Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2019

Alegerile europarlamentare 2019. Uniunea Europeană se dotează cu un sistem de alertă rapidă pentru combaterea dezinformării

Published

on

Comisia Europeană a lansat miercuri un plan de acţiune împotriva dezinformării în mediul online, cu şase luni înainte de alegerile europarlamentare, cerând statelor membre şi companiilor de tehnologie, precum Facebook, să se mobilizeze pentru a combate ştirile false pe Internet.

Pentru a-și proteja sistemele democratice și dezbaterile publice și având în vedere alegerile europene din 2019 și o serie de alegeri naționale și locale care vor avea loc în statele membre până în 2020, UE a prezentant un plan de acțiune vizând intensificarea eforturilor de combatere a dezinformării în Europa și în afara acesteia, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. 

Pornind de la progresele înregistrate până în prezent și răspunzând apelului lansat de liderii europeni în iunie 2018 privind protejarea sistemelor democratice ale Uniunii, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant elaborează în prezent măsuri concrete de combatere a dezinformării, care includ crearea unui sistem de alertă timpurie și monitorizarea atentă a punerii în aplicare a Codului de bune practici semnat de platformele online. Planul de acțiune prevede, de asemenea, o creștere a resurselor dedicate acestei chestiuni.

Consolidarea detectării, reacției și sensibilizării

Planul de acțiune, pregătit în strânsă cooperare și cu Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Julian King, comisarul pentru uniunea securității, și Mariya Gabriel, comisarul pentru economia digitală și societatea digitală, se axează pe patru domenii-cheie care vizează sporirea efectivă a capacităților UE și îmbunătățirea cooperării dintre statele membre și UE:

O mai bună detectare: Grupurile operative de comunicare strategică și celula de fuziune a UE împotriva amenințărilor hibride din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), precum și delegațiile UE din țările învecinate vor fi consolidate în mod semnificativ cu personal suplimentar specializat și cu instrumente de analiză a datelor. Se preconizează că bugetul SEAE pentru comunicarea strategică vizând combaterea dezinformării și sensibilizarea cu privire la impactul negativ al acesteia va crește cu peste 100 %, de la 1,9 milioane EUR în 2018 la 5 milioane EUR în 2019. Statele membre ale UE ar trebui să completeze aceste măsuri prin consolidarea propriilor mijloace de combatere a dezinformării.

O reacție coordonată: Un sistem special de alertă timpurie va fi înființat la nivelul instituțiilor UE și al statelor membre pentru a facilita schimbul de date și evaluările campaniilor de dezinformare și pentru a oferi alerte în timp real privind amenințările în materie de dezinformare. Instituțiile UE și statele membre vor acorda prioritate, de asemenea, unei comunicări proactive și obiective privind valorile și politicile Uniunii.

Platforme online și sectorul de resort: Semnatarii Codului de bune practici ar trebui să pună în aplicare rapid și eficace angajamentele asumate în temeiul Codului de bune practici, concentrându-se asupra acțiunilor care sunt urgente pentru alegerile europene din 2019. Printre acestea se numără, în special, asigurarea transparenței publicității politice, intensificarea eforturilor de închidere a conturilor false active, etichetarea interacțiunilor non-umane (mesajele distribuite în mod automat de către calculatoarele „zombie”) și cooperarea cu verificatori ai veridicității informațiilor și cu cercetători din mediul academic pentru a detecta campaniile de dezinformare, a oferi vizibilitate conținutului care a beneficiat de verificări și a disemina acest conținut. Cu ajutorul Grupului european al organelor de reglementare a serviciilor mass-media audiovizuale, Comisia va asigura o monitorizare atentă și continuă a punerii în aplicare a angajamentelor.

Sensibilizarea și consolidarea mijloacelor de acțiune ale cetățenilor: Pe lângă campaniile de sensibilizare orientate în acest scop, instituțiile UE și statele membre vor promova educația în domeniul mass-mediei prin programe specifice. Se va acorda sprijin echipelor multidisciplinare naționale de verificatori independenți ai veridicității informațiilor și de cercetători, pentru ca aceștia să poată detecta și expune campaniile de dezinformare din cadrul rețelelor sociale.

În fine, Comisia raportează astăzi și cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește combaterea dezinformării online de la prezentarea comunicării sale din aprilie 2018.

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant vor elabora și vor pune în aplicare măsurile prevăzute în planul de acțiune, în strânsă cooperare cu statele membre și cu Parlamentul European.

Sistemul de alertă timpurie va fi instituit până în martie 2019, în perspectiva alegerilor europene. În paralel, vor fi sporite în continuare resursele relevante.

Semnatarii Codului de bune practici vor trebui să transmită Comisiei, până la sfârșitul anului 2018, prima actualizare a punerii în aplicare, pe care Comisia o va publica ulterior, în ianuarie 2019. În perioada ianuarie-mai, platformele online vor trebui să transmită Comisiei, lunar, un raport. Comisia va efectua, de asemenea, o evaluare cuprinzătoare a punerii în aplicare a Codului de bune practici în primele 12 luni. În cazul în care punerea în aplicare și impactul Codului de bune practici se dovedesc a fi nesatisfăcătoare, Comisia poate propune măsuri suplimentare, inclusiv cu caracter de reglementare.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ALEGERI EUROPENE 2019

Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, implicat recent într-un scandal de corupție, nu își va prelua mandatul de europarlamentar

Published

on

©️ HC Strache Facebook

Fostul lider al extremei drepte din Austria, Heinz-Christian Strache, nu-şi va prelua mandatul în Parlamentul European, potrivit propriilor declaraţii făcute luni, el promiţând totodată să revină în politică imediat ce va descoperi cine i-a înregistrat pe ascuns în Ibiza (Spania) declaraţiile incriminatoare care au dus la demisia sa, luna trecută, transmite dpa, relatează Agerpres.

Vicecancelarul austriac Heinz-Christian Strache, liderul formaţiunii de extremă dreapta Partidul Libertăţii (FPO), care făcea parte din coaliţia de guvernământ, şi-a dat demisia din funcţie în urma difuzării unei înregistrări video compromiţătoare în care Strache oferă contracte guvernamentale în schimbul sprijinului politic, transmit dpa, AFP şi Reuters, relatează Agerpres

Potrivit rezultatelor și site-ului Parlamentului European, Partidul Libertății FPÖ (Freiheitliche Partei Österreichs) a obținut un procentaj de 17,20%, clasându-se pe locul 3. Acest partid ocupă 3 mandate în Parlamentul European, făcând parte din grupul ID (Identity and Democracy).

După destrămarea coaliţiei de guvernare formate din conservatori şi extrema-dreaptă în urma demisiei vice-cancelarului lider al extremei-drepte Heinz-Christian Strache, Sebastian Kurs, cancelarul conservator a anunțat sâmbătă că vor fi convocate alegeri anticipate, anunță agențiile Reuters și EFE, potrivit Agerpres.

Citiți și: Cancelarul conservator, Sebastian Kurz, a anunțat alegeri anticipate în Austria după scandalul de corupție în care a fost implicat vicecancelarul Heinz-Christian Strache: ”Prea mult este prea mult”

Scandalul a izbucnit când revista Der Spiegel şi ziarul Süddeutsche Zeitung au difuzat o înregistrare video în care Strache pare să ofere, în schimbul susţinerii politice, contracte în infrastructură unei femei care a pretins că este o potenţială donatoare bogată din Rusia. 

Citiți și:Liderul extremei drepte austriece, Heinz-Christian Strache, demisionează înaintea alegerilor europene, în urma unui scandal de corupție. Acesta guverna alături de cancelarul austriac Sebastian Kurz

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Partidul lui Emmanuel Macron, ALDE și Alianța USR PLUS au decis: Grupul lor din Parlamentul European a fost denumit Renew Europe

Published

on

©️ Dacian Cioloș/ Facebook

Partidul președintelui francez Emmanuel Macron și liberalii europeni au ales denumirea pentru noul lor grup în Parlamentul European, al treilea cel mai puternic din hemiciclu și din care face parte și Alianța 2020 USR PLUS, numele noii grupări politice fiind Renew Europe.

Grupul reunește membri ai Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE), ai partidului La République En Marche, ai Alianței 2020 USR PLUS și alții.

”Am decis, astăzi, ca numele noului grup din Parlamentul European pe care l-am fondat alături de partenerii noștri din ALDE  și En Marche să fie Renew Europe (Reînnoim Europa). Numele grupului reflectă exact intențiile noastre: vrem să construim o Europă modernă, mai puternică, mai aproape de cetățeni. Deviza noastră este: Hotărâți să construim împreună o Europă liberă și echitabilă”, a scris Dacian Cioloș, președintele PLUS și viitor eurodeputat din partea Alianței 2020 USR PLUS.

Potrivit Politico Europe, partidul lui Macron a dorit cu insistență să evite cuvântul “liberal”, care este adesea folosit negativ în Franța ca o reprezentare a ultra-capitalismului.

“Grupul ALDE din Parlamentul European a fost redenumit Renew Europe”, a scris pe Twitter Chris Davies, membru al liberalilor și democraților din Marea Britanie.

Renew Europe a fost printre cele patru nume luate în calcul, alături de The Europeans, Europe Forward și ceva care implică cuvântul “Europa”.

Grupul are un număr total provizoriu de 110 de locuri în noul Parlament – cu 41 mai mult decât vechiul grup ALDE, în mare parte datorită partidului lui Macron, a liberal-democraților din Regatul Unit și a Alianței USR PLUS din România.

Delegația franceză este cea mai mare din noul grup. În cadrul noului grup format în Parlamentul European delegația Alianței 2020 USR PLUS, cu opt eurodeputați, va fi a treia ca mărime după cele ale Franței și Marii Britanii, iar după retragerea Regatului Unit din UE va deveni a doua cea mai importantă forță politică din grupul Renew Europe.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Uniunea Salvați România a validat afilierea la grupul ALDE – Renaissance – USR PLUS din Parlamentul European, unde Alianța 2020 va fi a treia cea mai mare delegație

Published

on

© Guy Verhofstadt/ Facebook

Comitetul Politic al Uniunii Salvați România, reunit sâmbătă la Brăila, a validat afilierea europeană la grupul ALDE+Renaissance+USR PLUS din Parlamentul European, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Decizia de validare a afilierii europene a întrunit 84 de voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și trei abțineri.

„Avem o datorie uriașă față de cei peste 2 milioane de români care au votat Alianța 2020 USR PLUS la alegerile din 26 mai și care au făcut din Alianță un jucător pe scena politică la egalitate cu PSD și PNL. Îi vom reprezenta pe români cu fruntea sus în Europa și vom încerca să reparăm tot răul pe care l-au făcut PSD și ALDE în ultimii doi ani și jumătate în ceea ce privește imaginea și credibilitatea României. Europarlamentarii Alianței 2020 USR PLUS vor demonstra că locul României este în Europa și că Europa poate însemna o sursă de progres și de prosperitate pentru toți românii”, a declarat Dan Barna, președintele USR.

În cadrul noului grup format în Parlamentul European, al cărui nume definitiv va fi stabilit în curând, delegația Alianței 2020 USR PLUS va fi a treia ca mărime după cele ale Franței și Marii Britanii.

Citiți și
Au fost publicate rezultatele finale la europarlamentare: PNL – 10 mandate, PSD – 8+1, Alianța USR PLUS – 8 mandate. Toți eurodeputații români, așteptați să facă parte din cele mai puternice 3 grupuri politice din Parlamentul European
Cine sunt cei 32 de eurodeputați care vor reprezenta România în Parlamentul European

Alianța 2020 USR PLUS a dobândit opt mandate în Parlamentul European în urma alegerilor europene pentru legislatura 2019-2024, obținând un scor de 22,4%, cu 0,1% mai puțin decât PSD.

Potrivit listei Alianței, cei opt eurodeputați din partea USR PLUS vor fi: Dacian Cioloș, Cristian Ghinea, Dragoș Pîslaru, Clotilde Armand, Dragoș Tudorache, Nicolae Ștefănuță, Vlad Botoș și Ramona Strugariu.

Grupul ALDE + Renaissance + USR PLUS va avea 106 mandate în noul Parlament European, fiind al treilea cel mai mare grup politic din noul hemiciclu.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending