Connect with us

INTERNAȚIONAL

Alegerile prezidenţiale din Finlanda: Sauli Niinisto şi Pekka Haavisto merg în turul doi

Published

on

Candidaţii Sauli Niinisto (conservator) şi Pekka Haavisto (ecologist) se vor înfrunta în cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Finlanda, a anunţat duminică Ministerul Justiţiei, după numărarea tuturor voturilor exprimate în primul tur, potrivit Mediafax.ro.

Niinisto, marele favorit al scrutinului, a obţinut 37 la sută din sufragii, cu mult în faţa lui Haavisto (18,8 procente). Candidaţii eurosceptici Paavo Vayrynen (de centru) şi Timo Soini (naţionalist) au obţinut 17,5 la sută şi, respectiv, 9,4 procente, conform ministerului.

Niinisto se clasează pe primul loc, aşa cum era prevăzut, şi îl va înfrunta pe Haavisto în turul doi, la 5 februarie, când va fi desemnat succesorul preşedintei social-democrate Tarja Halonen, foarte populară, care îşi încheie cele două mandate succesive de şase ani, completeaza Mediafax.

Sursa articol: Mediafax.ro
Sursa foto:  en.wikipedia.org

ROMÂNIA

MApN: Două din cele cinci aeronave F-16 Fighting Falcon care vor intra în dotarea Forțelor Aeriene Române au ajuns în țară

Published

on

© Adrian Sultănoiu / CER SENIN – Revista Forţelor Aeriene

Primele două aeronave F-16 Fighting Falcon din noul lot de cinci care vor intra în dotarea Forțelor Aeriene Române au sosit vineri, 14 august, din Portugalia, în Baza 86 Aeriană „Locotenent aviator Gheorghe Mociorniță”, de la Borcea, informează Ministerul Apărării Naționale (MApN).

Potrivit sursei citate, următoarele două aeronave vor fi livrate până la sfârșitul acestui an, iar ultima, în primul trimestru al anului 2021.

Achiziția celor cinci aeronave a fost făcută conform Legii pentru continuarea dezvoltării capabilităţii operaţionale aeriene cuprinse în Etapa de tranziţie iniţială a Concepţiei de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană în cadrul programului “Avion multirol al Forţelor Aeriene”, care a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 19 decembrie 2019.

În aceeași lună a fost semnat și contractul cu Guvernul Republicii Portugheze pentru achiziția aeronavelor, din excedentul acestei țări, precum și a unui pachet de bunuri și servicii care include, printre altele, modernizarea avioanelor la un standard superior, elemente de suport logistic și instruirea personalului tehnic ingineresc.

Cele cinci aeronave sunt în cofigurație M5.2, la fel ca celelalte 12 aeronave F-16 Fighting Falcon care se află deja în dotarea Armatei României și care execută misiuni de poliție aeriană. Ulterior sosirii în țară a lotului de cinci aeronave, toate cele 17 aparate de zbor F-16 Fighting Falcon vor trece printr-un program de modernizare la standardul M6.5R.

Achiziția a încă cinci aeronave F-16 Fighting Falcon și a pachetului de bunuri și servicii aferent va asigura creșterea securității României prin executarea permanentă a apărării spațiului aerian național/NATO, pe timp de pace și în situații de criză, prin Serviciul de Luptă Permanent – Poliție Aeriană (SLP-PA), sub comanda NATO, în conformitate cu angajamentele asumate.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

ONU, apel pentru strângerea a 565 milioane de dolari pentru Liban: Comunitatea internațională trebuie să-și arate generozitatea demonstrată de Liban față de refugiații sirieni și palestinieni

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

ONU a lansat vineri un apel pentru fonduri în valoare de 565 de milioane de dolari în favoarea Libanului, la zece zile după explozia care a devastat oraşul Beirut, potrivit unui comunicat de presă. 

Apelul lansat vineri va ajuta poporul libanez să primească ajutor pentru reconstrucție și recuperare, inclusiv pentru redresarea economiei afectate pe termen lung.

„Amploarea pierderilor provocate de exploziile de la Beirut este atât de vastă, încât probabil că fiecare persoană din Liban a fost atinsă de acest eveniment teribil”, a declarat Najat Rochdi, coordonatorul special adjunct al ONU pentru țară, care este și Rezidentul și Coordonator ul Umanitar din Liban.

Aproape 180 de persoane au fost ucise și peste 6.000 rănite în exploziile care au distrus cea mai mare parte a portului Beirut și a cartierelor din jur. Mii de oameni sunt acum fără adăpost.

Exploziile au deteriorat șase spitale, 20 de clinici de sănătate și 120 de școli, potrivit Oficiului pentru afaceri umanitare al ONU, OCHA.

De asemenea, catastrofa a lovit puternic, întrucât Libanul se confruntă cu mai multe crize, inclusiv contracția economică, sărăcia în creștere și pandemia COVID-19. Atât cetățenii, cât și marea populație de refugiați a țării, în special sirieni și palestinieni, au fost afectați.

Transmiterea COVID-19 suprasolicită sistemul de sănătate, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) înregistrând peste 7.700 de cazuri noiîncepând de vineri. Jumătate din toate infecțiile raportate până în prezent au fost diagnosticate în ultimele două săptămâni, potrivit OCHA.

Astfel, apelul pentru strângerea a 565 milioane dolari vizează patru domenii: securitatea alimentară, sănătate, adăpost și educație.

Planurile imediate includ furnizarea de mese calde și rații de mâncare, precum și livrări de cereale.

În ceea ce privește sănătatea, răspunsul internațional se va concentra pe reabilitarea facilităților deteriorate și furnizarea de truse sanitare de urgență și medicamente esențiale.

De asemenea, familiile care au fost obligate să-și părăsească casele, vor primi bani pentru a-și acoperi nevoile cu adăpostul, iar finanțarea se va îndrepta către repararea zonelor comunitare și a facilităților afectate de explozie.

Nu în ultimul rând, răspunsul pe educație va include repararea școlilor și oferirea de sprijin psihosocial, printre alte măsuri.

„Sarcina de a reconstrui viața oamenilor și de a se redresa în urma devastării este abia la început”, a spus Rochdi, care a adăugat: „Îndemn comunitatea internațională să-și demonstreze angajamentul ferm față de poporul libanez și să-i ofere înapoi generozitatea incredibilă de care Libanul a dat dovadă în privința refugiațiilor sirieni și palestinieni, susținând financiar acest apel.”

Continue Reading

NATO

România reacționează la amenințările Rusiei: Consolidarea securității la Marea Neagră este răspunsul legitim la eforturile de militarizare ale Federației Ruse

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe/ Facebook

Ministerul Afacerilor Externe respinge categoric alegaţiile şi ameninţările formulate de partea rusă, prin purtătorul de cuvânt al MAE rus, inclusiv referirile la pretinsa rusofobie, pe care le consideră total neadecvate în raport cu spiritul cooperării internaţionale şi al dezvoltării paşnice a relaţiilor internaţionale, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“MAE reiterează că procesul aliat de consolidare a securităţii în regiunea Mării Negre este parte a răspunsului legitim şi conform dreptului internaţional la intensificarea provocărilor la adresa securităţii euroatlantice după anexarea ilegală a peninsulei Crimeea şi aprofundarea de către Federaţia Rusă a eforturilor de militarizare a bazinului Mării Negre. În repetate rânduri, atât NATO, cât şi aliaţii au evidenţiat clar că măsurile adoptate în acest scop sunt pur defensive şi conforme cu angajamentele internaţionale, pe care Alianţa Nord-Atlantică le respectă strict. În acelaşi timp, Actul Fondator NATO – Rusia, invocat de partea rusă, se referă în Capitolul I, intitulat Principii, la respectul pentru suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a tuturor statelor, precum şi la dreptul acestora de a alege mijloacele în vederea asigurării propriei securităţi”, subliniază MAE.

Citiți și Generalul John Hyten, al doilea cel mai important general al Armatei SUA: România și Marea Neagră vor juca un rol mai activ în descurajarea Rusiei

Citiți și Decizie oficială: SUA retrag 11.900 de militari americani din Germania. O parte vor putea fi relocați la Marea Neagră și pe flancul sud-estic al NATO

Precizările Ministerului român de Externe vin în contextul declaraţiilor purtătorului de cuvânt al MAE rus privind intenţia de consolidare a prezenţei militare americane şi NATO pe teritoriul României.

Joi, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei, Maria Zaharova, a criticat planurile SUA privind desfăşurarea în România a unei părţi din unităţile militare americane retrase din Germania – aşa cum au declarat recent reprezentanţi de rang înalt ai armatei Statelor Unite – şi a denunţat faptul că aceste planuri, la fel ca decizia Pentagonului de a-şi spori prezenţa militară în Polonia şi în ţările baltice, se înscriu în strategia NATO de creare a unui ”arc de tensiune” la graniţele de vest ale Federaţiei Ruse, potrivit unei sinteze a briefingului postat pe site-ul MAE rus.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending