Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2019

Alegerile europarlamentare 2019. Uniunea Europeană se dotează cu un sistem de alertă rapidă pentru combaterea dezinformării

Published

on

Comisia Europeană a lansat miercuri un plan de acţiune împotriva dezinformării în mediul online, cu şase luni înainte de alegerile europarlamentare, cerând statelor membre şi companiilor de tehnologie, precum Facebook, să se mobilizeze pentru a combate ştirile false pe Internet.

Pentru a-și proteja sistemele democratice și dezbaterile publice și având în vedere alegerile europene din 2019 și o serie de alegeri naționale și locale care vor avea loc în statele membre până în 2020, UE a prezentant un plan de acțiune vizând intensificarea eforturilor de combatere a dezinformării în Europa și în afara acesteia, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. 

Pornind de la progresele înregistrate până în prezent și răspunzând apelului lansat de liderii europeni în iunie 2018 privind protejarea sistemelor democratice ale Uniunii, Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant elaborează în prezent măsuri concrete de combatere a dezinformării, care includ crearea unui sistem de alertă timpurie și monitorizarea atentă a punerii în aplicare a Codului de bune practici semnat de platformele online. Planul de acțiune prevede, de asemenea, o creștere a resurselor dedicate acestei chestiuni.

Consolidarea detectării, reacției și sensibilizării

Planul de acțiune, pregătit în strânsă cooperare și cu Věra Jourová, comisarul pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, Julian King, comisarul pentru uniunea securității, și Mariya Gabriel, comisarul pentru economia digitală și societatea digitală, se axează pe patru domenii-cheie care vizează sporirea efectivă a capacităților UE și îmbunătățirea cooperării dintre statele membre și UE:

O mai bună detectare: Grupurile operative de comunicare strategică și celula de fuziune a UE împotriva amenințărilor hibride din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), precum și delegațiile UE din țările învecinate vor fi consolidate în mod semnificativ cu personal suplimentar specializat și cu instrumente de analiză a datelor. Se preconizează că bugetul SEAE pentru comunicarea strategică vizând combaterea dezinformării și sensibilizarea cu privire la impactul negativ al acesteia va crește cu peste 100 %, de la 1,9 milioane EUR în 2018 la 5 milioane EUR în 2019. Statele membre ale UE ar trebui să completeze aceste măsuri prin consolidarea propriilor mijloace de combatere a dezinformării.

O reacție coordonată: Un sistem special de alertă timpurie va fi înființat la nivelul instituțiilor UE și al statelor membre pentru a facilita schimbul de date și evaluările campaniilor de dezinformare și pentru a oferi alerte în timp real privind amenințările în materie de dezinformare. Instituțiile UE și statele membre vor acorda prioritate, de asemenea, unei comunicări proactive și obiective privind valorile și politicile Uniunii.

Platforme online și sectorul de resort: Semnatarii Codului de bune practici ar trebui să pună în aplicare rapid și eficace angajamentele asumate în temeiul Codului de bune practici, concentrându-se asupra acțiunilor care sunt urgente pentru alegerile europene din 2019. Printre acestea se numără, în special, asigurarea transparenței publicității politice, intensificarea eforturilor de închidere a conturilor false active, etichetarea interacțiunilor non-umane (mesajele distribuite în mod automat de către calculatoarele „zombie”) și cooperarea cu verificatori ai veridicității informațiilor și cu cercetători din mediul academic pentru a detecta campaniile de dezinformare, a oferi vizibilitate conținutului care a beneficiat de verificări și a disemina acest conținut. Cu ajutorul Grupului european al organelor de reglementare a serviciilor mass-media audiovizuale, Comisia va asigura o monitorizare atentă și continuă a punerii în aplicare a angajamentelor.

Sensibilizarea și consolidarea mijloacelor de acțiune ale cetățenilor: Pe lângă campaniile de sensibilizare orientate în acest scop, instituțiile UE și statele membre vor promova educația în domeniul mass-mediei prin programe specifice. Se va acorda sprijin echipelor multidisciplinare naționale de verificatori independenți ai veridicității informațiilor și de cercetători, pentru ca aceștia să poată detecta și expune campaniile de dezinformare din cadrul rețelelor sociale.

În fine, Comisia raportează astăzi și cu privire la progresele înregistrate în ceea ce privește combaterea dezinformării online de la prezentarea comunicării sale din aprilie 2018.

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant vor elabora și vor pune în aplicare măsurile prevăzute în planul de acțiune, în strânsă cooperare cu statele membre și cu Parlamentul European.

Sistemul de alertă timpurie va fi instituit până în martie 2019, în perspectiva alegerilor europene. În paralel, vor fi sporite în continuare resursele relevante.

Semnatarii Codului de bune practici vor trebui să transmită Comisiei, până la sfârșitul anului 2018, prima actualizare a punerii în aplicare, pe care Comisia o va publica ulterior, în ianuarie 2019. În perioada ianuarie-mai, platformele online vor trebui să transmită Comisiei, lunar, un raport. Comisia va efectua, de asemenea, o evaluare cuprinzătoare a punerii în aplicare a Codului de bune practici în primele 12 luni. În cazul în care punerea în aplicare și impactul Codului de bune practici se dovedesc a fi nesatisfăcătoare, Comisia poate propune măsuri suplimentare, inclusiv cu caracter de reglementare.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Eurostat: Mai puţin de 40% dintre europeni știu că în mai vor avea loc alegeri pentru PE. Prin contrast, încrederea în UE a atins în prezent nivelul maxim din ultimii 30 de ani

Published

on

Cel mai recent sondaj al opiniei publice din UE, realizat la sfârșitul lunii februarie 2019, evidențiază un sprijin puternic pentru Uniunea Europeană, însă o treime dintre cetățeni nu sunt la curent cu evenimentele majore privind viitorul Europei, precum alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, potrivit unui comunicat.

Eurobarometrul din primăvara anului 2019, care măsoară atitudinea publică față de UE cu trei luni înainte de alegerile europene, arată că, în ciuda diferitelor provocări interne și externe ale UE din ultimii ani, sentimentul european de solidaritate nu pare să fi slăbit. Sprijinul continuu pentru aderarea la UE se bazează pe o credință puternică (68%) că țările UE au beneficiat în general de apartenența la UE – egalând cel mai înalt nivel înregistrat în 1983.

În plus, 61% dintre respondenți spun că apartenența la UE a țării lor este un lucru bun. Această rată de aprobare se potrivește, de asemenea, cu un maxim record, măsurat în ultimul studiu Eurobarometru al Parlamentului din urmă cu șase luni și anterior înregistrat la acest nivel după căderea zidului Berlinului în 1989.

Sentimentele de incertitudine ale cetățenilor, parțial cauzate de provocările cu care se confruntă UE în ultimii ani, s-au accentuat, potrivit Eurostat: 27% dintre europeni, consideră că UE nu este nici ,,un lucru bun, nici un lucru rău”, înregistrând o creștere în 19 țări. În plus, în medie, 50% dintre respondenții din UE consideră că lucrurile nu merg în direcția corectă fie în UE, fie în propria țară. De asemenea, jumătate dintre respondenți (51%) consideră că vocea lor nu contează în UE.

Cu toate acestea, atunci când este vorba de a se face auziți, în contextul alegerilor pentru Parlamentul European, în februarie doar o treime dintre europeni știau că scrutinul va avea loc în mai și doar 5% ar putea preciza datele exacte. 35% dintre respondenți au indicat că aproape sigur vor vota și un procent suplimentar de 32% este încă indecis.

Prioritățile de campanie ale cetățenilor au evoluat în ultimele șase luni. Economia și creșterea economică (50%) și șomajul în rândul tinerilor (49%) se înscriu pe ordinea de zi, urmate de imigrație (44%) și schimbări climatice (43%).  54% dintre respondenți ar dori, de asemenea, consolidarea rolului Parlamentului European în viitor, în vederea abordării acestor aspecte transfrontaliere.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

VIDEO „Alege-ți viitorul”. Parlamentul European dă startul campaniei pentru alegerile europene, îndemnând cetățenii la un proces de reflecție asupra viitoarelor generații: Fiecare dintre noi poate lăsa o amprentă. Alege Europa în care vrei să cresc

Published

on

Parlamentul European a lansat joi mesajul oficial de campanie pentru alegerile europene care vor avea loc peste o lună, în luna mai, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. 

Videoclipul are drept scop încurajarea participării la vot la următoarele alegeri europene, îndemnând la un proces de reflecție asupra viitoarelor generații, a căror viață va fi influențată de acest vot, într-un context european cel puțin complicat, marcat de ascensiunea forțelor populiste și de extremă dreapta, dar și de Brexit.

Pus în scenă de către titratul regizor Frédéric Planchon, videoclipul se apleacă asupra momentelor intense, frumoase și fragile legate de venirea pe lume a copiilor.

Videoclipul este narat de o fetiță din Danermarca în vârstă de 11 ani. ”Din secunda în care venim pe această lume, suntem împreună. (…) Fiecare dintre noi poate lăsa o amprentă, dar împreună putem face diferenţa cu adevărat. Alege Europa în care vrei să cresc”, spune aceasta.

Toate femeile care apar în film au născut în perioada februarie – martie 2019. Unii dintre cei care apar alături de ele (rude) au fost aleşi pentru a reflecta diversitatea familiilor europene.

Toate scenele de naştere sunt reale, însă cele de dinainte şi după au fost aranjate sau reacreate pentru a completa linia narativă.

În total, 15 viitori părinţi au fost filmaţi în Grecia (4 femei care nu sunt actriţe), Danemarca (6 femei şi rude, patru naşteri), Cehia (cinci femei actriţe însărcinate) şi Ungaria (4 femei care nu sunt actriţe). Videoclipul a fost filmat timp de 12 zile în cinci spitale din cele patru ţări.

De la început, realizatorii au avut ideea de a filma în cel puţin trei ţări din Europa, acoperind zona de nord, centru şi sud. Au fost alese spitalele care s-au arătat cele mai dornice să participe la proiect. Au fost contactate 20 de spitale din 13 ţări europene.

Începând cu 6 mai şi până pe 23 şi 26 mai, în funcţie de ziua în care vor avea loc alegerile în Europa, clipul va fi difuzat la TV şi în săli de cinema, şi va fi adaptat pentru radio El va fi prezentat, înaintea proiecţiilor de filme, în reţeaua Europa Cinemas, care cuprinde aproximativ 1.200 de săli în Uniunea Europeană.

„Choose Your Future” va fi subtitrat în toate limbile oficiale ale UE şi anumite dialecte, dar şi în arabă, chineză, rusă, hindi şi turcă.

Vor exista şi versiuni mai scurte: un spot TV de 30 de secunde, dublat în 32 de limbi, unul pentru cinema, de 35 de secunde, dublat de asemenea, şi unul pentru radio, de 20 de secunde, produs în 21 de limbi.

Tema solidarității (”suntem împreună”) se suprapune rezultatelor unui sondaj de opinie prin telefon realizat de Parlament în aprilie, potrivit căruia 80% dintre cetățenii UE susțin că ceea ce îi unește pe europeni este mai important decât ceea ce îi desparte. Negocierile asupra Brexit-ului au demonstrat existența incertitudinilor față de o eventuală separare și a riscurilor asociate ieșirii de sub aripa protectoare a Uniunii. Întrebați care sunt primele sentimente ce le vin în minte atunci când se gândesc la UE, majoritatea europenilor menționează speranța sau încrederea (55% în total), în timp ce incertitudinea legată de viitorul Europei este sentimentul predominant pentru o treime din europenii intervievați. Dintre români, 70% au un sentiment pozitiv față de UE (40% speranță, 30% încredere).

Dezbaterea asupra Brexit-ului a arătat de asemenea cât de strânse au devenit relațiile dintre țările membre de-a lungul anilor de cooperare reciprocă, precum și multitudinea de avantaje ce derivă din calitatea de membru al unui club larg. Aceste avantaje sunt de multe ori evidente doar când ne aflăm în situația de a le pierde. Potrivit ultimelor cifre ale Eurobarometrului (din februarie 2019), două treimi dintre europeni (68%) cred că UE a adus avantaje țării lor (tabelul 3), în timp ce 61% susțin că apartenența la UE este un lucru pozitiv. Dintre români, 57% consideră că apartenența la UE a țării lor este un lucru bun, în creștere semnificativă față de 49% în septembrie 2018. De asemenea, 72% dintre români (față de 64% în septembrie 2018) cred că România a beneficiat de pe urma calității de membră UE.

În același timp, presiunile externe din partea unor țări terțe fac și mai necesară solidaritatea între statele membre, în dorința de a-și menține influența și de a avea o poziție puternică în noua ordine mondială. Studiul Eurobarometru arată că cetățenii sunt cel mai mult interesați de situația economiei, de posibilitățile de angajare, de migrație, de schimbări climatice și de lupta împotriva terorismului, toate acestea indicând nevoia de o mai bună cooperare și acțiune comună.

Cum va arăta Europa în viitor este în mâna celor care vor merge la vot în alegerile europene de pe 23-26 mai. Chiar dacă Eurobarometrul de la sfârșitul lui februarie arată că mai mult de o treime din cetățenii europeni sunt convinși că vor ieși la vot (35%; 30% în România), o altă treime (32%; 34% în România) rămân nesiguri de prezența la scrutin. În cazul tinerilor cu drept de vot, chiar dacă au în mod consecvent o atitudine pozitivă față de UE (74%), numai 21 % vor ieși cu siguranță la vot, în timp ce 34% nu sunt încă hotărâți.

Alegerile europarlamentare vor avea loc în statele membre ale Uniunii Europene în perioada 23 – 26 mai. Campania va începe pe 26 aprilie.

Pe 15 mai, candidaţii principali vor participa la o dezbatere la Bruxelles, iar alegerile vor începe pe 23 mai, în Olanda, şi vor fi încheiate în Italia, unde, pe 26 mai, urnele vor fi închise la ora locală 22.00. În România, sunt programate pentru 26 mai.

Data de 2 iulie va fi prima zi a noului Parlament European.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Sondaj: Doar 26% dintre germani știu cine este Manfred Weber, candidatul PPE la șefia Comisiei Europene și aliat al Angelei Merkel, acesta fiind devansat de candidatul de top al extremei-drepte

Published

on

Politicianul german Manfred Weber, candidatul PPE la funcția de președinte al Comisiei Europene și aliatul din Bavaria al cancelarului Angela Merkel, este clasat pe locul al treilea într-un top al candidaților germani la alegerile europene care sunt cunoscuți în rândul electoratului, potrivit unui sondaj citat de DPA și Politico Europe.

Weber, membru al Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria și care este susținut de Angela Merkel pentru a deveni viitorul președinte al Comisiei Europene, a fost devansat în sondajul YouGov de actualul ministrul Justiţiei, Katharina Barley, care deschide lista social-democraţilor germani, și de candidatul Alternativei pentru Germania (AfD, extrema-dreaptă), Jörg Meuthen, membru al Parlamentului European din 2017.

Conform măsurătorii sociologice, 39% dintre cei intervievați au susținut că o cunosc pe Katharina Barley, în vreme ce Jörg Meuthen este cunoscut de 35% dintre cetățeni.

Manfred Weber, europarlamentar din anul 2004 și lider al grupului PPE în Parlamentul European, este cunoscut de numai 26% dintre persoanele chestionate.

Surprinzătoare este considerată a fi devansarea lui Manfred Weber de către Jörg Meuthen, candidatul cap de listă al AfD, principala forță de opoziție din Germania și partidul care a inclus în programul său electoral pentru alegerile europarlamentare opțiunea ”DEXIT” (n.r. – ieșirea Germaniei din UE) în cazul în care Uniunea Europeană nu ar fi reformată până în 2025.

Rezultatele acestui sondaj apar la o zi distanță după ce Manfred Weber, candidatul din partea celei mai importante alianțe politice din Germania și a celei mai mari familii politice europene, și-a lansat, la Atena, un plan format din 12 priorități pentru o ”Europă puternică, inteligentă și bună” în următorii cinci ani.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending