Connect with us

NEWS

Alianța 2020 USR-PLUS oferă asistență juridică românilor din diaspora care vor să îi tragă la răspundere penală pe cei care le-au îngrădit dreptul de a vota pentru alegerile europarlamentare

Published

on

© Alianța 2020 USR-PLUS/ Facebook

UPDATE 29 mai, 16.51.

Alianța 2020 USR-PLUS a oferit lămuriri cu privire la pașii care trebuie urmați.
”Cetățenii români din diaspora, care vor să îi tragă la răspundere penală pe cei care le-au îngăduit dreptul îngrădit dreptul constituțional de a vota pentru alegerile europarlamentare, acțiune care este pedepsită de art. 385 din Codul Penal, pot beneficia de asistența Alianței USR-PLUS printr-un mail transmis la adresa juridic@usrplus.ro”.


Alianța 2020 USR-PLUS a anunțat că va oferi asistență judiciară românilor din diaspora care vor să îi tragă la răspundere penală pe cei care le-au îngăduit dreptul îngrădit dreptul constituțional de a vota pentru alegerile europarlamentare, acțiune care este pedepsită de art. 385 din Codul Penal.

“La cum s-a votat în diaspora putem spune cu certitudine că votul ar fi fost altul dacă toți românii ar fi fost lăsați să voteze. Este inacceptabil. Gândul nostru merge spre zecile de mii de oameni care au stat la coadă. Românii trebuie să facă plângere împotriva statului român și apoi statul să găsească vinovații. Alianța pune la dispoziție consultanță pentru cetățenii care vor să înainteze plângeri penale. Încurajăm toți cetățenii să își conștientizeze acest drept fundamental, dreptul la vot. Să ne apărăm drepturile în fața statului, mai ales în momentele cheie, atunci când cetățenii au ceva de spus.“, transmite Vlad Voiculescu, coordonatorul campaniei din partea PLUS.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, alianța 2020 USR PLUS îndeamnă toți cetățenii să-și facă dreptate pentru a trage un semnal de alarmă că cei responsabili de organizarea alegerilor nu pot îngrădi drepturi fundamentale. Mai grav este că după ce au stat ore întregi la cozi, mai mulți români au fost evacuați de poliție și agresați fizic.

“Diaspora a arătat o mobilizare exemplară la vot. Însă este o rușine modul în care Guvernul a organizat alegerile europarlamentare și mai ales modul în care a tratat situația. Mulți români au fost împiedicați să voteze, am văzut cum mii de români au fost umiliți de statul român. Proasta lor organizare nu va trece cu vederea și nici nu va fi uitată curând. Oamenii trebuie să-și facă dreptate iar noi ne vom folosi de instrumentele legale pe care le avem în Parlament pentru a evita o nouă batjocură în viitor.”, conchide deputatul Cătălin Drulă, coordonatorul campaniei din partea USR.

Românii din diaspora au stat la cozi uriaşe pentru a vota la alegerile europarlamentare și referendumul pe justiție. Deși au stat mai bine de 6-7 ore în fața secțiilor de votare, mii de persoane nu au mai apucat să voteze. Cele mai mari cozi au fost la secţiile din Italia, Spania, Germania, Marea Britanie şi Belgia. Biroul Electoral Central a anunțat că nu poate fi prelungit votul din diaspora după ora 21:00 (locală). Oamenii s-au plâns mai ales de faptul că în secții au fost puține ștampile de vot, ceea ce a îngreunat procesul electoral.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
5 Comments

5 Comments

  1. Bogdan Nicu

    May 28, 2019 at 11:03 am

    Nici jumătate din câți au fost la vot nu au reușit sa voteze dincauza incompetenții este foarte clar au vrut ca lumea să nu poată vota și să-și facă voturile cu țiganii, analfabeții,bătrânii care săracii nu știu de ei și cei spuma societății cei ce stau pe ajutor social ca au frezoane în Viena de exemplu erau 4 secții de votare deschise care de fapt erau 2 alții au ajuns pe la cehi numai de dorința de a vota, clar vrem toți din diaspora sa facem plingere și sa fie trași la răspundere toți comuniștii ne-am saturat de hoți!!!

  2. Cosette

    May 28, 2019 at 5:52 pm

    Bine, cum oferiti asta? Eu vreau sa fac plangere penala. Spuneti-mi pașii, vă rog. Unde sa adreaez plangerea, unde sa o depun? Sunt in Dublin.

    • Alexandra Loy

      May 29, 2019 at 10:55 am

      Buna ziua, am transmis solicitările dumneavoastră reprezentanților Alianței USR-PLUS și, în măsura în care avem un răspuns, revenim cu un articol informativ pe această temă.

  3. Florin Cioaca

    May 29, 2019 at 2:56 am

    Si unde trebuie sa ne adresam pt aceasta plangere penala , locuim in Dublin ,va multumim si asteptam raspuns

    • Alexandra Loy

      May 29, 2019 at 10:56 am

      Buna ziua, am transmis solicitările dumneavoastră reprezentanților Alianței USR-PLUS și, în măsura în care avem un răspuns, revenim cu un articol informativ pe această temă.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

NEWS

Cel puțin zece bănci europene au anunțat că vor elimina peste 44.000 de locuri de muncă

Published

on

© Jörg Möller de la Pixabay

Cel puţin zeci bănci europene au anunţat că vor elimina peste 44.000 de locuri de muncă, confirmând perioada dificilă prin care trece acest sector care se confruntă cu dobânzi foarte mici şi cu tensiunile comerciale, informează Agerpres.

Ultimele anunţuri în acest sens au fost făcute vineri de grupul bancar francez Société Générale şi cel german Commerzbank.

Iată o recapitulare a măsurilor de restructurate anunţate în ultimele luni de băncile europene.

Grupul bancar francez Société Générale a fost unul dintre primii care în 2015 a anunţat o restructurare a reţelei sale de retail din Franţa, pe fondul scăderii frecventării agenţiilor sale şi a trecerii la operaţiunile de digital banking.

Până în 2020, Société Générale, care este prezentă şi pe piaţa din România, are programată renunţarea la 3.450 de posturi dintr-un total de peste 147.000 de angajaţi.

Cele 530 de posturi suplimentare ce vor fi eliminate în reţeaua din Franţa, conform unui document prezentat vineri sindicatelor, vin să se adauge altor 1.600 de locuri de muncă eliminate la nivel mondial, dintre care 750 în Franţa, în principal în cazul operaţiunilor de investment banking, anunţate în luna aprilie.

În cazul Commerzbank, care trece printr-o perioadă dificilă de mai mulţi ani, a doua mare bancă germană a anunţat vineri eliminarea a 4.300 de posturi la nivel mondial şi închiderea a 200 de agenţi. În paralel însă, Commerzbank intenţionează să înfiinţeze 2.000 de noi locuri de muncă. În 2016 banca germană a anunţat un plan de eliminare a 9.600 de locuri de muncă până în 2020, plan care a fost deja finalizat.

De asemenea, Commerzbank, la care statul german deţine un pachet de acţiuni de 15%, intenţionează să îşi vândă subsidiara poloneză mBank, care este una profitabilă. Însă această tranzacţie este destinată finanţării tranziţiei grupului spre operaţiunile digitale şi reorientare spre piaţa din Germania şi spre micile întreprinderi.

Gigantul Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, a anunţat la începutul lunii iulie cel mai mare plan de restructurare din istoria sa cu eliminare a 18.000 de locuri de muncă până în 2022. Aceasta după ce anul trecut, Deutsche Bank a eliminat deja 6.000 de posturi. Deutsche Bank, care nu şi-a revenit încă după criza financiară din 2008, intenţionează să se concentreze pe Europa şi Germania în ceea ce priveşte operaţiunile de retail şi cele dedicate companiilor.

Grupul bancar britanic HSBC a anunţat la începutul lunii august demisia surprinzătoare a directorului general John Flint, la mai puţin de două luni de la numirea sa în funcţie, şi eliminare a 4.000 de posturi.

O altă bancă britanică, Barclays, a anunţat şi ea la începutul lunii august că a eliminat 3.000 de posturi în al doilea trimestru al acestui an şi că vrea să îşi extindă reducerile de costuri.

BNP Paribas, cea mai mare bancă franceză, a confirmat la finele lunii august că intenţionează să elimine aproximativ 20% din efectivele filialei sale de obligaţiuni din Franţa, adică o reducere cuprinsă între 446 şi 546 de posturi până în 2021.

În Spania, grupul Santander a anunţat în luna iunie renunţarea la 10% din efectivele sale din Spania, adică 3.200 de angajaţi.

Continue Reading

NEWS

Statistică: Peste 51% dintre români au încredere mare și foarte mare în NATO și Uniunea Eruopeană

Published

on

© Mihai Fifor/ Facebook

Potrivit barometrului INSCOP, românii au cea mai mare încredere la nivel internațional în două instituții: NATO cu 52,5% încredere mare și foarte mare și  Uniunea Europeana  cu 51,4%.

La nivel națioanl, Armata este instituția în care românii au cel mai ridicat nivel de încredere, 64% declarând că au încredere mare și foarte mare în această instituție, urmată de Biserica cu 55,2%.

 Pe următoarele poziții se situează Academia Română cu 45,3%, Președinția cu 39,9%, Presa cu 33,7% și Poliția cu 33,2%. În Guvern au încredere multă și foarte multă 12,6% dintre români.  Pe ultimele poziții se află Parlamentul cu 9,2% încredere multă și foarte multă și partidele politice cu 9%.

În opinia a 63,8% dintre respondenți, aderarea la Uniunea Europeană a adus pentru România mai degrabă avantaje, în timp ce 27,7% sunt de părere că a adus mai degrabă dezavantaje. 8,5% reprezintă non-răspunsurile, arată cele mai recente publicate de INSCOP.

61,8% dintre români consideră că, în calitate de stat membru al UE, România are drepturi egale cu restul statelor membre. 30,5% împărtășesc opinia contrarie iar 7,7% nu știu sau nu răspund.

Într-un procent de 77,3%. cetățenii români consideră că România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, are obligații egale cu celelalte state membre.

În contextul în care România și SUA au încheiat cu parteneriat strategic în urmă cu peste 20 de ani, 51,6% dintre respondenți sunt de părere că relațiile dintre cele două țări ar trebui să devină și mai apropiate, 37,4% cred că ar trebui să rămână așa cum sunt, 4% să fie mai puțin apropiate și 7% nu știu sau nu răspund.

65,5% dintre români sunt de părere că alianța cu SUA este cea mai bună garanție de securitate pentru România, 22,9% își exprimă dezacordul cu această afirmație, iar 11,6% nu știu sau nu răspund.

Un procent de 64,7% dintre români este de părere că România și Ungaria ar trebui să facă mai multe eforturi pentru a-și îmbunătăți relațiile, în timp ce 27,5% sunt în dezacord cu această afirmație și 7,8% nu știu sau nu răspund. Aproape jumătate (47,9%) dintre respondenți consideră că Ungaria nu respectă suveranitatea și unitatea României, 37% sunt în dezacord cu această afirmație și 15,1% nu știu sau nu răspund.

42,7% dintre români consideră că relațiile României cu UE, respectiv cu SUA sunt la fel de importante. 33% dintre respondenți sunt de părere că cea mai importantă relație de colaborare pe plan extern pentru România este cea Uniunea Europeană, în timp ce 19% preferă relația SUA. 5,3% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele Donald Trump va avea o serie de întâlniri bilaterale cu liderii mondiali, în marja Adunării Generale a ONU

Published

on

© White House/Twitter

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, va avea trei zile pline la New York săptămâna viitoare, când va reveni în oraşul său natal pentru a participa la Adunarea Generală a ONU, potrivit Agerpres.

Potrivit unui înalt funcţionar al administraţiei, preşedintele va avea o serie de întâlniri individuale cu lideri mondiali, pe lângă participarea planificată la un summit al libertăţii religioase luni, discursul său principal marţi la ONU şi o conferinţă de presă miercuri.

Preşedintele american nu va participa la summitul privind clima organizat de ONU luni. În acea zi el se va întâlni premierul Imran Khan din Pakistan; preşedintele Andrzej Duda al Poloniei; prim-ministrul Jacinda Ardern din Noua Zeelandă; premierul Lee Hsien Loong din Singapore; preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi; şi preşedintele Moon Jae-in din Coreea de Sud.

Marţi, bilateralele sale vor fi cu premierul britanic, Boris Johnson; premierul indian Narendra Modi; secretarul general al ONU, Antonio Guterres; şi preşedintele irakian, Barham Salih. De asemenea, va participa la o recepţie diplomatică.

Miercuri, Trump va participa la o sesiune despre Venezuela împreună cu alţi lideri din emisfera occidentală înainte de a se întâlni cu premierul Japoniei, Shinzo Abe, preşedintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, şi cu preşedintele El Salvador, Nayib Bukele.

Reamintim că fostul consilier pentru securitate naţională al Casei Albe John Bolton s-a deplasat în Ucraina la sfârşitul lui august pentru a da asigurări privind susţinerea SUA în relaţia cu Rusia.

Totodată, Președintele Klaus Iohannis va conduce, în perioada 24-26 septembrie, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care va avea loc la New York.

Citiți și: Klaus Iohannis merge la Adunarea Generală ONU de la New York: Președintele va conduce delegația României și va participa la recepția oferită de președintele SUA Donald Trump

Citiți și: Ucraina: Președintele Volodimir Zelenski se va întâlni cu președintele SUA, Donald Trump, în marja Adunării Generale a ONU

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending