Alejandro Mayorkas, viitorul secretar pentru securitate internă în administrația Joe Biden și care va deveni primul hispanic în această poziție, are origini românești, mama sa refugiindu-se în Cuba în anii ’40 în timpul Holocaustului din România.

Mayorkas, în vârstă de 61 de ani, s-a născut în Havana, capitala Cubei, însă familia sa a fugit din această țară când era copil. Tatăl său este născut în Cuba și are rădăcini evreiești sefardice, iar mama sa a fost o româncă evreică, fugită din țara noastră în perioada Holocaustului, conform The Jerusalem Post, informează Digi24.

“Când eram copil, Statele Unite mi-au oferit mie și familiei mele un loc în care să ne refugiem. Acum a fost nominalizat la Departamentul pentru Securitate Internă și mă voi ocupa de protejarea tuturor americanilor și a celor care fug de persecuție și caută o viață mai bună pentru ei și pentru cei dragi lor”, a spus Mayorkas, pe Twitter, luni.

When I was very young, the United States provided my family and me a place of refuge. Now, I have been nominated to be the DHS Secretary and oversee the protection of all Americans and those who flee persecution in search of a better life for themselves and their loved ones.

— Alejandro Mayorkas (@AliMayorkas) November 23, 2020

Citiți și Primele numiri în viitoarea administrație Joe Biden: Antony Blinken – secretar de stat; John Kerry – reprezentant special pentru climă. În premieră, o femeie va fi director al Informațiilor naționale

Mayorkas va fi primul imigrant care conduce Departamentul pentru Securitate Internă.

În cadrul Administrației Obama, Mayorkas a avut cele mai înalte funcții pe care le-a avut vreodată un cubanez-american – a fost vice-secretar în cadrul aceluiași departament, iar anterior a fost directorul serviciului pentru cetățenie și imigrație, o parte a departamentului care se ocupă de acordarea de cetățenie și alte politici de imigrație.

Uniunea Europeană nu posedă toate capabilitățile militare necesare pentru a-și îndeplini nivelul de ambiție privind autonomia sa strategică, avertizează Agenția Europeană de Apărare (EDA) în primul raport anual din istorie privind domeniul apărării europene realizat sub egida procesului anual coordonat de revizuire privind apărarea (CARD), document remis CaleaEuropeană.ro.

Raportul, care a fost prezentat vineri miniștrilor apărării din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, constată că peisajul european al apărării se caracterizează prin niveluri ridicate de fragmentare și investiții reduse în cooperare, în pofida faptului că acest domeniu a beneficiat în ultimii ani de înființarea cooperării structurate permanente (PESCO) în materie de apărare sau de lansarea Fondului European de Apărare.

Documentul oferă “o imagine de ansamblu privind privind eforturile naționale de planificare a apărării și de dezvoltare a capabilităților în toate cele 26 de state membre” participante la Agenția Europeană de Apărare, a spus Josep Borrell, șeful diplomației europene și directorul Agenției, citat într-un comunicat, având în vedere că Danemarca este singurul stat membru care nu participă la cooperarea europeană în materie de apărare.

Statele UE au o “înțelegere neuniformă a conceptului de autonomie strategică”. Finanțarea apărării este insuficientă și pune “în pericol autonomia strategică a UE”

Cu toate acestea, sinteza raportului face referire la semnale îngrijorătoare pentru viitorul apărării europene, mai ales din perspectiva autonomiei strategice asumate politic și declarativ de numeroși lideri naționali și instituționali, precum președintele francez Emmanuel Macron, președintele Consiliului European Charles Michel sau Înaltul Reprezentant Josep Borrell.

“Perspectivele privind nivelurile de cheltuieli pentru cercetare și tehnologie în domeniul apărării (R&T) continuă să fie insuficiente, punând în pericol autonomia strategică a UE”, avertizează raportul EDA.

Mai mult, potrivit analizei, statele membre UE plasează prioritățile europene sub cele naționale și au “o înțelegere neuniformă a conceptului de autonomie strategică”.

“Chiar dacă aproape 50% dintre prioritățile statelor membre participante se adresează obiectivelor privind capabilitățile de mare impact, UE nu posedă toate capabilitățile militare necesare pentru a îndeplini nivelul de ambiție militară al politicii de securitate și apărare comune” se mai arată în raport, care subliniază că doar 60% din capabilitățile militare ale statelor membre pot fi desfășurate.

Șase domenii de recomandări și investiții pentru viitorul apărării europene

Conform comunicatului citat, pe baza planificării proprii făcute de statele membre și a dialogurilor cu planificatorii naționali în materie de apărare, raportul identifică oportunități clare de cooperare multinațională și prezintă 55 de oportunități în toate domeniile militare: Terestru (17); Aerian (14); Maritim (12); Spațiu cibernetic (3); Spațiu (4) și Operațiuni comune și factori de activare (5). Raportul concluzionează că multe dintre aceste oportunități au potențialul de a exercita un impact semnificativ asupra peisajului european al capabilităților, de a oferi beneficii operaționale și de a sprijini autonomia strategică a UE. De asemenea, se recomandă 56 de oportunități suplimentare de colaborare pentru cercetare și tehnologie (C&T).

© European Defence Agency (CARD Factsheet)

Raportul identifică șase capabilități de generație următoare ca domenii de interes asupra cărora statele membre să își concentreze eforturile în materie de capabilități, acestea având un potențial ridicat de a mări performanțele operaționale ale UE și ale statelor sale membre pe termen scurt și mediu, asigurând totodată și know-how-ul industrial. Se consideră că aceste domenii au un bun potențial de a fi abordate prin cooperare, pe baza considerațiilor proprii ale statelor membre, și că ar permite participarea largă a națiunilor la nivel de sistem și de subsistem.

Cele șase domenii de interes sunt:

© European Defence Agency (CARD Factsheet)

1. Tanc principal de luptă – pe termen lung, CARD recomandă dezvoltarea în comun și achiziționarea în comun a unui tanc principal de luptă de generație următoare (intrarea în funcțiune la jumătatea anilor 2030), iar pe termen scurt se recomandă modernizarea și actualizarea în comun a capabilităților existente. Dacă statele membre cooperează în ceea ce privește actualizarea capabilităților existente sau colaborează în vederea introducerii altora noi, până la jumătatea anilor 2030 se poate obține o reducere cu 30 % a tipurilor și variantelor existente. 11 țări și-au exprimat interesul față de continuarea cooperării.

2. Navă de suprafață din clasa de patrulare europeană – CARD recomandă înlocuirea navelor de patrulare de coastă și în larg în următorul deceniu și dezvoltarea unei abordări pe bază de platforme navale modulare la nivelul UE. S-au identificat oportunități de cooperare pentru achiziționarea în comun de echipamente deja disponibile pe piață, realizarea în comun a logisticii pentru nave similare și introducerea de cerințe funcționale comune în viitor, iar 7 state membre și-au exprimat intenția de a colabora.

3. Sisteme de echipamente pentru soldați – pe termen scurt, CARD recomandă modernizarea sistemelor de echipamente pentru soldați prin achiziționarea în comun de sisteme existente, inclusiv prin armonizarea cerințelor și crearea unui grup de utilizatori pentru instruire și exerciții virtuale comune, cu utilizarea de instrumente IT comune. Pe termen lung se recomandă dezvoltarea unei arhitecturi comune pentru toate subsistemele până la jumătatea anilor 2020, cu utilizarea tehnologiei de ultimă generație. 10 țări și-au exprimat interesul de a merge înainte cu colaborarea.

4. Contracararea sistemelor UAS / restricționarea accesului / interzicerea zonei – CARD recomandă să se dezvolte capacitatea europeană de contracarare a sistemelor de aeronave fără pilot la bord (UAS) pentru a îmbunătăți protecția forțelor, precum și să se contribuie la stabilirea unui standard european de restricționare a accesului / interzicere a zonei (A2/AD). CARD concluzionează că abordările europene în materie de capabilități pentru A2/AD se află în mod clar într-un punct de cotitură, în care capabilitatea fie va fi dezvoltată în mod colaborativ, fie nu va mai fi realizată deloc pentru forțele europene.

5. Apărarea în spațiu – CARD recomandă dezvoltarea unei abordări europene privind apărarea în spațiu pentru a îmbunătăți accesul la serviciile spațiale și protecția dotărilor din spațiu. Acesta fiind un domeniu operațional emergent, colaborarea sporită ar contribui la o mai mare implicare a ministerelor apărării și la recunoașterea necesităților militare în cadrul programelor spațiale mai ample derulate la nivelul UE.

6. Mobilitate militară sporită – CARD recomandă participarea mai activă a tuturor statelor membre la programele de mobilitate militară, în special în ceea ce privește transportul aerian și maritim, facilitățile logistice și creșterea rezilienței sistemelor și proceselor informatice conexe în condiții de război hibrid, până la jumătatea anilor 2020.

Concluzia principală a raportului este că vor fi necesare eforturi continue pe o perioadă îndelungată în privința cheltuielilor, a planificării și a cooperării în materie de apărare, pentru a reduce fragmentarea costisitoare și a beneficia de sinergii și de o interoperabilitate militară sporită.

Ministrul apărării naţionale, Nicolae Ionel Ciucă, a afirmat marţi, la ceremonia de pe Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, pentru repatrierea Detaşamentului de elicoptere Carpathian Pumas, la încheierea misiuni sub egida ONU în Mali, că Armata Română a dovedit din nou că poate îndeplini misiuni complexe în teatrele de operaţii extrem de dificile.

“Dragi militari, prin profesionalismul demonstrat de dumneavoastră, Armata Română a dovedit din nou că poate îndeplini misiuni complexe în teatrele de operaţii extrem de dificile, demonstrând că este foarte bine pregătită şi că este un aliat important care poate coopera eficient cu toţi partenerii” – a declarat Ciucă, citat de Agerpres.

Ministrul Apărării a mai subliniat că în contextul misiunii din Republica Mali s-a dorit afirmarea capacităţii Forţelor Aeriene Române de a realiza misiuni de luptă în care nu mai fuseseră implicate până la acea dată detaşamentele româneşti.

“Împreună cu Şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, atunci când ne-am asumat această misiune, ne-am propus să demonstrăm că şi această categorie de forţă are capacitatea nu numai de a asigura partea de transport şi de sprijin logistic a forţelor desfăşurate în teatrele de operaţii ci şi o componentă activă de luptă cu care poate să se implice în orice misiune pe care ţara noastră şi-o asumă şi la care participăm alături de aliaţi şi parteneri. Decizia României de a participa la Misiunea din Mali a fost salutată la cel mai înalt nivel de către subsecretarul general ONU pentru Operaţii de Menţinere a Păcii, o misiune care a primit o atenţie deosebită din partea ONU, alocând acesteia aproape o cincime din resursele dedicate operaţiilor pentru pace” – a precizat înaltul oficial.

În perioada octombrie 2019-octombrie 2020, Detaşamentul Carpathian Pumas, format din 120 de militari şi patru elicoptere IAR-330 Puma L-RM, a participat cu succes la Misiunea Multidimensională Integrată a ONU de Stabilizare în Republica Mali (MINUSMA), informează MApN într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Pe parcursul misiunii care a durat un an de zile, militarii români au participat la aproape 400 de misiuni de luptă, dintre care 18 misiuni de evacuare medicală aeriană (în sprijinul a mai mult de 40 de pacienţi), aproximativ 200 de misiuni de recunoaştere/cercetare şi patrulare aeriană, 100 de misiuni de transport, cu două dislocări rapide, executate pentru sprijinul operaţiilor ONU din alte sectoare din Mali, pe locaţiile Mopti şi Kidal.