Noul ambasador al României în Statele Unite, Andrei Muraru, a efectuat luni o vizită Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, unde s-a întâlnit cu militarii români și americani și a s-a pronunțat în favoarea suplimentării numărului de militari SUA în România.

“Am fost astăzi oaspetele oamenilor admirabili de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu. M-am întâlnit cu militarii români, americani și britanici, am asistat la o prezentare a bazei și am discutat despre planurile de investiții, dar și despre provocările actuale de securitate”, a scris Muraru, pe pagina sa de Facebook.

El a subliniat că pentru regiunea Mării Negre și pentru sudul flancului estic al NATO, baza Mihail Kogălniceanu reprezintă cea mai importantă postură aeriană aliată.

“Am reiterat statutul privilegiat pe care existența bazei îl conferă relației bilaterale România-SUA, dar și faptul că dimensiunea militară și de securitate este o componentă esențială a Parteneriatului strategic România-SUA. Nu în ultimul rând, am subliniat că suplimentarea efectivelor de militari americani în România, ca parte a întăririi prezenței aliate pe flancul estic al NATO, reprezintă o prioritate”, a adăugat noul ambasador român la Washington.

Andrei Muraru, consilier prezidențial al lui Klaus Iohannis din anul 2014, a fost numit ambasador al României în SUA printr-un decret semnat de șeful statului la 7 iulie.

Vizita sa la baza aeriană a avut loc și în contextul în care ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, a anunțat recent că România va aloca 135 de milioane de dolari pentru investiţii în infrastructura militară la baza Mihail Kogălniceanu şi centrele de instruire principale, iar scopul, parţial, al acestor investiţii este acela de a sprijini prezenţa prin rotaţie a trupelor americane în ţara noastră

La Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de la Marea Neagră, forțele americane participă la exerciții în comun cu forțele militare ale României în baza unui acord încheiat încă din anul 2005. Recent, Baza de la Mihail Kogălniceanu a primit vizita unei delegaţii a Congresului Statelor Unite ale Americii, condusă de senatorul James M. Inhofe, membru în conducerea Comisiei pentru apărare a Senatului, care a transmis un mesaj de asigurare privind protejarea securității României. “Suntem aici pentru a vă spune că nu vom lăsa Rusia să devină mai agresivă. Vom fi aici pe termen lung”, a spus el, luna trecută.

Amintim că Ministerul Apărării Naționale a dat, la începutul acestui an, startul unei licitații de 2,1 miliarde de lei pentru servicii de proiectare și lucrări de execuție pentru un contract clasificat secret de serviciu pentru realizare infrastructura Bazei 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu”.

Ministerul Apărării Naţionale a cerut la 28 mai 2020 încuviinţarea Parlamentului pentru a lansa procedurile de achiziţie necesare extinderii, upgradării şi modernizării infrastructurii Bazei aeriene 57 din cazarma 888 Mihail Kogălniceanu, o investiție care este estimată la peste 2 miliarde euro, prin care baza va putea găzdui 10.000 de militari aliaţi și va deveni cea mai mare bază militară a NATO din Europa de Est.

Statele Unite salută “concurența acerbă” dintre Washington și Beijing și intenționează să își consolideze propria forță competitivă, a transmis luni secretarul de stat adjunct al SUA, Wendy Sherman, în cursul primei vizite în China a unui înalt oficial din administraţia condusă de Joe Biden.

Wendy Sherman a călătorit în Republica Populară Chineză pentru întâlniri cu consilierul de stat și ministrul de externe Wang Yi și cu alți oficiali din RPC în perioada 25-26 iulie, informează Departamentul de Stat într-un comunicat în care este precizat că discuția dintre Sherman și Wang a fost “sinceră și deschisă” despre o serie de probleme, “demonstrând importanța menținerii unor linii deschise de comunicare între cele două țări”.

Aceștia au discutat despre modalitățile de stabilire a condițiilor pentru gestionarea responsabilă a relației dintre SUA și China.

“Secretarul adjunct a subliniat faptul că Statele Unite salută concurența acerbă dintre țările noastre – și că intenționăm să continuăm să ne consolidăm propria mână competitivă – dar că nu căutăm conflictul cu Republica Populară Chineză”, transmite Departamentul de Stat sub forma unei declarații ce îi aparține purtătorului de cuvânt Ned Price.

Sherman este cea mai înalt responsabil al diplomaţiei americane care s-a deplasat în China după alegerea preşedintelui Joe Biden. Până în prezent, doar emisarul special pentru climă, John Kerry, vizitase China, însă discuţiile s-au limitat doar la lupta împotriva încălzirii globale, acesta fiind adesea singurul subiect unde cele două ţări încearcă să găsească un teren de înţelegere. De altfel, primul și singurul dialog extins între administrația Biden și administrația chineză a avut loc în luna martie, la Anchorage, în Alaska, când secretarul de stat Antony Blinken și consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan s-au întâlnit cu liderii diplomației chineze, Yang Jiechi și Wang Yi.

Secretarul adjunct și-a exprimat în privat îngrijorarea cu privire la o serie de acțiuni ale RPC care contravin valorilor și intereselor noastre și ale aliaților și partenerilor noștri și care subminează ordinea internațională bazată pe reguli.

În special, a exprimat preocupările Statelor Unite cu privire la drepturile omului, inclusiv represiunea antidemocratică a Beijingului în Hong Kong; genocidul și crimele împotriva umanității în curs de desfășurare în Xinjiang; abuzurile din Tibet; și reducerea accesului la mass-media și a libertății presei. De asemenea, a vorbit despre preocupările SUA cu privire la comportamentul Beijingului în spațiul cibernetic, în Strâmtoarea Taiwan și în Mările Chinei de Est și de Sud.

De asemenea, Wendy Sherman a adus în discuție cazurile cetățenilor americani și canadieni reținuți în China sau cu interdicții de ieșire și le-a reamintit oficialilor chinezi că oamenii nu sunt monedă de schimb. Aceasta a reiterat preocupările legate de refuzul Chinei de a coopera cu Organizația Mondială a Sănătății și de a permite o a doua fază de investigare în China a originii COVID-19.

Vizita lui Sherman la Beijing a urmat unui semnal transmis luna trecută de consilierul pentru securitate națională Jake Sullivan, care a indicat că SUA pregătesc terenul pentru o posibilă întrevedere bilaterală între președintele Joe Biden și omologul chinez Xi Jinping, deși o astfel de reuniune ar putea avea loc cel mai curând în luna octombrie, în contextul summitului G20 de la Roma. Nu este de așteptat ca tonul relațiilor dintre cele două puteri să se îmbunătățească, dat fiind faptul că la primul contact politico-diplomatic din Alaska, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a acuzat China că acțiunile sale “amenință ordinea și stabilitatea mondială”, iar înalții diplomați chinezi au denunțat în dese rânduri retorica și logica de Război Rece din partea SUA.

Tot din Alaska, duminică, secretarul american al Apărării, Lloyd Austin a plecat într-un turneu în Asia de Sud-Est pentru a-i liniști pe aliații îngrijorați de abilitățile militare tot mai mari ale Chinei. Austin va vizita Singapore, Vietnam și Filipine. Este prima călătorie în Asia de Sud-Est a unui membru de rang înalt al administrației Biden și a doua călătorie a lui Austin în regiunea Asia-Pacific, la care s-a referit ca fiind “teatrul principal de operațiuni” al Pentagonului. Sub formula “o zonă indo-pacifică liberă și deschisă”, Statele Unite își propun să nu permită Chinei să nu exercite o putere coercitivă asupra vecinilor săi.

Aflat luna trecută în Europa, președintele american Joe Biden a agreat împreună cu aliații SUA din G7, NATO și UE o serie de declarații comune ale summit-urilor la care a participat în care amenințarea și provocarea reprezentate de China să fie gestionate din perspectiva unei alianțe a democrațiilor aflată în competiție cu modelele autocrațiilor.

Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere are în derulare cinci proiecte pentru reabilitarea podurilor de peste Prut şi pentru construirea unui pod la Ungheni, a transmis luni ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă.

“Reabilităm podurile de peste Prut şi construim unul nou. Îmbunătăţim prin infrastructură legăturile dintre România şi Republica Moldova! Compania de drumuri are în derulare cinci proiecte importante, finanţate prin fonduri europene nerambursabile, pentru reabilitarea podurilor de peste Prut şi pentru construirea unui nou pod peste acest râu, la Ungheni”, a scris ministrul pe pagina sa de Facebook.

Unul dintre proiecte este Podul de la Galaţi – Giurgiuleşti, pe DN 2B, construit în 1949, cu o lungime de 125 de metri.

Execuţia lucrărilor a pornit în iulie şi se va încheia peste 9 luni.

Proiectul vizează: consolidare grindă cu zăbrele; sablare şi vopsire tablier; reparare placa de beton armat care susţine calea pe pod; refacere cale pe pod şi trotuare; schimbare parapete pietonale şi de siguranţă; refacere rampe de acces; protejare picioare pod cu un dig de piatră brută.

Celelalte poduri ce vor fi reabilitate sunt Podul de la Albiţa – Leuşeni, pe DN 24B, Podul de la Sculeni, pe DN 24, Podul de la Oancea – Cahul, pe DN 26A (la acest pod CNAIR lucrează deja la proiectele de reabilitare care se vor desfăşura pe modelul Podului de la Galaţi – Giurgiuleşti).

În ceea ce priveşte Podul de la Ungheni, de pe Autostrada Unirii A8 Tg. Mureş-Iaşi-Ungheni, proiectarea este deja în derulare. “Studiul de fezabilitate pentru pod este finalizat, iar, după ce obţinem acordul de mediu aflat în procedură, lansăm licitaţia de proiectare şi execuţie”, a adăugat ministrul.

“Accesul peste râul Prut devine astfel mai uşor şi mai sigur prin toate aceste puncte, spre beneficiul cetăţenilor României şi cei ai Republicii Moldova. O infrastructură modernă este cheia ridicării şi dezvoltării economice a regiunilor care sunt deservite de ea”, a subliniat Drulă.