Connect with us

SĂNĂTATE

Alianța pentru Sănătate din România participă la consultările cu Ministerul Sănătății pe noua lege a sănătății

Published

on

În urma discuțiilor între Cristian Hotoboc, președinte al Alianței pentru Sănătate din România, și Vasile Cepoi, secretar de stat al Ministerului Sănătății, Ministerul Sănătății a aprobat solicitarea Alianței pentru Sănătate din România în ceea ce privește implicarea specialiștilor din toate palierele sistemului de sănătate în elaborarea și dezbaterea noului proiect de lege a sănătății. Astfel, se va crea un Consiliu Consultativ la nivelul Ministerului Sănătății care va dezbate noul proiect de lege pe capitole și grupuri de lucru.

“Alianța pentru Sănătate din România a susținut de nenumărate ori necesitatea reformării sistemului de sănătate și implicarea specialiștilor din toate palierele sistemului în acest proces și mulțumim prin aceasta cale domnului secretar de stat Vasile Cepoi pentru buna colaborare și comunicare. Așa cum am menționat și anterior, dorim ca această reformă să fie facută cu noi – participanții la sistemul de sănătate, pentru sistemul de sănătate și în primul rând pentru pacienți. Reforma sănătății este absolut necesară și trebuie realizată urgent, dar nu cu orice preț și mai ales ţinând cont de faptul că nu orice modificare este o reformă”, consideră Cristian Hotoboc, președinte al Alianței pentru Sănătate din România, potrivit unui comunicat remis Calea Europeană.

Noua propunere legislativă trebuie să vină în întâmpinarea nevoilor sistemului sanitar din România, rezolvând probleme legate de accesibilitatea pacienților la serviciile de sănătate, eficientizarea costurilor, calitatea serviciilor medicale și gestionarea informațiilor.

Primul capitolul pus în dezbatere se referă la organizarea și funcționarea spitalelor publice. Conform informațiilor primite de la Ministerul Sănătății, acest capitol va pune accent pe reorganizarea spitalelor sub forma de instituții nebugetare, mentinând caracterul de spital public pentru a rămâne în proprietatea statutului sau a autorităților publice locale și a nu putea fi înstrăinate. Această formă de organizare ar putea permite descentralizarea reală și introducerea conceptului de autonomie instituțională în administrarea spitalelor.

Dorim transpunerea în realitate a asigurărilor din partea Ministrului Sănătății în ceea ce privește existența unor reglementări menite să prevină riscul politizării și să asigure accesul neîngrădit al populației la îngrijiri medicale indiferent de condiția materială sau socială, acestea reprezentând cele mai mari riscuri ale formei de reorganizare propuse. De asemenea, sunt oportune și reglementările privind creșterea rolului consiliului de administrație, creșterea responsabilității managementului spitalului și cea a reponsabilității individuale a fiecărui angajat, ca urmare a unor clauze contractuale negociate pe baza cărora se vor stabili indicatori de performanță.

Printre avantajele evidente ale noii forme de organizare propuse se regăsesc libertatea unităților sanitare de a angaja personal, de a stabili numărul de posturi sau de a remunera personalul după calitatea, cantitatea și complexitatea (nivelul de competența) muncii prestate, de a încheia parteneriate care să asigure desfășurarea asistenței medicale cu plata la cererea pacienților și remunerarea suplimentară a personalului care acordă aceste servicii medicale. Pe de altă parte, este deosebit de important ca Ministerul Sănătății să susțină, în continuare, chiar mai mult decât a făcut-o până acum, investițiile de înaltă performanță, investițiile pentru reabilitarea fizică și pentru dezvoltarea capacității de îngrijiri spitalicești, precum și să aprobe înființarea sau desființarea structurilor din spitalele publice, în conformitate cu politica de sănătate a guvernului.

Alianța pentru Sănătate din România – A.P.S.R., în calitate de reprezentant al principalelor categorii de participanți – pacienți și furnizori de produse și servicii medicale – din cadrul sistemului de sănătate, a fost constituită tocmai din necesitatea realizării și implementării unor măsuri pentru atenuarea degradării progresive a sistemului de sănătate din România, motiv pentru care ne implicăm activ și dorim să sprijinim autoritățile în elaborarea legilor și normelor privind domeniul sănătății!” conchide Cristian Hotoboc, în comunicatul transmis.

Sursa foto:  infertilitate.com

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Antonio Tajani mesaj de ziua internațională a cancerului: ,,PE își solicită o finanțare ambițioasă în următorul buget al UE pentru a îmbunătăți procesul de detectare a cancerului”

Published

on

,,De Ziua Internațională a Cancerului, Parlamentul European își reînnoiește solicitarea de finanțare ambițioasă în domeniul cercetării și al inovării în următorul buget al UE pentru a îmbunătăți detectarea precoce, prevenirea, tratamentul și sprijinul privind cancerul ” potrivit mesajului transmis de președintele Parlamentului European, Antonio Tajani.

Cancerul este una dintre principalele provocări cu care se confruntă mulți europeni. Aproape unul din trei europeni este predispus să dezvolte cancer în timpul vieții și fiecare european știe cât de dureros și puternic este impactul  cu această boală. Aproape toată lumea are un prieten sau un membru al familiei care suferă de cancer sau care chiar a murit din cauza acestei boli oribile. Deși responsabilitățile majore în materie de sănătate rămân în statele membre, UE poate și trebuie să-și îndeplinească rolul.

Foto: epp

Un exemplu de program care contribuie la combatarea și vindecare cancerului este firma austriacă de biotehnologie Apeiron Biologics, aceasta dezvoltă produse farmaceutice pentru tratarea cancerului, acordând o atenție deosebită formelor rare care afectează în principal copiii. Un împrumut UE a ajutat compania să își extindă cercetarea și să dezvolte noi modalități de combatere a bolii.

Cercetarea și dezvoltarea Apeiron (R & D) se axează pe zone în care există o nevoie medicală ridicată. Un împrumut acordat de Banca Europeană de Investiții (BEI) în valoare de 25 de milioane de euro îi va permite să-și extindă cercetarea și dezvoltarea, creând 10 locuri de muncă înalt calificate și sporind cu 25% forța de muncă.

Finanțarea a provenit din Fondul european pentru investiții strategice (EFSI), o inițiativă comună a BEI și a Comisiei Europene care vizează stimularea investițiilor în Europa. Cazul Apeiron arată modul în care EFSI primește fonduri acolo unde este cel mai necesar.

În mai 2017, Apeiron a obținut autorizația UE de introducere pe piață pentru Dinutuximab beta, un anticorp care este eficient împotriva neuroblastomului – o formă comună de cancer la copil. Finanțarea EFSI va permite continuarea activității pentru alte proiecte în beneficiul pacienților cu cancer.

“În urma autorizării de introducere pe piață pentru ingredientul activ și cu finanțare din partea UE, acum putem intensifica activitățile noastre de cercetare și dezvoltare și oferim o mulțime de oameni speranțe proaspete”, spune CEO-ul Hans Loibner.

Continue Reading

COMUNICATE DE PRESĂ

Cea de-a doua ediţie a Hacking Health premiază trei proiecte de inovaţie digitală pentru sistemul de sănătate din România

Published

on

Hacking Health 2.0, cel mai important hackathon pe teme de sănătate din Europa Centrală şi de Est, a avut loc week-endul acesta la Bucureşti, la iniţiativa companiei Johnson & Johnson România implementat în colaborare cu Smart Everything Everywhere (SEE). Timp de 48 de ore, peste 80 de tineri profesionişti din toată ţara au lucrat pentru crearea şi dezvoltarea de soluţii IT&C cu scopul de a răspunde unora dintre nevoile de digitalizare de la nivelul sistemului de sănătate din România. Evenimentul s-a desfăşurat cu parteneriatul strategic al Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România şi al Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham România).

Juriul competiţiei de anul acesta a fost alcătuit din Conf. Dr. Diana Loreta Păun – Consilier de Stat Departamentul Sănătate Publică în cadrul Administraţiei Prezidenţiale; Răzvan Teohari Vulcănescu – Preşedinte Casa Naţională de Asigurări de Sănătate; Dan Călugăreanu – Președinte TechAngels România, Daniel Rosner – Program Manager, Innovation Labs şi Dr. Anca Bundoi – Director Relaţii Guvernamentale şi Politici Publice EMEA în cadrul Johnson & Johnson România.

Cele trei echipe şi proiecte câştigătoare au fost:

1. Echipa Solaris – a dezvoltat o soluţie pentru optimizarea activităţii unităţilor de primiri urgenţe (UPU) prin posibilitatea alcătuirii echipei medicale anterior sosirii pacienţilor la spitale, prin serviciul de ambulanţă, în funcţie de codul de urgenţă şi de informaţiile transmise de medicul de pe salvare. În acelaşi timp, soluţia îşi propune să contribuie şi la protejarea sănătăţii personalului medical din UPU prin posibilitatea de a folosi dispozitive de măsurare a gradului de stres şi de oboseală acumulate pe parcursul unei zile de lucru.

2.Echipa Zamolxis – propune soluţia denumită „Ambulance as soon possible” (traducere: „ambulanţa cât mai repede posibil”) în vederea eficientizării timpului de răspuns şi de intervenţie al echipajelor de ambulanţă. Aceasta cuprinde trei componente:

  1. un sistem de comunicare al ambulanţelor cu celelalte autovehicule participante la trafic, care se va suprapune prin semnale de unde radio peste frecvenţa radio a postului ascultat de şoferi atunci când ambulanţele se deplasează spre locul de intervenţie; şi o aplicaţie pentru sincronizarea semafoarelor în vedere optimizării traficului pentru ambulanţele aflate în intervenţii;
  2. CiviC med – o platformă în care medicii se pot înscrie ca voluntari pentru acordarea primului ajutor în funcţie de proximitatea acestora faţă de caz;
  3. un portal de informare şi educaţie civică cu privire la comportamentul populaţiei în cazul urgenţelor medicale.

 

 

3. Echipa Xvision – a dezvoltat o aplicaţie online care constă într-un sistem de analiză automată a imaginilor de tip computer tomograf (CT) având la bază inteligenţa artificială şi tehnologia „deep learning” şi care poate fi integrată cu sistemele PACS (Picture Archiving Communication Systems) care fac parte din componenta informatică a sistemelor medicale.

Proiectul îşi propune să asiste radiologii în interpretarea imaginilor CT şi să susţină în acest fel creşterea performanţei în procesul de diagnostic.

 

 

Fiecare echipă va primi fonduri pre-seed în valoare de 5000 de dolari din partea Johnson & Johnson România alături de consiliere şi mentorat din partea companiei şi a SEE pentru dezvoltarea şi lansarea aplicaţiilor şi a platformelor create în cadrul Hacking Health Hackathon 2.0 (http://health-hackathon.see40.org/).

„Cea de-a doua ediţie a evenimentului este o nouă dovadă a faptului că prin perseverenţă şi prin voinţă putem reuşi să generăm schimbări pozitive în ceea ce priveşte iniţiativele digitale şi tehnologice în domeniul sănătăţii alături de membrii comunităţii noastre, de asociaţii de business şi de instituţii publice. Suntem mândri de faptul că platforma de colaborare pe care am creat-o, Hacking Health Hackathon, reuşeşte pentru al doilea an consecutiv să aducă împreună reprezentanţii autorităţilor din domeniul sănătăţii, ai asociaţiilor de pacienţi din România, profesionişti din domeniul sănătăţii şi membrii mediului de antreprenoriat din domeniul IT&C. Proiectul se înscrie iniţiativelor noastre din România cu obiectivul de a susţine şi de a contribui la dezvoltarea soluţiilor inovatoare digitale pentru sistemul de sănătate. De exemplu, standardizarea colectării datelor este un pas practic important, indispensabil pentru a ajunge cu adevărat la modelul unui sistem de sănătate bazat pe măsurarea beneficiilor.” declară Christian Rodseth, Managing Director Janssen, Administrator Johnson & Johnson România.

Hacking Health a apărut în contextul în care România este unul dintre cele mai importante hub-uri de IT din regiune, dar ocupă ultimul loc din Europa în ceea ce priveşte procesul de digitalizare[1]. Iniţiativa vine şi în sprijinul obiectivelor Pieţei Unice Digitale europene[2] de a dezvolta cercetarea, medicina personalizată, diagnosticarea timpurie şi accesul la servicii de sănătate eficiente şi rapide.

„Considerăm acest hackathon o acţiune necesară pentru eficientizarea sistemului de sănătate din România. Iniţiativa, acum la a doua ediţie, a devenit o platformă de colaborare între asociaţii, mediul de business şi, sperăm, cât mai mult pe viitor, autorităţi şi instituţiile statului. Am văzut şi în acest an o diversitate de soluţii ce ating multe nevoi acute şi care au potenţialul de a fi integrate sistemului de sănătate, pentru a beneficia cu toţii, pacienţi şi medici deopotrivă, de transformarea digitală a societăţii. De asemenea, am admirat dorinţa de implicare a tinerilor profesionişti în dezvoltarea de soluţii în serviciul pacienţilor şi, în cele din urmă, a tuturor cetăţenilor – reflectată prin numărul mare de participanţi.” spune Dan Nechita, Preşedinte Smart Everything Everywhere.

Proiectele şi echipele câştigătoare au fost selectate în baza următoarelor criterii:

  • Minimum Viable Product (MVP) – evaluarea a ceea ce echipa a reuşit să creeze în cele două zile de hackathon, respectiv demonstrarea competenţelor tehnice ale soluţiei;
  • Inovaţie – din perspectiva implementării şi a nevoii pe care proiectul o adresează;
  • Fezabilitate – posibilitatea reală de a dezvolta cât mai aproape de o versiune finală şi viabilă având la dispoziţie 5000 de dolari finanţare şi sesiunile mentorat;
  • Impactul potenţial al proiectului asupra sănătății populaţiei, în România şi la nivel global;
  • Coeziunea echipei şi aptitudinile de business.

Despre Johnson & Johnson:

La Johnson & Johnson suntem uniţi şi inspiraţi de grija pentru fiecare persoană în parte. Obiectivele noastre principale sunt cercetarea şi ştiinţa – aducem idei, produse şi servicii inovatoare care să susţină progresul în sănătate şi bunăstarea oamenilor. Aproximativ 126.400 de angajaţi din 230 de sedii ale Johnson & Johnson lucrează alături de parteneri din domeniul sănătății în interesul a peste 1 miliard de oameni în fiecare zi, în întreaga lume. 

Despre Smart Everything Everywhere:

Smart Everything Everywhere (SEE) este o organizaţie ce acţionează ca un catalizator pentru transformarea digitală a României. SEE oferă un cadru pentru accelerarea tranziției României către era digitală, canalizând potenţialul neexploatat al ţării, facilitându-i creşterea, dezvoltarea şi poziționarea ca un hub regional şi european de inovaţie. SEE se concentrează pe 3 piloni ai viitorului digital: industria 4.0; oraşe inteligente şi cetăţeni conectaţi; şi digitalizarea statului.

[1] Europe’s Digital Progress Report (EDPR) 2017- Country Profile Romania

[2] Transformation of Health and Care in the Digital Single Market

 

.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisarul Corina Crețu îi răspunde lui Darius Vâlcov: Dacă România dorește să aloce o sumă mai mare din fondurile europene pentru cele trei spitale regionale, să înainteze de urgență o solicitare. Sunt deschisă să discut orice modificări

Published

on

Comisarul european, Corina Crețu, i-a răspuns consilierului guvernamental Darius Vâlcov, explicând faptul că, în cazul în care România dorește mai mulți bani pentru construirea celor trei spitale regionale, atunci ea este deschisă și așteaptă documentația pe care o va soluționa în regim de urgență la Bruxelles. „Decizia Comisiei Europene a fost întemeiată pe propunerea părţii române. În cadrul acestui program, România a propus investirea a 300 de milioane de euro (150 milioane euro finanțare UE, 150 milioane fonduri naționale) în 3 spitale regionale, ce urmau a fi construite la Iași, Cluj și Craiova”, explică comisarul european pentru politică regională.

Reacția oficialului european vine după ce Vâlcov a declarat că Executivul comunitar a alocat României 150 de milioane de euro pentru studiile, construcţia şi dotarea a celor trei spitale regionale, însă numai studiile costă 120 de milioane de euro, sugerând astfel că fondurile europene sunt insuficiente. Vâlcov a explicat că acesta a fost motivul pentru care statul român a ales să scoată în parteneriat public-privat studiul, construcţia şi dotarea unui spital.

FOTO: European Commission

Mesajul transmis de Corina Crețu:

„În legatură cu informațiile apărute azi în presă referitoare la spitalele regionale de la Craiova, Iași și Cluj, doresc să fac următoarele precizări:

În timpul procesului de pregătire a perioadei de finanțare 2014-2020, Ministerul Dezvoltării Regionale a propus Comisiei Europene introducerea acestui obiectiv de construire a celor trei spitale regionale în cadrul Programului Operațional Regional, cu care Comisia a fost de acord și, prin urmare, a fost semnat la 23 iunie 2015. Decizia Comisiei Europene a fost întemeiată pe propunerea părţii române. În cadrul acestui program, România a propus utilizarea a 300 de milioane de euro (150 milioane euro finanțare UE, 150 milioane fonduri naționale) pentru 3 spitale regionale, ce urmau a fi construite la Iași, Cluj și Craiova.

La momentul adoptării Programului Operațional Regional, niciunul dintre studiile de fezabilitate nu fusese încă realizat şi nu se stabilise numărul de paturi pe care ar urma să le aibă fiecare dintre aceste spitale şi nici complexitatea serviciilor oferite. Între timp, România a continuat să pregătească investițiile, cu ajutorul serviciilor mele și ale BEI, și conform ultimelor estimări ale autorităţilor naţionale, cele trei spitale vor avea nevoie de un buget de 1,2 – 1,5 miliarde de euro.

Comisia Europeană a constatat că această sumă este semnificativ mai mare decât bugetul prevăzut inițial, dar a rămas angajată să sprijine construcţia spitalelor regionale în conformitate cu acordurile încheiate cu Ministrul Dezvoltării Regionale în anul 2015. Conform prevederilor acestui acord, la Bruxelles se aşteaptă încă prezentarea celor trei proiecte majore care necesită aprobarea Comisiei, având în vedere dimensiunea acestora.
Îmi doresc, împreună cu colegii mei din Comisia Europeană, să sprijim aceste investiții, deoarece vor schimba semnificativ nivelul de asistență medicală pentru cetățenii din cele trei regiuni. În acest proces s-au depus multe eforturi, inclusiv din partea serviciilor Comisiei și a BEI.

Până la acest moment, dupa toți acești ani, România nu a adus la cunoştinţa CE fapul că și-ar fi schimbat poziția cu privire la finanțarea celor trei proiecte. În cazul în care România dorește să aloce o sumă mai mare din fondurile europene pentru aceste spitale, invit autoritățile române să înainteze Comisiei Europene o solicitare în acest sens, în regim de urgență. Sunt deschisă să discut orice modificare a POR care poate să conducă la accelerarea construcției celor 3 spitale regionale de la Craiova, Iași și Cluj. În cazul în care autoritățile naționale nu doresc să utilizeze fonduri UE pentru spitale, Programul Operaţional trebuie să fie din nou modificat, iar cele 150 de milioane de euro alocate în scopuri diferite. Și în acest sens, este nevoie de o solicitare din partea autorităților naționale.

Sunt mâhnită că discuţiile despre un obiectiv atât de important se duc într-o zonă a speculaţiilor şi disputelor. Realizarea acestor spitale regionale reprezintă un proiect de suflet pentru mine, ca român, și tocmai de aceea am adus la masa negocierilor toți actorii cheie, încă din luna mai 2016, când am avertizat asupra întârzierilor și mi-am exprimat disponibilitatea să ajutăm autoritățile naționale și regionale cu absolut tot ce se poate. Cunosc foarte bine situația dramatică din sistemul sanitar, un exemplu clar în acest sens fiind chiar faptul că am acceptat modificarea Programului Operational Regional pentru a permite achiziționarea de ambulanțe și îmbunătățirea infrastructurii sanitare în România.

Îmi doresc sincer ca România să folosească pe deplin și în beneficiul tuturor romanilor, resursele puse la dispoziţie de Comisia Europeană. Suntem aici pentru a ajuta România. 
Invit autoritățile române să găsim soluții împreună la problemele oamenilor”.

Darius Vâlcov: Comisia Europeană alocă României 150 de milioane de euro pentru studiile, construcţia şi dotarea a 3 spitale; potrivit studiilor, toate trei ar costa 1,2 miliarde de euro

„Cifrele nu mint niciodată. Hai să vedem! Comisia Europeană alocă României 150 milioane euro pentru studiile şi construcţia (inclusiv dotarea) a 3 spitale. Studiile, conform BEI, cei care le şi elaborează, costă 120 milioane euro. Conform aceloraşi studii BEI, construcţia şi dotarea celor 3 spitale costă 1,2 miliarde euro. (Probabil din cele 30 de milioane euro rămase). Între timp, statul român scoate în parteneriat public privat studiul, construcţia şi dotarea unui spital, cu 140 milioane euro. Asta, ca să înţelegem exact cum stau lucrurile!”, scrie Darius Vâlcov joi, pe pagina sa de Facebook.

 

.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending