Connect with us

DINAMICA GLOBALIZĂRII

Alegerile anticipate din Turcia, la răscrucea a trei întrebări esențiale

Published

on

Corespondență din Ankara-Turcia, transmisă pentru caleaeuropeana.ro de către  Ionuț Stroe, observator internațional în comisia Consiliului Europei de observare a alegerilor anticipate parlamentare

Alegerile anticipate din Turcia se derulează la răscrucea a trei întrebări esențiale:

1. Cât influențează rezultatele alegerilor din aceasta duminică marea criză a migrației?

2. Cât de important va fi rolul Turciei in soluționarea crizei siriene concomitent cu lupta împortriva terorismului?

3. Turcia se apropie sau se depărtează de Uniunea Europeana?

stroeMă aflu de joi in Ankara, ca reprezentant al Consiliului Europei în misiunea de observare a alegerilor anticipate din Turcia, una din țările de maxim interes geo-politic actual dar a cărei evoluție o urmaresc cu interes și respect deopotrivă.

De aceasta data însă, contextul politic, socio-economic și de securitate este CRITIC. Turcia parcurge o perioadă de mari dificultăți:

POLITICE – s-a constatat imposibilitatea creării unei majorități parlamentare pentru susținerea unei guvernări stabile, după alegerile din 7 iunie a.c., situație care este de altfel și cauza declanșării alegerilor anticipate. Au fost folosite timp de 5 luni, din informațiile publice existente, toate mijloacele politice posibile și totuși, încercarea de a crea acea majoritate a eșuat.

SOCIO-ECONOMICE – Turcia traversează o perioadă de regres economic. Se simte nevoia unor ample refome economice dar și sociale.

DE SECURITATE – este de departe subiectul cel mai de actualitate care a influențat factorul politic și, drept consecință, a contribuit la regresul economic. Starea de confruntare și repornirea conflictului dintre Fortele de Securitate Turcești și organizația teroristă PKK s-au întețit înaintea alegerilor. Suspendarea procesului de pace și repornirea acestor confruntări au devenit extrem de periculoase generând tensiuni suplimentare și serioase ingrijorări. Tonalitatea campaniei electorale a fost la un nivel ridicat iar confruntările pe aceste trei paliere au amplificat starea de nesiguranță.

Ca in orice societate contemporană, singurul în măsură să ofere răspuns la aceasta stare de fapt este poporul turc, care duminica, prin vot, ar trebui să își exprime vointa cat mai limpede astfel ca starea de incertitudine să fie lămurită și rezolvată de rezultatul votului.

Găsirea răspunsurilor la cele trei întrebări importante de la începutul editorialului nu își propune o judecare exhaustivă a agendei lor politice ci, oferirea unei analize din perspectiva interesului politic al României, al Uniunii Europene în relațiile externe ale Turciei. Încerc să exprim un punct de vedere obiectiv în contextul evenimentelor politice de la nivel european.

În primul rând trebuie văzut în ce măsură poate influența rezultatul alegerilor de duminica criza migrației cu care Turcia și țările UE se confruntă?

Turcia se confruntă în prezent cu cel mai mare exod de refugiați și migranți; 2,5 milioane de refugiați și imigranți sunt găzduiți sau tranzitează taberele din Turcia. Nicio altă țară din lume nu are de infruntat un val atât de numeros.

Prin urmare, este esențial ca în planul de soluții propuse pentru rezolvarea crizei generale (inclusiv europene) ca Turcia să fie sprijnită de comunitatea internațională. Sunt de evidențiat și de apreciat eforturile acestei țări în gestionarea problemei dar, complexitatea și natura transnațională a crizei, necesită în același timp cu efortul național al Turciei și soluții internaționale: asistență financiară, ajutor umanitar și raspuns global, unitar al rezolvării situației de criză. Comunitatea internațională chiar se bazează pe soluțiile și abordarea pro-activă ale Turciei, de aceea este dispusă să răspundă solicitărilor de sprijin ale acesteia.

În concluzie, indiferent de ce Guvern se va instala la Ankara de luni încolo, situația dramatică a afluxului masiv de refugiați va trebui gestionată prin dialog și colaborare cu Uniunea Europeană.

În al doilea rând trebuie să înțelegem cât de important este sau va fi rolul Turciei în lupta împotriva terorismului și a încheierii conflictului din Siria?

Combaterea terorismului în Turcia comporta o abordare în două planuri aparent distincte, dar în realitate legate de conflictul din Siria – în plan intern se pune problema reprimarii conflictelor dintre autoritățile turce și organizația kurdă PKK iar în plan extern e nevoie de contribuția vitală de poziționare geo-politică a Turciei în eforturile internaționale de rezolvare a războiului sirian.

Din pacate, conflictul cu PKK și suspendarea procesului de pace a dus deja la două atentate majore soldate cu pierderea de vieți omenești, asta dacă nu punem la socoteală victimele zilnice ale conflictelor armate inopinate precum și exacerbarea tensiunilor în societate și polarizarea opiniilor. Efectele acestora pot fi, in viitorul apropiat, extrem de periculoase.

Personal, îmi generează și o serie de îngrijorări suplimentare în legătură cu posibilele schimbări de atitudine din plan extern.

Sper că dupa consumarea scrutinului, nivelul tensiunii și al emotiilor să coboare iar contribuția pentru rezolvarea problemelor să fie în egală masură atât din partea partidelor turcești dar și din partea HDP (Partidul Democrat Popular pro kurd) care a intrat pentru prima oara in Parlament, obținând 13%.

Din păcate, opiniile și pozitionările politice actuale nu prefigureaza un mare potențial de autoreglare a situației post-alegeri, iar experiențele din trecut au confirmat teoria că poporul turc are nevoie de o conducere ferma, cu obiective concrete și reacții pe măsură pentru gestionarea eficientă a problematicii kurde.

Legatura cu conflictul sirian e determinată evident de acuzele lansate împotriva PKK de legături cu grupările implicate în războiul civil sirian sau cu gruparea terorista DAESH (denumire dată de francezi Statului islamic pentru a evita confuzia cu islamul, musulmanii și islamiștii, daesh fiind un acronim care inseamnă în limba araba „a călca în picioare ceva sau pe cineva”).

Indiferent de abordarea subiectivă sau nu a temei, rolul Turciei în raport cu soluționarea conflictului din regiune este esențial, aș spune că Turcia este unul din cei mai importanți piloni de stabilitate din zonă. Contribuția ei în NATO și adoptarea unor clare poziționări pro-occidentale, au adus o consistentă bază de stabilitate în situația geopolitică actuală. Politica pragmatică a Turciei pare, în acest context, o piatră de neclintit.

Războiul din vecinătatea sa sud-estică, numărul mare de refugiați de pe teritoriul său, instabilitatea și incertitudinea care s-au instalat la granițele sale (implicit la granița sudică a NATO), dar și faptul că problema kurdă determină o presiune mare, au făcut ca opțiunea aleasă să fie clară, în favoarea stopării conflictului din Siria și schimbarea de la putere a regimului Bashar Al-Assad.

Turcia a preferat o abordare principială cu referire la încălcările grave ale normelor elementare de drept internațional și ale drepturilor omului de către regimul sirian, dar in același timp Turcia își consolidează poziția importantă și privilegiată în angrenajul strategic oriental.

Totodata, foarte important pentru noi este faptul că interesele Turciei în zona siriană sunt și vor rămâne complet divergente de cele ale Rusiei sau Iranului.

Turcia vizează, astfel, în mod legitim, statutul de lider și model în zona Orientului Mijlociu, mai ales ca fundamentalismul islamic și tradiția musulmană par a nu mai fi de actualitate în strategia regională a Turciei.

Astfel, Turcia este partener strategic al Statelor Unite ale Americii și al Marii Britanii continuînd să fie o putere emergentă care va juca un rol important în zona Orientului apropiat.

În al treilea rând și foarte importantă este viitoarea posibilă apropiere a Turciei de Uniunea Europeană.

În Turcia, țară aspirantă la modelul european, democrația și drepturile civile trebuie să fie prețuite și respectate. Este de remarcat că tensiunea din regiune a redeschis dialogul Turcia-UE și oferă noi oportunități de apropiere între cele două: sprijin financiar european, dialog pre-aderare, agendă comuna in legatura cu migrația.

Dar, mai important decât negocierea și dialogul cu UE este ca Turcia, atât în zona decizională dar și la nivelul populatiei să înțeleagă și să asimileze pe cât mai mult posibil, valorile și principiile europene, drepturile și libertățile fundamentale, condiții vitale pentru funcționarea unei societăți europene.

Există, din păcate ingrijorări în legătură cu situația mass-media și unele limitări ale libertății de exprimare, posibile încercări de intimidare atât a presei opozante dar și a opoziției politice în sine. Acestea sunt justificate public și legal de prevederile constituționale și chiar legislative care permit restricționarea lor “inter alia” în scopul ”protejării caracteristicilor de bază ale Republicii și integrității indivizibile ale Statului cu teritoriul și națiunea sa”.

Aplicarea excesivă a prevederilor legii antiterorismului si a Codului Penal turc, înainte și în timpul campaniei electorale, a dus la anchete penale pentru defăimare sau pentru sprijinirea terorismului a multor jurnaliști și utilizatori de social-media. Cateva posturi TV au fost efectiv eliminate din grilele furnizorilor de astfel de servicii.

Nu de puține ori, marile democrații occidentale au atras atenția asupra necesității corectării atât a comportamentului instituțional dar și a legislației Turciei pentru deplina garantare și respectare a drepturilor omului, a diferitelor minorități etnice și sociale.

În concluzie, există un bun potențial de apropiere între Turcia și UE, dar care trebuie ajutat din interior prin întărirea cadrului constituțional și legislativ dar și din exterior prin sprijin financiar, expertiză și asistență europeană.

Îmi rezerv dreptul ca după încheierea alegerilor să revin cu noi concluzii legate de cele trei teme deschise. Îmi exprim convingerea că rezultatul alegerilor ar putea rezolva complexul de dificultăți politice și economice cu care Turcia se confruntă azi. Sper ca răspunsul poporului turc, reflectat în rezultatul alegerilor să fie concludent și să ofere noi soluții.

Nota redacției: Tânărul deputat PNL Ionuţ Stroe este şeful delegaţiei României la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, fiind si vicepreşedinte al APCE. Incepand cu 11 octombrie 2013, Ionut Stroe a decis sa se alature echipei de editorialisti ai caleaeuropeana.ro. Salutam acest demers, deschis oricaror altor lideri politici care inteleg importanta promovarii valorilor europene si care doresc sa comunice aceste idei pe caleaeuropeana.ro

INTERNAȚIONAL

Donald Trump îl atenționează pe liderul suprem al Iranului ”să aibă grijă ce spune”: Aşa-numitul ”lider suprem” al Iranului, care nu mai este foarte suprem în ultima vreme, a spus lucruri urâte despre SUA şi Europa

Published

on

Președintele american Donald Trump i-a solicitat vineri ayatolahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului, să fie atent la ce vorbește, după ce acesta din urmă a denunțat în cadrul unei predici ”clovnii americani” care mint, potrivit lui, ”în cel mai vicios” mod, anunță AFP, citat de Agerpres.

 ”Aşa-numitul <<lider suprem>> al Iranului, care nu mai este foarte suprem în ultima vreme, a spus lucruri urâte despre Statele Unite şi Europa”, a scris pe Twitter Donald Trump.

”Economia lor se prăbuşeşte şi poporul lor suferă. Ar trebui să aibă grijă ce spune!”, a adăugat acesta, referindu-se la factorul de decizie final din principalele dosare ale Republicii Islamice.

În cadrul unei rare predici rostite la moscheea Mosalla din Teheran, ghidul suprem i-a atacat în special pe europeni, pe care i-a acuzat că sunt ”valeții” Statelor Unite în dosarul iranian.

Predica sa a fost întreruptă de sloganurile ”Moartea Americii” şi ”Moarte Israelului” strigate de mulţimea care a ieşit din moscheea de pe esplanada din jur, potrivit imaginilor difuzate de televiziunea de stat.

Tensiunile dintre Statele Unite și Iran au escaladat după ce comandantul Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani, a fost ucis în Irak într-un raid american.

În cadrul acțiunii comandate de președintele american Donald Trump după ce ambasada americană din Bagdad a fost luată cu asalt, la începutul acestei luni, de miliții proiraniene din Irak , s-a folosit o dronă MQ-9 Reaper, denumită și Predator B, vehicul aerian fără pilot, care poate fi comandat de la distanță, cu rază de acțiune de peste 2.400 de km, ce poate zbura la altitudini de până la 15 km.

Drep răspuns, Teheranul a atacat cu rachete aeriene baze militare din Irak unde se aflau staționați militari americani, fără ca vreunul dintre aceștia să fie răniți.

Președintele american a ripostat și a anunțat la 8 ianuarie seara că va impune noi sancțiuni economice asupra Teheranului, precizând în același timp că va solicita NATO să se implice ”mult mai mult” în Orientul Mijlociu, solicitare căreia Alianța i-a dat curs, după cum este menționeant într-un comunicat al Alianței, dat publicității după o convorbire telefonică între secretarul general Jens Stoltenberg, și liderul de la Casa Albă.

Acesta a făcut, de asemenea, apel la Marea Britanie, Franța, Germania, Rusia și China, cele cinci state semnatare ale Acordului nuclear cu Iranul, convenit în 2015, din care liderul american a retras Statele Unite în 2018, să îl denunțe, la rândul lor.

Teheranul a făcut deja acest lucru la 5 ianuarie, ca urmare a eliminării, de către Washington, a comandantului Forței Quads din cadrul Gardienilor Revoluției din Iran, Qassem Soleimani.

Astfel, Iranul a anunțat că renunță la limitarea numărului de centrifuge, ultima restricție a JCPOA pe care o mai respecta.

În acest context, miniștrii de externe ai Franței, Germaniei și Regatului Unit, i-au transmis la 14 ianuarie o scrisoare Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de securitate, Josep Borrell, referitoare la rezolvarea, ”prin dialog constructiv”, a litigiului privind nerespectarea angajamentelor asumate de Iran prin acordul nuclear, convenit în 2015 după un deceniu de negocieri, din care președintele american Donald Trump a decis să retragă Statele Unite în 2018, calificându-l drept unul ”dezastruos”.

Borrell primise anterior, la 11 ianurie, un mandat ”puternic” din partea statelor membre pentru a se implica în eforturile diplomatice cu scopul dezescaladării în regiune și a sprijini și promova dialogul și soluțiile politice.

La 15 ianuarie, Statele Unite au salutat solicitarea Regatului Unit, a Franței și a Germaniei înaintată Înaltului Reprezentanta, aceea de a declanșa mecanismul de soluționare a litigiilor, cuprins în acordul nuclear iranian.

Acordul nuclear cu Iranul a fost semnat în 2015 la Viena, de Grupul P5+1 din care fac parte marile puteri (China, Franța, Rusia, Marea Britanie și Germania), după negocieri care au durat un deceniu.

Printre prevederile acordului se număra și obligația asumată de Iran de a permite timp de 25 de ani controale extinse ale programului său nuclear din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

A început procesul pentru destituirea președintelui american. Senatorii care îl vo judeca pe Donald Trump au depus jurământul

Published

on

© Chuck Schumer/ Twitter

Senatul american a deschis joi procesul de punere sub acuzare și destituire împotriva președintelui Donald Trump, cu citirea în plen a celor două articole din actul de acuzare împotriva liderului de la Casa Albă, anunță agențiile AFP și DPA, citate de Agerpres.

Sesiunea a fost prezidată de Chuck Grassley, senatorul cu rangul cel mai înalt în camera inferioară a Congresului, care i-a invitat pe cei șapte procurori desemnați de majoritatea democrată a Camerei Reprezentanților conduși de congresmanul Adam Schiff.

Acesta din urmă a citit pe un ton grav cele două capete de acuzare în procesul politic împotriva preşedintelui american, respectiv abuz de putere şi obstrucţionarea activităţii Congresului. Donald Trump ”a acţionat într-o manieră contrară încrederii conferite unui preşedinte şi subversivă pentru conduita guvernului”, a indicat în discursul său Adam Schiff, fost procuror federal în California şi şef al anchetei parlamentare din Camera Reprezentanţilor în urma căreia au fost reţinute cele două capete de acuzare.

Judecătorul John Roberts, de la Curtea Supremă, a sosit la circa două ore de la începutul ședinței, în fața căruia senatorii americani au depus jurământul, în primul act al procesului de impeachement împotriva președintelui american Donald Trump, conform AFP, citat de Agerpres.

Aleşii camerei superioare a Congresului american au jurat împreună să facă ”justiţie într-o manieră imparţială, în acord cu Constituţia şi legile” SUA, în acest proces politic ce va fi prezidat de John Roberts, al treilea proces de acest fel din istoria SUA, după cele împotriva preşedinţilor Richard Nixon şi Bill Clinton.

Un singur senator din cei 100 a fost absent, republicanul Jim Inhofe, rămas în Oklahoma pentru a ajuta un prieten ce are o problemă de sănătate, el urmând să depună jurământul marţi, ziua începerii dezbaterilor pe fond în procesul de impeachment (punere sub acuzare şi destituire).

Procedura de destituire a fost inițiată de majoritatea democrată a Camerei Reprezentanților, ca urmare a faptului că președintele american este suspectat că a făcut presiuni asupra Ucrainei în încercarea de a aduce prejudicii fostului vicepreședinte democrat Joe Biden, posibil rival al său în scrutinul electoral din acest an.

În opinia democraţilor, Trump se face vinovat de ”abuz de putere” pentru că ar fi condiţionat un ajutor militar de 400 de milioane de dolari pentru Ucraina şi o primire a preşedintelui Zelenski la Casa Albă de reluarea investigării fiului lui Joe Biden, iar acuzaţia de ”obstrucţionare a Congresului” ar rezulta din încercările liderului de la Casa Albă de a împiedica investigarea acestui scandal prin instrucţiuni date unor actuali şi foşti membri ai administraţiei americane de a nu coopera în anchetă.

Președintele american Donald Trump a prezis joi că procesul său de impeachment din Senat se va încheia ”foarte repede” şi a denunţat încă o dată ”o vânătoare de vrăjitoare”, relatează AFP, potrivit Agerpres

“Ar trebui să meargă foarte repede”, a declarat el din Biroul oval.

Senatul, unde republicanii se bucură de o majoritate de 53 la 47, este for decizional.

Continue Reading

RUSIA

Charles Michel, prima conversație telefonică cu Vladimir Putin de la preluarea mandatului de președinte al Consiliului European

Published

on

© kremlin.ru

Charles Michel, președintele Consiliului European și președintele rus Vladimir Putin au avut o discuție telefonică joi, 16 ianuarie, înainte cu trei zile de conferința internațională privind situația din Libia, potrivit unui comunicat.

Apelul telefonic este primul contact de acest tip între președintele Consiliului European și Vladimiri Putin, de la preluarea mandatului de către Charles Michel.

Germania va găzdui duminică un summit care va reuni puterile străine şi taberele rivale din Libia pe care le susţin, pentru a încerca să pună capăt războiului pentru Tripoli şi pentru a relua discuţiile privind un acord de împărţire a puterii.

Conferinţa are loc la câteva zile după eforturile eşuate ale Rusiei şi Turciei de a-l convinge pe Khalifa Haftar, ale cărui forţe controlează mare parte din estul şi sudul Libiei, să semneze un armistiţiu durabil şi să oprească ofensiva asupra capitalei cu prilejul unei vizite la Moscova din această săptămână. Mareşalul Haftar a plecat de la Moscova fără a semna o propunere în acest sens, relatează Agerpres.

În acest context, Charles Michel a abordat criza din Libia și din Orientul Mijlociu pe larg, subliniind faptul că situația din Libia prezintă riscuri regionale semnificative, iar cei doi președinți au discutat despre importanța încetării ostilităților.

În ceea ce privește asigurarea stabilității Libiei, președintele Consiliului European a reiterat faptul că Uniunea Europeană sprijină pe deplin inițiativele ONU și procesul de la Berlin.

Procesul de la Berlin își propune să sprijine eforturile secretarului general al ONU António Guterres și ale reprezentantului său special, Ghassan Salamé, de a pune capăt conflictului.

Atât Charles Michel, cât și Vladimir Putin speră ca toate părțile să ajungă la un acord de încetare a focului și pentru a relansa procesul politic.

De asemenea, Michel a punctat faptul că pentru el este esențial să se adreseze tuturor partenerilor internaționali pentru a discuta opțiunile de dezescaladare în Iran și Irak. Totodată, a subliniat că Uniunea Europeană sprijină pe deplin acordul nuclear cu Iranul ca o contribuție importantă la securitatea regională și un pilon cheie al arhitecturii globale de non-proliferare.

Nu în ultimul rând, președintele Michel a reamintit poziția UE cu privire la punerea în aplicare integrală a acordurilor de la Minsk în contextul progreselor de la Summit-ul de la Paris, organizat în decembrie 2019 în format Normandia, și a salutat acordul de tranzit pe gaz încheiat între Ucraina și Rusia. Astfel, Charles Michel i-a transmis lui Vladimir Putin că UE susține independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei în limitele sale recunoscute internațional.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending