Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Alexander Stubb versus Manfred Weber. Cine sunt liderii PPE care au intrat în cursa pentru ocuparea funcției lui Jean-Claude Juncker

Published

on

Alexander Stubb versus Manfred Weber. Unul dintre cei doi, peste câteva zile, va intra, în numele Partidului Popular European, în cursa pentru ocuparea funcției de președinte al Comisiei Europene și a-i succeda actualului șef al executivului, Jean-Claude Juncker.

Foto: Facebook/ Comisia Europeana

Reuniți la Helsinki pe 7-8 noiembrie, membrii PPE vor vota în cadrul unui scrutin persoana care va fi desemnată drept Spitzenkandidat din partea celui mai mare și mai influent partid european, PPE, și care acum deține toate funcțiile cheie din instituțiile europene.

Calea Europeană va avea corespondență specială de la unul dintre evenimentele care vor creiona viitorul UE pentru următorii 5 ani și unde au fost invitate aproximativ 2000 de persoane din 40 de state membre.

Manfred Weber, liderul grupului PPE în Parlamentul European și membru al Uniunii Creștin-Sociale din Bavaria, și-a anunțat  candidatura pentru funcția de președinte al Comisiei Europene în competiția internă a Partidului Popular European la începutul lunii septembrie.

Alexander Stubb, fostul premier al Finalandei, a anunțat la începutul lunii octombrie că intră în competiția internă pentru Spitzenkandidat, iar pe 17 octombrie, în Bruxelles, el și-a lansat și programul cu care speră să îi succeadă lui Jean-Claude Juncker, program conceput pentru “următoarea generație a Europei”, ce dorește a fi o viziune pentru Europa.

Partidul Național Liberal a anunțat că îl va susține în această cursă internă pe Manfred Weber. PNL, a anunțat, totodată, că va fi reprezentat de o delegație puternică la congres.

Calea Europeană vă prezintă profilele celor doi contracandidați care vor să preia frâiele celei mai râvnite funcții din UE, cea de președinte al Comisiei Europene.

 

Portetele potențialilor șefi ai Comisiei Europene

Foto: helsinki2018.epp.eu

Alexander Stubb propune o viziune pentru Europa construită în jurul a șase mari concepte: valori europene, revoluție digitală, o economie europeană care funcționează pentru toți, ameliorarea schimbărilor climatice, rezolvarea crizei migranților, crearea unei europe sigure.

Alexander Stubb s-a născut pe 1 aprilie 1968 și a deținut funcțiile de prim-ministru al Finlandei, ministru al finanțelor, ministru de externe, ministru al comerțului din Finlanda între 2008 și 2016, A fost membru al PE din 2004 până în 2008 și în Parlamentul Național din 2011 până în 2017. El a fost președinte al Partidului Național de Coaliție (Kokoomus) în perioada 2014-2016 și în prezent este vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții (BEI).

El este un pro-european cu experiență în toate instituțiile UE, de la Consiliul European la Parlamentul European, de la Comisie la Consiliul de Miniștri. 

Experiența politică este dublată de cea academică. Acesta are un doctorat la London School of Economics, un masterat în administrația UE la College of Europe din Bruges și o diplomă în științe politice la Universitatea Furman din Carolina de Sud. De asemenea, a studiat limba franceză, cultura și civilizația la Universitatea Sorbona.

Citiți și Fostul premier finlandez Alexander Stubb intră astăzi în cursa pentru a deveni candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, promițând să pună capăt ”diviziunilor dintre Est și Vest, Nord și Sud”

Stubb a deținut funcția de consilier la Ministerul Afacerilor Externe al Finlandei la Helsinki și la Bruxelles și a făcut parte din echipa președintelui Romano Prodi la Comisia Europeană (1995-2004). El a fost implicat în negocierea tratatelor de la Amsterdam, Nisa și Lisabona.

Stubb vorbește cinci limbi: finlandeză, suedeză, engleză, franceză și germană. Este un reputat speaker, avid cititor și iubitor al uneltelor digitale și al rețelelor de socializare. El poate fi găsit aici: www.alexstubb.comwww.twitter.com/alexstubbwww.facebook.com/alexanderstubb și www.instagram.com/alexstubb.

Alexander Stubb locuiește în Helsinki și Lumeburg, este căsătorit și are doi copii de 14 și 16 ani.


Manfred Weber consideră că Europa trebuie să rămână unită pentru a se afirma pe scena mondială. El dorește să reconstruiască podurile între Vest și Est, Nord și Sud.

Foto: helsinki2018.epp.eu

În calitate de președinte al celui mai mare grup politic din Parlamentul European din 2014, Weber a jucat un rol-cheie în a face Grupul PPE cea mai unită forță politică în plen. În cadrul conducerii grupului, Parlamentul a transformat multe propuneri ale grupului PPE în legi, cum ar fi Directiva PNR, noul mecanism de suspendare a călătoriilor fără viză, recenta propunere de recrutare a 10.000 de agenți suplimentari de frontieră și de coastă Frontex și bilete gratuite Interrail pentru tinerii de  peste18 ani. Acesta a fost reales în 2016, cu 98% din voturi.

Manfred Weber este inginer de comerț și a înființat două companii start-up de succes.  Având în vedere valorile democrației creștine ca ghid, el a fost activ în politică de la o vârstă fragedă. Cu rădăcini în Bavaria rurală inferioară, Weber a câștigat primul mandat de parlamentar în Bavaria la 29 de ani. Astăzi el este vicepreședintele CSU din Bavaria, cel de-al treilea mai mare partid din Germania.

Citiți și Pe urmele lui Jean-Claude Juncker: Aliatul bavarez al Angelei Merkel și liderul PPE în Parlamentul European, Manfred Weber, și-a anunțat candidatura la șefia Comisiei Europene în 2019

Manfred Weber locuiește împreună cu soția sa într-un mic sat din Bavaria inferioară și activează în diverse organizații clasice catolice.Dacă ar câștiga mandatul de președinte al Comisiei Europene, Manfred Weber ar transforma în prioritatea principală apropierea oamenilor și comunitățileor într-o Europă puternică, democratică și sigură.

Acesta poate fi găsit online la umrătoarele adrese: www.manfredweber.eu, www.twitter.com/manfredweber www.facebook.com/manfred.weber.en  , www.instagram.com/manfred.weber.

Manfred Weber a luat de nenumărate ori cuvântul în plenul Parlamentului European pentru a exprima poziția grupului pe care îl conduce cu privire la mai multe problematici ce țin de România.Acesta a solicitat Consiliului UE în cadrul intervenției sale susținute cu ocazia discursului președintelui Comisiei Europene privind Starea Uniunii ca Bulgaria și Croația să fie acceptate în Zona Schengen, dar nu a făcut referire și la România.

Ulterior, în cadrul dezbaterii despre viitorul Europei alături de președintele Klaus Iohannis din PE, Weber a spus că țara noastră ar trebui să adere la Schengen cu aeroporturile înaintea alegerilor europene din 2019.

În cadrul întâlnirii pe care a avut-o cu premierul României la Bruxelles în luna septembrie 2018 Weber își exprima îngrijorarea cu privire la pașii înapoi pe care țara noastră îi face în ceea ce privește combaterea corupției. „Am întrebat-o pe premierul Viorica Dăncilă astăzi (marţi – n.r.) despre corupţie şi independenţa sistemului judiciar. „Nu vom negocia în privinţa statului de drept”, a transmis liderul PPE, punctând faptul că a întrebat premierul român despre lupta împotriva corupției și independența sistemului judiciar.


Competiția internă din PPE privind desemnarea candidatului cap de listă (n.r. – Spitzenkandidat) a fost testată cu succes la alegerile pentru Parlamentul European din 2014, procedeu în urma căruia Jean-Claude Juncker a devenit șeful Comisiei Europene după acel scrutin în care popularii europeni au obținut cele mai multe mandate în Parlament.

Procesul Spitzenkandidat presupune că preşedinţia Comisiei trebuie să revină candidatului cap de listă al partidului care a obținut cele mai multe locuri în Parlamentul European, bazându-se pe un acord între liderii UE din Consiliul European, Parlamentul European şi partidele politice europene.

Anul viitor, după alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, vor fi decise viitoare poziții cheie în arhitectura instituțională a Uniunii Europene. Mai întâi, în baza inițiativei Spitzenkandidaten (n.r. – candidat cap de listă), candidatul familiei politice care va câștiga alegerile europene va fi propus președinte al Comisiei Europene și va fi, în primă instanță, însărcinat cu configurarea viitoarei Comisii Europene ce își va prelua mandatul a 1 noiembrie 2019.

La nivelul familiilor politice europene, Partidului Socialiștilor Europeni își va anunța candidatul cap de listă la un congres organizat la Lisabona în luna decembrie. În ceea ce privește ALDE, familia liberală își propune ralierea eforturilor alături de partidului președintelui francez – La Republique en Marche –, dar care a anunțat că nu va susține procesul Spitzenkandidat de desemnare a viitorului președinte al Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker se retrage, Ursula von der Leyen mai așteaptă: Președintele Comisiei Europene prezintă în plenul Parlamentului European bilanțul celor cinci ani de mandat

Published

on

Parlamentul European se reunește, de luni până joi, la Strasbourg într-o sesiune plenară în care eurodeputații ar fi trebuit să supună votului viitoarea Comisie Europeană condusă de Ursula von der Leyen, votul de validare fiind amânat pentru luna noiembrie din cauza respingerii de către comisiile co-legislativului european a candidaților propuși de Franța, România și Ungaria. În schimb, sesiunea plenară de la Strasbourg le va oferi prilejul președinților în funcție ai Comisiei Europene și Consiliului European, Jean-Claude Juncker și Donald Tusk de a se adresa, pentru ultima dată, hemiciclului democrației europene.

Sesiunea plenară care debutează luni seară continuă marți cu dezbaterea, alături de Donald Tusk și Jean-Claude Juncker, a concluziilor Consiliului European din 17-18 octombrie, unde liderii UE au aprobat recentul acord privind Brexit, au condamnat intervenția militară a Turciei în nord-estul Siriei și au dezbătut cu Ursula von der Leyen prioritățile pentru următorii cinci ani, însă au amânat decizii importante precum începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania sau cruciale precum tratativele privind viitorul Cadru Financiar Multianual, care ar trebui să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021.

Momentul zilei va fi dezbaterea cu președintele în exercițiu al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, privind rezultatele executivului european în ultimii cinci ani. Juncker, care va mai sta o lună în plus în funcție din cauza amânării votului pentru Comisia von der Leyen, a participat săptămâna trecută la ultimul său Consiliu European, fiind omagiat de liderii europeni ca un ”veteran al istoriei europene” după ce a participat la aproape 600 de reuniuni UE în întreaga carieră politică, inclusiv 147 de Consilii Europene.

Voi rămâne mândru până la sfârşitul vieţii mele că am putut sluji Europa, mulţumesc!”, a spus Juncker, în conferința de presă de la finalul ultimului său summit european, cu vocea încărcată de emoție.

Cu excepţia unei crize politice și unei prelungiri a incertitudinii în jurul Comisiei Ursulei von der Leyen, Consiliul European din 17-18 octombrie a fost ultimul pentru Juncker

De la preluarea mandatului pe 1 noiembrie 2014, Comisia Juncker a abordat o serie de probleme importante, printre care schimbările climatice, Brexit-ul, criza zonei euro, șomajul în rândul tinerilor, migrația, imixtiunea străină în procesele democratice și dezinformarea, atacurile la adresa drepturilor omului și a statului de drept, schimbările provocate de digitalizare, creșterea tensiunilor internaționale și numeroasele conflicte armate aflate în apropierea granițelor UE.

Intitulată de Juncker drept ”Comisia ultimei șanse”, o serie de rezultate majore pe care actuala Comisie le-a realizat în cei cinci ani de mandat sunt reprezentate de soluționarea crizei datoriilor Greciei, implementarea Fondului European de Investiții Strategice (cunoscut și ca ”Planul Juncker”), lansarea Pilonului Social European, precum și contribuția la deciziile UE privind viitorul Europei prin lansarea Cartei Albe cu cinci scenarii de viitor.

Jean-Claude Juncker este, până în prezent, primul și singurul președinte al Comisiei Europene ales în baza procedurii Spitzenkandidat, sistem care nu a mai fost aplicat de liderii europeni care au numit-o drept succesoare a lui Juncker pe Ursula von der Leyen, care a promis o ”Comisie geopolitică”.

Ales cu 422 de voturi pentru de Parlamentul European, spre deosebire de cele doar 383 obținute de Ursula von der Leyen, Jean-Claude Juncker a susținut, în cei cinci ani de mandat, patru discursuri privind Starea Uniunii Europene (#SOTEU).

Dacă în cadrul primului său discurs privind Starea Uniunii (în 2015), o frază a lui Juncker a rămas celebră pentru sintetizarea situației de la acel moment în Europa (confruntată cu criză de securitate la est, cu amenințări teroriste și sub presiunea migrației) – Nu prea există spirit european în această Uniune. și nu prea există uniune în această Uniune – în 2016, șeful Comisiei a insistat asupra beneficiilor pe care integrarea europeană le-a adus în ultimele șase decenii, invocând pacea și prosperitatea și pledând pentru o Europă mai bună care apără și protejează.

În discursul privind Starea Uniunii din 2017, România a fost țara cea mai invocată în alocuțiunea lui Juncker, președintele Comisiei Europene culminând cu propunerea organizării, la Sibiu, a unui summit dedicat viitorului Europei după Brexit. Summitul liderilor europeni a avut loc anul acesta, la 9 mai, fiind prima astfel de reuniune europeană organizată chiar de Ziua Europei.

”În sfârșit, vântul s-a întors în velele noastre”, a spus Juncker, în 2017, pentru ca la ultimul său discurs, cel din 2018, să afirme că ”este timpul ca Europa să își ia destinul în propriile mâini”.

În ce-l privește pe Donald Tusk, retragerea sa de pe scena europeană va fi mai degrabă una în lateral, întrucât șeful actual al Consiliului European a fost nominalizat pentru a prelua funcția de președinte al Partidului Popular European, cea mai mare familie politică din UE și care deține cel mai mare grup politic în Parlamentul European.

De asemenea, în sesiunea plenară de la Strasbourg, Parlamentul European își va adopta poziția cu privire la bugetul UE pe anul viitor, cu accent pe schimbările climatice, șomajul în rândul tinerilor, Erasmus, migrație și politicile externe.

Deputații subliniază, în proiectul de rezoluție, că bugetul Uniunii Europene pe anul 2020 ar trebui să deschidă calea pentru bugetul UE pe termen lung 2021-2027 și să ofere un punct de plecare solid pentru lansarea noii generații de programe și politici UE.

Este de așteptat ca la viitoarea sesiune plenară, cea din perioada 25-28 noiembrie 2019, să fie supusă votului echipa Ursulei von der Leyen pentru mandatul 2019-2024 al Comisiei Europene.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană, reacție după votul Parlamentului britanic privind Brexit: UE îi cere lui Boris Johnson să anunțe ”pașii de urmat cât mai curând posibil”

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Comisia Europeană a luat notă de votul din Camera Comunelor prin care acordul de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană nu a fost supus votului, a scris, într-o reacție pe Twitter, purtătorul de cuvânt al executivului european, Mina Andreeva.

Este de datoria Guvernului Regatului Unit să ne informeze asupra pașilor de urmat cât mai curând posibil”, a continuat Andreeva.

De altfel, după ce negociatorii UE și cei ai Marii Britanii au ajuns la un acord joi, Jean-Claude Juncker, președintele în exercițiu al Comisiei Europene, a precizat în cadrul unor declarații comune de presă cu premierul britanic Boris Johnson că nu mai există motiv să amânăm suplimentar Brexit-ul și că retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană trebuie să aibă loc la 31 octombrie 2019.

Parlamentarii britanici au votat sâmbătă, într-o sesiune extraordinară convocată pentru acordul privind Brexit, să amâne votul asupra acestui acord până când va fi adoptată legislaţia prin care s-ar implementa acordul.

Amendamentul Letwin, care cere premierului Boris Johnson să solicite o nouă amânare a Brexit-ului, a fost adoptat cu 332 de voturi pentru și 306 împotrivă.

Prin urmare, premierul conservator Boris Johnson ar trebui să ceară Uniunii Europene amânarea Brexitului dincolo de data de 31 octombrie.

Într-o primă reacție, Boris Johnson a declarat, în Parlament, că nu va negocia cu Uniunea Europeană nicio nouă amânare a procesului de retragere, dar că va introduce în parlament legislaţia necesară ieșirii din UE.

Acordul la care au ajuns UE și guvernul premierului Boris Johnson, aprobat de Consiliul European joi, a fost modificat într-o proporție scăzută față de precedentele sale forme, însă noua înțelegere înlătură mecanismul de backstop (plasa de siguranță). Acordul convenit între Londra şi Bruxelles prevede că Irlanda de Nord va fi de facto în interiorul vamal britanic, însă de jure va rămâne aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene, pentru a se evita reapariţia unei frontiere între Irlanda şi Irlanda de Nord şi a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare. Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Reamintim că la 4 septembrie parlamentarii britanici au aprobat o lege prin care îl obligă pe Boris Johnson să ceară prelungirea Brexit-ului până la 31 ianuarie 2020 dacă un acord nu este adoptat. De asemenea, o eventuală solicitare din partea lui Boris Jonson, care exclude această opțiune și avertizează că Marea Britanie va părăsi UE la 31 octombrie chiar și fără un acord, trebuie aprobată şi de liderii europeni.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Noi bani europeni pentru Republica Moldova: Comisia Europeană alocă 14,35 milioane de euro sub formă de sprijin bugetar pentru realizarea reformelor

Published

on

Comisia Europeană a aprobat vineri plata sumei de 14,35 milioane de euro, sub formă de sprijin bugetar, pentru a contribui la realizarea reformelor atât de necesare care sunt continuate de noul guvern al Republicii Moldova.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, asistența va sprijini reforma poliției, combaterea corupției și a spălării banilor, modernizarea sectorului energetic și eficientizarea și transparentizarea finanțelor publice. 

”Pachetul de asistență adoptat este dovada angajamentului UE față de cetățenii moldoveni, care au militat cu perseverență pentru ca aceste reforme să fie puse în practică. Autoritățile Republicii Moldova și-au intensificat activitățile întreprinse pentru combaterea eficace a corupției și garantarea independenței instanțelor judecătorești și a parchetelor. Îndeplinirea acestor obiective este de o importanță determinantă dacă se dorește ca cetățenii să-și recapete încrederea și ca reformele să avanseze la capacitate maximă. Cetățenii Republicii Moldova se pot baza cu încredere pe sprijinul deplin al UE față de acest proces de reforme”, a declarat, în context, Johannes Hahn, comisarul european pentru vecinătate și negocieri pentru extindere. 

Plata efectuată vineri urmează plăților aferente sprijinului bugetar efectuate în iulie 2019 (14,54 milioane de euro), primei tranșe a asistenței macrofinanciare, anunțată recent (30 de milioane de euro) și Consiliului de asociere UE-Republica Moldova, desfășurat la 30 septembrie 2019.

Comisia Europeană și-a reluat în iulie plățile aferente sprijinului bugetar către Republica Moldova, după ce le-a suspendat timp de doi ani din cauza deteriorării situației statului de drept din această țară. În urma schimbării guvernului din iunie 2019, autoritățile Republicii Moldova s-au angajat într-un proces de reforme structurale semnificative și substanțiale, proces care a asigurat condițiile necesare pentru ca UE să își reia sprijinul bugetar și asistența macrofinanciară. 

UE recunoaște măsurile importante luate de guvern pentru a găsi soluții la problemele pe care le reprezintă politizarea accentuată a instituțiilor de stat, corupția și lipsa de independență a sistemului judiciar și a parchetelor. Prin aceste măsuri, guvernul de coaliție a răspuns multora dintre preocupările UE evidențiate deja în Concluziile Consiliului din 26 februarie 2018. S-au înregistrat rezultate pozitive îndeosebi în ceea ce privește reformele sistemului electoral, proiectul de lege privind reforma Curții Supreme de Justiție și legislația privind Procurorul General. Mai mult, Republica Moldova a solicitat Comisiei de la Veneția să avizeze aceste proiecte legislative, ceea ce reprezintă un pas înainte. De asemenea, consultările publice își păstrează în continuare importanța. Noul guvern a restabilit, de asemenea, relațiile cu Fondul Monetar Internațional (FMI). La 20 septembrie, FMI a încheiat a patra și a cincea evaluare a programului său cu Moldova.

Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă vor continua să monitorizeze îndeaproape situația politică și să evalueze îndeplinirea condițiilor înaintea fiecărei plăți de sprijin bugetar.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending