţinere a Păcii, o misiune care a primit o atenţie deosebită din partea ONU, alocând acesteia aproape o cincime din resursele dedicate operaţiilor pentru pace” – a precizat înaltul oficial.

În perioada octombrie 2019-octombrie 2020, Detaşamentul Carpathian Pumas, format din 120 de militari şi patru elicoptere IAR-330 Puma L-RM, a participat cu succes la Misiunea Multidimensională Integrată a ONU de Stabilizare în Republica Mali (MINUSMA), informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Pe parcursul misiunii care a durat un an de zile, militarii români au participat la aproape 400 de misiuni de luptă, dintre care 18 misiuni de evacuare medicală aeriană (în sprijinul a mai mult de 40 de pacienţi), aproximativ 200 de misiuni de recunoaştere/cercetare şi patrulare aeriană, 100 de misiuni de transport, cu două dislocări rapide, executate pentru sprijinul operaţiilor ONU din alte sectoare din Mali, pe locaţiile Mopti şi Kidal. 

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Viitorul secretar pentru securitate internă în administrația Biden are rădăcini românești: Mama lui Alejandro Mayorkas, o româncă evreică, refugiată în Cuba în timpul Holocaustului

POLITICĂ4 hours ago

Klaus Iohannis, la un an de la câștigarea celui de-al doilea mandat: Am scos România de pe lista rușinii în Europa și am obținut cel mai mare pachet de finanțare europeană din istorie

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

COVID-19: Comisia Europeană asigură un al șaselea contract cu Moderna pentru achiziția a 160 milioane de doze de vaccin

Mircea Hava5 hours ago

Mircea Hava și colegii eurodeputați PNL, solicitare către Guvern pentru includerea în Acordul de Parteneriat pentru progamarea fondurilor europene a teritoriilor Moții, Țara de Piatră, Țara Făgărașului și Țara de Sus

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Fonduri UE: Comisia Europeană aprobă 370 de milioane de euro pentru infrastructura de apă și canalizare din România

ROMÂNIA6 hours ago

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu: România va aloca UNICEF 50.000 euro pentru proiecte în domeniul educaţiei şi tineretului în Afganistan

NATO6 hours ago

Primul raport oficial privind apărarea europeană: UE nu deține capabilitățile militare pentru a îndeplini obiectivele autonomiei sale strategice

ROMÂNIA7 hours ago

Ambasadorul României la Madrid, întâlnire cu ministrul spaniol al culturii și sportului. Ambele părți și-au exprimat interesul pentru elaborarea unui Memorandum de Înțelegere între cele două ministere ale culturii

ROMÂNIA7 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu salută adoptarea Declarației Consiliului Guvernator al Comunității Democrațiilor privind rolul și utilizarea tehnologiei în sprijinul guvernanței democratice

ROMÂNIA8 hours ago

COVID-19: Guvernul a semnat 10 contracte de finanțare din fonduri europene, în valoare de 69,7 milioane euro, pentru dotarea spitalelor bucureștene cu aparatură și echipamente de imagistică și ATI

U.E.2 days ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă3 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

ROMÂNIA3 days ago

MFE a organizat prima dezbatere publică privind reforma sistemului de sănătate, care poate atrage investiții de 6 mld. euro

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Ludovic Orban: Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Marian-Jean Marinescu, raportor pentru Cerul Unic European, speră ca finalizarea dosarului „foarte complicat” să soluționeze cele 27 de monopoluri pe controlul traficului aerian din UE

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu recomandă crearea unei echipe ministeriale de experți în atragerea fondurilor europene pentru ca România să valorifice cele 80 mld. EUR pentru redresare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu face apel la un consens național pentru a fructifica cele 80 de miliarde de euro alocate României de UE: Dacă pierdem acest moment, pierdem șansa la dezvoltare

Advertisement
Advertisement

Trending