Consilierii pe probleme de securitate națională ai președinților SUA și României au discutat marți la telefon, context în care au convenit asupra importanței unei coordonări strânse la nivel bilateral și prin intermediul NATO în ceea ce privește securitatea la Marea Neagră.

Potrivit unui comunicat al Casei Albe, consilierul pe probleme de securitate națională, Jake Sullivan, a discutat cu consilierul pe probleme de securitate, Ion Oprișor, pentru a consolida cooperarea strânsă dintre Statele Unite și România în domeniul apărării, rezilienței și securității cibernetice.

Aceștia au convenit asupra importanței unei coordonări strânse la nivel bilateral și prin intermediul NATO în ceea ce privește securitatea la Marea Neagră. De altfel, luna trecută, secretarul de stat Antony Blinken l-a primit la Departamentul de Stat pe ministrul de externe Bogdan Aurescu, context în care șeful diplomației de la București a afirmat că România dorește să contribuie la dezvoltarea Strategiei SUA privind securitatea la Marea Neagră. Recent, trei experți renumiți au fost audiați în Senatul SUA pentru o strategie americană în zona Mării Negre, aceștia subliniind că Statele Unite trebuie să se concentreze pe amenințarea Rusiei în Europa chiar dacă se îndreaptă spre Indo-Pacific.

În cadrul convorbirii menționate, Sullivan și Oprișor au făcut un schimb de opinii cu privire la activitățile militare rusești din apropierea Ucrainei și s-au angajat să continue consultările, mai ales că miniștrii de externe român și polonez au avut consultări politice săptămâna trecută, cele două state aliate fiind preocupate de desfășurările amenințătoare de forțe rusești în proximitatea Ucrainei și la Marea Neagră. Subiectul se află și pe agenda reuniunii miniștrilor de externe NATO, care are loc la Riga în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie.

Sullivan a transmis sprijinul său pentru eforturile României de a spori securitatea energetică în Europa, inclusiv prin angajamentul său de a aduce în România un reactor modular de mici dimensiuni construit de SUA, “primul de acest fel”.

De asemenea, el a salutat participarea României în cadrul Inițiativei Counter-Ransomware condusă de SUA.

Compania Antibiotice Iași a câștigat licitația organizată de Ministerul Sănătății din Regatul Unit pentru 5 medicamente antiinfecțioase injectabile (destinate spitalelor) folosite inclusiv în tratamentul suprainfecțiilor bacteriene asociate Covid-19.

“Ne bucurăm că astăzi, de 1 decembrie, Antibiotice – un brand românesc cu o istorie de peste 65 de ani poate face cunoscută această realizare. Este o dovadă în plus că și în țaran noastră se poate face performanță, că România are viitor! Contractul recent încheiat are o valoare de 11 mil de euro, ceea ce ne permite consolidarea în perspectivă a afacerii, cât și reconfirmarea statutului de producător de medicamente acceptat de una dintre cele mai mari piețe reglementate din Europa de Vest”, a declarat Ioan Nani, director general Antibiotice.

Potrivit unui comunicat al companiei, Contractul se va derula pe durata a 2 ani, iar primele livrări vor fi onorate începând cu luna

ianuarie 2022, fără a pune în pericol asigurarea medicamentelor injectabile betalactamice pentru toate spitalele din România. Accesarea pieței Regatului Unit face parte din strategia de expansiune teritorială a Antibiotice și se înscrie în Planul de Organizare și Dezvoltare Strategică al companiei pe termen lung. De asemenea, în perspectiva anilor viitori, pentru dezvoltarea portofoliului cu produse adaptate terapeuticii actuale, Antibiotice are în derulare proiecte în țări precum Brazilia, Australia și țări din Europa de Nord (Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca) care vor permite dezvoltarea prezenței companiei în aceste piețe și vor determina vânzări importante.

În ultimii ani, Antibiotice a câștigat licitații importante pentru medicamente antiinfecțioase în Statele Unite ale Americii, unde asigură o bună parte din consumul din această piață, Europa de Vest, Asia de SE precum și licitația organizată de Comisia Europeană (2020) prin care se asigură țărilor membre stocurile necesare cu antibiotice betalactamice în pandemie.

Acest lucru reprezintă o recunoaștere a calității medicamentelor fabricate în România, la Antibiotice Iași.

Liderii politici de la nivel global au adoptat astăzi, în cadrul unei sesiuni extraordinare a Adunării Mondiale a Sănătății, o rezoluție care lansează procesul de negociere pentru un cadru obligatoriu din punct de vedere juridic, cu scopul de a se asigura că lumea poate răspunde mai bine în viitor la amenințările globale la adresa sănătății, informează, într-un comunicat, ambasadorul delegației UE la Geneva, Lotte Knudsen.

„Avem nevoie de o schimbare de joc în arhitectura noastră de sănătate globală, astfel încât comunitatea internațională să poată răspunde colectiv, eficient și imediat la viitoarele pandemii. Prin urmare, decizia de astăzi a Adunării Mondiale a Sănătății va face istorie. Situația și cetățenii noștri o cer: trebuie să consolidăm măsurile de prevenție, de pregătire și de reacție în caz de pandemie, dacă nu dorim să ne aflăm într-o situație similară în viitor. Numai cooperarea multilaterală poate realiza acest lucru”, a declarat ambasadorul Lotte Knudsen, șefa delegației UE la Geneva, unde au avut loc o mare parte din lucrările de pregătire pentru acordul de astăzi, în strânsă cooperare cu cele 27 de state membre ale UE, cu Grupul de prieteni pentru un tratat împotriva pandemiilor și cu membrii OMS în general. „Suntem doar la începutul procesului și ne așteaptă încă un drum plin de provocări înainte ca acest cadru juridic să fie în vigoare, dar împreună trebuie să valorificăm impulsul pe care l-am creat astăzi. Facem apel la un proces ambițios de elaborare a acestui tratat – haideți să ne demonstrăm cu toții angajamentul și implicarea noastră multilaterală în vederea obținerii unui instrument obligatoriu. Acest succes este, de asemenea, important pentru OMS, având în vedere rolul său esențial în domeniul sănătății la nivel mondial.”

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a organizat în perioada 29-1 decembrie o reuniune specială pentru a începe discuțiile privind un posibil nou pact, care ar urma să stabilească reguli convenite privind schimbul, dezvoltarea și distribuirea de vaccinuri, tehnologie, cercetare, consumabile medicale și date, cu statele membre sau țările care negociază regulile.

Potrivit unui comunicat al OMS, Adunarea Sănătății adoptat o singură decizie intitulată „Lumea împreună”. Decizia Adunării instituie un organism interguvernamental de negociere (INB) pentru a redacta și negocia o convenție, un acord sau un alt instrument internațional al OMS privind prevenirea, pregătirea și răspunsul în caz de pandemie, în vederea adoptării în temeiul articolului 19 din Constituția OMS (conferă Adunării Mondiale a Sănătății autoritatea de a adopta convenții sau acorduri cu privire la orice chestiune care ține de competența OMS) sau a altor dispoziții ale Constituției.

În conformitate cu decizia adoptată astăzi, INB va organiza prima reuniune până la 1 martie 2022 (pentru a conveni asupra modalităților de lucru și a calendarului) și cea de-a doua până la 1 august 2022 (pentru a discuta progresele înregistrate cu privire la un proiect de lucru). De asemenea, va organiza audieri publice pentru a-și susține deliberările; va prezenta un raport de activitate celei de-a 76-a Adunări Mondiale a Sănătății în 2023 și își va supune rezultatul spre examinare celei de-a 77-a Adunări Mondiale a Sănătății în 2024.

Prin această decizie, Adunarea Mondială a Sănătății a solicitat, de asemenea, directorului general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, să convoace reuniunile INB și să sprijine activitatea acestuia, inclusiv prin facilitarea participării altor organisme din sistemul Națiunilor Unite, a actorilor nestatali și a altor părți interesate relevante la acest proces.

Directorul general al OMS a declarat că decizia Adunării Mondiale a Sănătății a fost de natură istorică, vitală în misiunea sa și a reprezentat o oportunitate unică în cadrul unei generații de a consolida arhitectura globală a sănătății pentru a proteja și promova bunăstarea tuturor oamenilor.

„Pandemia COVID-19 a scos în evidență numeroasele deficiențe ale sistemului global de protecție a oamenilor împotriva pandemiilor: persoanele cele mai vulnerabile rămân fără vaccinuri; lucrătorii din domeniul sănătății nu dispun de echipamentele necesare pentru a-și desfășura activitatea de salvare a vieților; și abordările de tip „mai întâi eu” care împiedică solidaritatea globală necesară pentru a face față unei amenințări globale”, a declarat Dr. Tedros. „Dar, în același timp, am asistat la demonstrații inspirate de colaborare științifică și politică, de la dezvoltarea rapidă a vaccinurilor, până la angajamentul de astăzi al țărilor de a negocia un acord global care va contribui la menținerea generațiilor viitoare în siguranță în raport cu impactul pandemiilor”, a adăugat acesta. 

În decembrie 2020, președintele Consiliului European, Charles Michel, a propus, în mod oficial, un tratat internațional privind pandemiile în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, în cadrul unui mesaj video adresat la sesiunea specială a Adunării Generale a ONU, reuniunea având ca temă răspunsul la pandemia COVID-19.

„Numărul epidemiilor s-a înmulțit în ultimele decenii”, a spus președintele Michel. „Am știut că lumea nu este imună la o pandemie majoră. Cu toate acestea, am fost luați prin surprindere. Aceasta este o formă de eșec și va trebui să învățăm lecțiile și să tragem concluziile“, a completat acesta.

Încă de la începutul pandemiei, Uniunea Europeană a fost în prima linie pentru a găsi soluții multilaterale de răspuns la Covid-19. Cooperarea și solidaritatea la nivel mondial sunt primordiale atunci când se răspunde la un virus care nu cunoaște frontiere. „În cazul în care o altă pandemie lovește, trebuie să ne asigurăm că dispunem rapid de vaccinuri și de alte contramăsuri”, subliniază ambasadorul Knudsen. „Și, bineînțeles, trebuie să asigurăm un acces echitabil la vaccinuri, lucru pe care l-am subliniat încă de la început.”

De-a lungul pandemiei, UE a rămas corectă și deschisă față de lume. Aceasta a exportat 50% din vaccinurile produse în UE. Peste 700 de milioane de doze de vaccinuri au fost exportate în peste 130 de țări diferite din lume – tot atâtea câte au fost livrate cetățenilor UE. În cadrul Echipei Europa, au fost donate 3,2 miliarde de euro pentru mecanismul global de partajare a vaccinurilor COVAX. UE și statele sale membre depun eforturi susținute pentru a atinge obiectivul global de vaccinare de 70% în 2022, așa cum s-a convenit la recentul summit G20, investind, de asemenea, masiv în producția de vaccinuri în Africa și implicându-se în America de Sud.