Connect with us

INTERNAȚIONAL

Aleksandr Lukaşenko anunță că Belarus și Rusia și-ar putea uni trupele în cazul unei amenințări dinspre Occident. Angela Merkel avertizează împotriva unei intervenții externe în Belarus și subliniază importanţa respectării suveranităţii acestei țări

Published

on

© The Press Service of the President of the Republic of Belarus

Liderul Aleksandr Lukașenko a anunțat vineri că a convenit cu președintele rus Vladimir Putin că țările lor și-ar putea uni trupele în cazul unei amenințări dinspre Occident, anunță agenția de presă presă BelTA, citată de Reuters, potrivit Agerpres.

”Avem o înțelegere. Am sugerat să discutăm ce avem de făcut. El a spus că știe ce vor ei (Occidentul – n.r.). Putin a mai trecut de câteva ori prin astfel de situații de la războiul din Cecenia și știe ce se întâmplă la la granițe. Am ajuns la o înțelegere. O să trecem prin asta. Dar dacă ei, dincolo de graniță, vor face o încercare, vom folosi forțe militare comune, a căror coloană vertebrală va fi armata bielorusă. Rusia ne va sprijini și ne va urma. Am creat o rezervă cu Rusia. Niciun soldat rus nu a trecut deocamdată granița cu Belarus. Ne descurcăm singuri, deocamdată. Dar nu vom ezita să umilim pe oricine va face vreo încercare la granița noastră de vest”, a declarat Lukașenko, citat de agenția oficială de știri, potrivit Digi24

Acesta a acuzat statele occidentale că încearcă să îl înlăture de la putere pentru a slăbi Rusia. Acesta consideră că pentru Occident ”Belarus este doar o trambulină către Rusia, ca întotdeauna. Spre deosebire de Hitler, care şi-a trimis armata asupra Moscovei, ei încearcă să spargă puterea la locul ei, să o înlocuiască cu una nouă care va cere un ajutor militar unei alte ţări şi va desfăşura trupe”, a adăugat liderul din Belarus.

Pe de altă parte, Aleksandr Lukaşenko a ameninţat că va lua măsuri de retaliere dacă se adoptă sancţiuni contra ţării sale în legătură cu alegerile prezidenţiale din 9 august, despre care opoziţia belarusă susţine că au fost fraudate.

În timpul unei vizite la o fabrică de produse lactate din estul Belarusului, Lukaşenko a ameninţat cu tăierea rutelor de tranzit prin Lituania şi cu boicotarea porturilor lituaniene în cazul în care ţara sa va fi supusă sancţiunilor.

”Am dat instrucţiuni guvernului să prezinte o propunere privind reorientarea tuturor fluxurilor comerciale dinspre porturile lituaniene către altele”, a afirmat Lukașenko, citat de BelTA.

Înainte de aceste afirmații, tot vineri, liderul de la Minsk a ordonat ca jumătate dintre efectivele armatei să intre în stare de pregătire de luptă, ca răspuns la ceea ce el numește amenințări din partea Occidentului.

Amintim că președintele rus Vladimir Putin a anunțat joi că liderul din Belarus, Aleksandr Lukașenko, i-a cerut să creeze o forţă de poliţie de rezervă pentru un eventual sprijin care să fie acordat acestei țări, dar liderul de la Kremlin a promis că nu o va folosi decât în caz de necesitate.

Într-o primă reacție, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, au solicitat Rusiei să nu ”se amestece” în Belarus, care este ”un stat suveran și independent”.

O reacție similară a venit și din partea cancelarului german, Angela Merkel, care deține președinția Consiliului Uniunii Europene. ”Sper că o astfel de forţă nu va fi desfăşurată”, a spus Merkel, potrivit DPA, citat de Agerpres.

Cancelarul german a cerut ca demonstranţii din Belarus să poată protesta ”independent, fără amestec extern din partea niciunei părţi” şi a subliniat importanţa respectării suveranităţii ţării.

Între timp, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, prin vocea președintelui în exercițiu, premierul albanez, Edi Rama, i-a reiterat liderul de la Minsk propunerea de mediere adresată la mijlocul lunii august, denunțând în același timp  situația ”profund alarmantă” din această țară.

În ultimele două săptămâni, zeci de mii de demonstranţi au ieşit pe străzile din Minsk şi din alte oraşe din Belarus pentru a protesta împotriva realegerii controversate a lui Lukaşenko în funcţia de preşedinte la scrutinul prezidenţial din 9 august.

Opoziţia belarusă este convinsă că votul a fost fraudat, în timp ce liderul de la Minsk invocă rezultatele oficiale ale scrutinului, ce îi acordă peste 80% din sufragii, iar candidatei opoziţiei Svetlana Tihanovskaia, care s-a refugiat în Lituania, doar 10%.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

SUA

SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina

Published

on

© US House of Representatives/ Flickr

Într-o mișcare semnificativă de consolidare a sprijinului internațional al SUA, Camera Reprezentanților este pe cale să voteze sâmbăta aceasta un pachet de ajutor în valoare de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina, printre alte măsuri cruciale, relatează BBC.

Președintele Joe Biden și-a exprimat sprijinul pentru acest proiect de lege, subliniind importanța acestuia în transmiterea unui mesaj hotărât către lume.

Mult-așteptatul proiect de lege privind ajutorul, care a fost amânat din cauza opoziției venite în principal din partea facțiunii de dreapta a Partidului Republican, cuprinde mai multe pachete de ajutor, inclusiv prevederi pentru apărarea Israelului și sprijin pentru regiunea Indo-Pacific.

Opoziția din partea unor facțiuni republicane a împiedicat timp de luni de zile progresul în ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina, încercându-se corelarea acestuia cu finanțarea pentru aplicarea legii privind controlul frontierei dintre SUA și Mexic.

În condițiile în care republicanii dețin o majoritate redusă în Cameră, Johnson ar putea fi nevoit să apeleze la sprijinul democraților pentru a asigura adoptarea proiectelor de lege. Președintele Biden a susținut fără echivoc pachetul de ajutor, subliniind natura critică a sprijinului acordat Ucrainei și Israelului pe fondul escaladării tensiunilor cu Rusia și, respectiv, Iranul.

Proiectul de lege privind ajutorul pentru Ucraina, în valoare totală de aproape 61 miliarde de dolari, include prevederi privind asistența letală pentru forțele ucrainene și impune acorduri de împărțire a costurilor cu aliații SUA. Acest anunț vine în urma intensificării atacurilor asupra Ucrainei, o lovitură recentă cu rachete rusești făcând numeroase victime la Cernăuți.

În același timp, proiectul de lege care alocă 26 miliarde de dolari pentru Israel vizează refacerea sistemelor defensive precum Iron Dome și Praștia lui David. Un alt proiect de lege care se concentrează pe zona Indo-Pacific urmărește să contracareze provocările militare ale Chinei și să consolideze apărarea Taiwanului.

În plus, pachetul legislativ include măsuri precum “Refacerea prosperității economice și a oportunităților pentru ucraineni” (Repo Act), care vizează furnizarea de bunuri rusești confiscate către Ucraina, și inițiative pentru a aborda preocupările de securitate legate de TikTok.

Cu toate acestea, demersul lui Johnson în favoarea ajutorului extern s-a confruntat cu o opoziție fermă în cadrul partidului său, în special din partea facțiunilor conservatoare precum Freedom Caucus. Membrii au criticat alocarea de fonduri, susținând că accentul ar trebui să fie pus pe probleme interne, cum ar fi securitatea frontierelor.

În ciuda presiunilor tot mai mari, Johnson rămâne hotărât în susținerea ajutorului extern, subliniind rolul Americii în apărarea aliaților și intereselor sale în întreaga lume. În timp ce tensiunile continuă să mocnească pe mai multe fronturi, rezultatul votului de sâmbătă va avea implicații semnificative pentru politica externă a SUA și pentru eforturile de securitate globală.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Comisia Europeană dorește începerea negocierilor de stabilire a unui acord între UE și Marea Britanie privind mobilitatea tinerilor de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii

Published

on

©European Union, 2016/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a propus Consiliului să demareze negocieri cu Regatul Unit în vederea stabilirii unui acord de facilitare a mobilității tinerilor.

Conform unui comunicat al executivului european, un astfel de acord ar permite tinerilor cetățeni ai UE și ai Regatului Unit să studieze, să lucreze și să locuiască mai ușor în Regatul Unit și, respectiv, în UE. 

Instituția amintește că retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană a dus la o scădere a mobilității între cele două părți, fapt ce a avut consecințe negative asupra oportunităților pe care tinerii le-ar fi putut avea pentru a experimenta viața pe celălalt mal al Canalului și pentru a beneficia de schimburile culturale, educționale, de cercetare și pregătire.

”Retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană a afectat în mod deosebit tinerii din UE și din Regatul Unit care ar dori să studieze, să lucreze și să trăiască în străinătate. Astăzi, facem primul pas către un acord ambițios, dar realist, între UE și Regatul Unit, care ar rezolva această problemă. Scopul nostru este de a reconstrui legăturile umane între tinerii europeni de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii”, a subliniat Maros Sefcovic, vicepreședinte executiv pentru afaceri ecologice europene, relații interinstituționale și previziuni.

Propunerea urmărește să abordeze într-un mod inovator principalele bariere în calea mobilității tinerilor din prezent și să creeze un drept pentru tineri de a călători mai ușor și pentru o perioadă mai lungă de timp din UE în Regatul Unit și invers.

Propunerea stabilește condițiile care ar trebui îndeplinite (vârsta, durata maximă a șederii, condițiile de eligibilitate, normele de verificare a respectării acestora) pentru a permite tinerilor să se deplaseze fără a fi legați de un scop (de exemplu, pentru a permite studierea, formarea sau munca) sau fără a fi condiționați de cote. De exemplu, în temeiul acordului preconizat, atât cetățenii UE, cât și cei ai Regatului Unit cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani ar putea rămâne până la 4 ani în țara de destinație.  

Recomandarea Comisiei va fi discutată acum în cadrul Consiliului. În cazul în care Consiliul va fi de acord, Comisia va fi autorizată să lanseze negocieri cu Regatul Unit cu privire la mobilitatea tinerilor.

De la retragerea Regatului Unit din UE, mobilitatea între UE și Regatul Unit este reglementată de normele interne (privind imigrația) ale UE și ale statelor sale membre și ale Regatului Unit. Acest lucru a dus la scăderea numărului de persoane care profită de mobilitate între UE și Regatul Unit. Propunerea Comisiei privind un acord UE-Regatul Unit privind mobilitatea tinerilor ar putea fi sprijinită în mod util de o discuție paralelă privind posibila asociere a Regatului Unit la Erasmus+.

Continue Reading

NATO

Cinci avioane ale Forțelor Aeriene Spaniole protejează spațiul aerian al NATO deasupra României, fiind dislocate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu

Published

on

© NATO Allied Air Command

Forțele Aeriene și Spațiale Spaniole au trimis cinci aeronave Eurofighter, 57 de membri ai Escadrilei 14 și doi membri ai Centrului Logistic de Armament și Experimentare (CLAEX) la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu (România), unde operează până la data 19 aprilie, ca o demonstrație a angajamentului Spaniei față de securitatea colectivă a țărilor NATO, informează Ambasada Spaniei la București într-un comunicat.

Noua desfășurare face parte din operațiunile Alianței Atlantice care vizează consolidarea disuasiunii și apărării pe flancul său estic, ca răspuns la tensiunile și provocările de securitate din ce în ce mai mari din regiune.

Prin urmare, NATO și-a sporit prezența în Europa de Est, subliniind importanța unei supravegheri aeriene continue pentru a proteja spațiul aerian aliat, unul dintre cele mai aglomerate din lume.

 

Sarcina “Detașamentului Paznic” este de a desfășura misiuni care variază de la supravegherea aeriană la exerciții de antrenament cu țările aliate, demonstrând interoperabilitatea și coeziunea între forțele aeriene ale Alianței.

Misiunea subliniază capacitatea de reacție rapidă a membrilor NATO la amenințările la adresa integrității lor teritoriale și a păcii regionale, demonstrată cu această ocazie de către Escadrila a 14-a și de forțele aeriene și spațiale prin pregătire și instruire continuă.

Această operațiune face parte din conceptul de scut aerian al NATO (Air Shielding), conceput pentru a se adapta în mod dinamic la nevoile de securitate și pentru a oferi o acoperire aeriană sporită în zonele critice. “Detașamentul Paznic” reafirmă angajamentul Spaniei față de principiile apărării colective.

Această nouă desfășurare este susținută de ‘Detașamentul Tigru’, care continuă să opereze din octombrie 2022 în România cu misiunea de supraveghere a spațiului aerian.

În plus, ca parte a misiunii NATO de poliție aeriană în zona baltică, ‘Detașamentul Vilkas’ este desfășurat în prezent în Lituania, fiind format din 150 de militari și opt F-18 din cadrul a 12-a și a 15-a escadrile aeriene și spațiale, care vor fi operaționale până la 31 iulie.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
ROMÂNIA DIGITALĂ8 hours ago

Digital Innovation Summit Bucharest 2024 marchează o nouă etapă în colaborarea dintre sectoarele public și privat pentru a modela un viitor digital mai sigur și mai prosper

COMISIA EUROPEANA10 hours ago

Liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii

CONSILIUL EUROPEAN11 hours ago

Klaus Iohannis le-a prezentat omologilor din UE viziunea României privind viitorul pieței unice, cu accent pe rolul prioritar al coeziunii și agriculturii și ridicarea controalelor la frontierele terestre

SUA13 hours ago

SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina

U.E.14 hours ago

UE instituie Cadrul de Investiții pentru Ucraina în valoare de 9,3 mld. de euro

ROMÂNIA14 hours ago

Marcel Ciolacu, întâlnire cu reprezentanți ai companiilor emirateze: Extinderea și modernizarea Aeroportului Otopeni, a infrastructurii portuare și feroviare, obiectivele strategice ale parteneriatului comercial cu UAE

ROMÂNIA15 hours ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

MAREA BRITANIE16 hours ago

Comisia Europeană dorește începerea negocierilor de stabilire a unui acord între UE și Marea Britanie privind mobilitatea tinerilor de pe ambele maluri ale Canalului Mânecii

NATO16 hours ago

Cinci avioane ale Forțelor Aeriene Spaniole protejează spațiul aerian al NATO deasupra României, fiind dislocate la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu

G716 hours ago

Ministrul german de externe cere G7 ”măsuri suplimentare” contra Iranului după atacul ”fără precedent” asupra Israelului

ROMÂNIA15 hours ago

În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră

ROMÂNIA2 days ago

Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați

ROMÂNIA2 days ago

Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Gala AOR. Președintele Rețelei Orașelor și Municipiilor din R. Moldova din cadrul CALM: Ne dorim parteneriate în care Republica Moldova să se simtă parte a românității de facto și de jure

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit Bucharest explorează în perioada 16-18 aprilie punctul de intersecție dintre inovarea digitală, securitatea cibernetică și eforturile diplomatice într-o lume interconectată

ROMÂNIA DIGITALĂ3 days ago

Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, întâlnire cu președintele Congresului Mondial al Ucrainenilor: Lucrăm împreună pentru a asigura drepturi egale pentru minoritățile naționale din România și Ucraina

NATO7 days ago

Klaus Iohannis explică de ce România nu a investit 2,5% din PIB pentru apărare în 2023: Inflația, lipsa lichidităților la momentul achiziției și a echipamentelor militare

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Regele Philippe al Belgiei, în plenul PE: „Europa și întreaga lume au mare nevoie de speranță”

Trending