Connect with us

SĂNĂTATE

Alianța pentru Sănătate din România participă la consultările cu Ministerul Sănătății pe noua lege a sănătății

Published

on

În urma discuțiilor între Cristian Hotoboc, președinte al Alianței pentru Sănătate din România, și Vasile Cepoi, secretar de stat al Ministerului Sănătății, Ministerul Sănătății a aprobat solicitarea Alianței pentru Sănătate din România în ceea ce privește implicarea specialiștilor din toate palierele sistemului de sănătate în elaborarea și dezbaterea noului proiect de lege a sănătății. Astfel, se va crea un Consiliu Consultativ la nivelul Ministerului Sănătății care va dezbate noul proiect de lege pe capitole și grupuri de lucru.

“Alianța pentru Sănătate din România a susținut de nenumărate ori necesitatea reformării sistemului de sănătate și implicarea specialiștilor din toate palierele sistemului în acest proces și mulțumim prin aceasta cale domnului secretar de stat Vasile Cepoi pentru buna colaborare și comunicare. Așa cum am menționat și anterior, dorim ca această reformă să fie facută cu noi – participanții la sistemul de sănătate, pentru sistemul de sănătate și în primul rând pentru pacienți. Reforma sănătății este absolut necesară și trebuie realizată urgent, dar nu cu orice preț și mai ales ţinând cont de faptul că nu orice modificare este o reformă”, consideră Cristian Hotoboc, președinte al Alianței pentru Sănătate din România, potrivit unui comunicat remis Calea Europeană.

Noua propunere legislativă trebuie să vină în întâmpinarea nevoilor sistemului sanitar din România, rezolvând probleme legate de accesibilitatea pacienților la serviciile de sănătate, eficientizarea costurilor, calitatea serviciilor medicale și gestionarea informațiilor.

Primul capitolul pus în dezbatere se referă la organizarea și funcționarea spitalelor publice. Conform informațiilor primite de la Ministerul Sănătății, acest capitol va pune accent pe reorganizarea spitalelor sub forma de instituții nebugetare, mentinând caracterul de spital public pentru a rămâne în proprietatea statutului sau a autorităților publice locale și a nu putea fi înstrăinate. Această formă de organizare ar putea permite descentralizarea reală și introducerea conceptului de autonomie instituțională în administrarea spitalelor.

Dorim transpunerea în realitate a asigurărilor din partea Ministrului Sănătății în ceea ce privește existența unor reglementări menite să prevină riscul politizării și să asigure accesul neîngrădit al populației la îngrijiri medicale indiferent de condiția materială sau socială, acestea reprezentând cele mai mari riscuri ale formei de reorganizare propuse. De asemenea, sunt oportune și reglementările privind creșterea rolului consiliului de administrație, creșterea responsabilității managementului spitalului și cea a reponsabilității individuale a fiecărui angajat, ca urmare a unor clauze contractuale negociate pe baza cărora se vor stabili indicatori de performanță.

Printre avantajele evidente ale noii forme de organizare propuse se regăsesc libertatea unităților sanitare de a angaja personal, de a stabili numărul de posturi sau de a remunera personalul după calitatea, cantitatea și complexitatea (nivelul de competența) muncii prestate, de a încheia parteneriate care să asigure desfășurarea asistenței medicale cu plata la cererea pacienților și remunerarea suplimentară a personalului care acordă aceste servicii medicale. Pe de altă parte, este deosebit de important ca Ministerul Sănătății să susțină, în continuare, chiar mai mult decât a făcut-o până acum, investițiile de înaltă performanță, investițiile pentru reabilitarea fizică și pentru dezvoltarea capacității de îngrijiri spitalicești, precum și să aprobe înființarea sau desființarea structurilor din spitalele publice, în conformitate cu politica de sănătate a guvernului.

Alianța pentru Sănătate din România – A.P.S.R., în calitate de reprezentant al principalelor categorii de participanți – pacienți și furnizori de produse și servicii medicale – din cadrul sistemului de sănătate, a fost constituită tocmai din necesitatea realizării și implementării unor măsuri pentru atenuarea degradării progresive a sistemului de sănătate din România, motiv pentru care ne implicăm activ și dorim să sprijinim autoritățile în elaborarea legilor și normelor privind domeniul sănătății!” conchide Cristian Hotoboc, în comunicatul transmis.

Sursa foto:  infertilitate.com

FONDURI EUROPENE

Cancerul de col uterin în România din perspectiva fondurilor europene. Institutul Oncologic din Cluj-Napoca derulează proiectul inovator ,,Prevenție și depistare precoce prin introducerea screeningului primar HPV în programul național de screening”

Published

on

Cancerul de col uterin este a doua cauză de morbiditate și mortalitate în rândul femeilor din România, cu peste 4.000 de noi cazuri înregistrate anual. În acest context, oferirea unor servicii de screening, la nivel de populație, pentru prevenirea și depistarea cancerului de col uterin în stadiu incipent este esențială, însă este necesară informarea corectă a populației feminine din România cu privire la beneficiile majore pentru sănătatea lor aduse de efectuarea unor controale specializate în mod regulat. La ora actuală, statisticile arată că, deși majoritatea femeilor din România au auzit despre această maladie, 7 din 10 românce nu și-au făcut în ultimii 3 ani niciun test pentru depistarea leziunilor precanceroase sau pentru depistarea HPV (doar 23% și-au făcut testul Babeș-Papanicolau și 5% și-au făcut ambele teste) și mai bine de jumătate dintre acestea nu au auzit sau nu asociază cancerul de col uterin cu infecțiile HPV,  principalul determinant al acestei boli mortale, dar ușor prevenible și tratabile cu condiția monitorizării regulate.

În plus, deși la nivelul României există un program național de screening aflat în desfășurare, prin care este posibilă efectuarea gratuită a testului Pap, acesta a acoperit doar 12% din totalul de 6 milioane de femei vizate. Este nevoie, deci, de o acoperire mai mare a acestui segment de populație, dar și de o campanie de informare pe măsură. Nu în ultimul rând, pentru ca un astfel de program de screening să aibă rezultate optime în direcția prevenirii și depistării precoce a cancerului de col uterin, ar trebui inclusă și testarea HPV alături de testarea Babeș-Papanicolau.

Astfel, la nivelul României se fac deja eforturi în acest sens prin intermediul proiectului ,,Integrarea screeningului primar HPV în programul național de screening pentru cancerul de col uterin”. Lansat în 2018 de Institutul Oncologic ,,Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca (IOCN), împreună cu Institutul Național de Sănătate Publică(INSP), proiectul este cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.

Timp de cinci ani și jumătate, initiatorii își propun asigurarea unui standard unitar de realizare a screeningului la nivel național prin elaborarea unor metodologii pentru programele de prevenire,depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de col uterin, dezvoltarea competențelor în domeniul oncologic, precum și informarea și educarea populației cu privire la activitatea de screening a cancerului de col uterin.

Incidența cancerului de col uterin la nivelul Uniunii Europene și în România

Cancerul de col uterin (CCU) reprezintă a patra cauză de cancer la femei, la nivel mondial și principala cauză de mortalitate la femeile de vârstă activă, din categoria 15-45 ani.  Cu toate acestea, studiul privind implementarea screeningului la nivelul Uniunii Europene, comandat de Comisia Europeană și realizat de Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului din Franța, împreună cu experți din domeniul sănătății din Italia și Finlanda, arată că prezența CCU este relativ scăzută în UE (11,3 cazuri/ 100,000 femei), cancerul de sân, cancerul pulmonar și cancerul colorectal fiind cele mai frecvente trei cauze de deces în rândul femeilor din UE, cu 22,4 cazuri/ 100 000 femei; 20,6 cazuri/ 100 000 femei și, respectiv, 14,2 cazuri / 100 000 femei. Acest lucru este datorat implementării efective a screeningului pentru cancerul de col uterin, deși există o variație enormă a ratelor privind incidența bolii și mortalitatea între statele membre.

Potrivit sursei citate, statele membre ale UE au reprezentat în anul 2012 aproximativ 2,6 milioane de noi cazuri de cancer (76% din totalul european) și 1,26 milioane de decese cauzate de boală (72% din totalul european).

La nivelul UE, România se afla într-o situație nefavorabilă în privința incidenței (32,8 cazuri noi/100 000 femei) și a mortalității prin cancer de col uterin (14,2 decese/100 000 femei). Potrivit acestor date, cancerul de col uterin reprezintă a doua cauză de morbiditate și mortalitate la femei, în România.

La nivel european, rata de incidență a CCU este cea mai scăzută în Spania, Franța, Italia, Elveția și Olanda (5 – 10 cazuri noi/100 000 femei). În schimb, în estul UE, incidența este cea mai ridicată în România, Estonia, Letonia și Bulgaria (26,8 – 32,2 cazuri noi/100 000 femei). De asemenea, în ceea ce privește apariția de noi cazuri de CCU la nivel european, în 2018, România se poziționează pe locul 3, cu 155% cazuri noi față de 100% în 2017, după Letonia (165%) și Estonia (160%). Astfel, 7,5% din totalul cazurilor de cancer de col uterin nou diagnosticate în Europa proveneau din România anul trecut – incidența fiind de 3,5 ori mai ridicată decât media UE.  În România se înregistrează anual 4 343 cazuri noi de cancer col uterin.

Tot la nivelul UE28, estimările privind mortalitatea prin CCU arată valori scăzute în vestul și nordul UE (2 – 4,9 decese/100 000 femei, respectiv 4,9 – 7,7/100 000), în timp ce în est, Letonia, Lituania și Bulgaria (10,6 – 13,4/100 000 femei), respectiv România (13,4 – 16,3/100 000 femei) înregistrau cele mai ridicate valori.

Virusul Papiloma Uman (HPV), principala cauză a CCU

Cancerul de col uterin este provocat, în general, de anumite tipuri de Virus Papiloma Uman (HPV), tulpinile cu risc înalt fiind identificate în 90% din cazurile de cancer documentate de studiile medicale.  Mai exact, dintre cele peste 120 de tipuri de HPV depistate până acum, 15 pot determina aparitia cancerului de col uterin. Majoritatea adulților sunt infectați la un anumit moment pe parcursul vietii, dar infecția dispare fără tratament și fără nicio manifestare. Dacă virusul nu este înlăturat de organism, poate crește riscul de aparitie a cancerului de col uterin.

Vestea bună este, însă, că CCU este cel mai prevenibil tip de cancer prin vaccinare și testare periodică.

Prevenție prin vaccinuri anti-HPV și screening periodic

Există vaccinuri care pot preveni infecția cu cele două tipuri principale de HPV, genotipul 16 și 18, care determină apariția cancerului de col uterin. În țările care dispun de programe de screening pentru cancerul de col uterin s-a redus în mod substanțial numărul de cazuri de îmbolnăviri și de decese cauzate de această formă de cancer.

După primirea avizului comitetului științific al Agenției Europene pentru Medicamente, UE a autorizat comercializarea a două vaccinuri împotriva HPV, care previn infecțiile cu cele două tipuri principale de virus care determină apariția cancerului de col uterin: Gardasil® (Sanofi Pasteur MSD) și Cervarix® (GlaxoSmithKline Biologicals).

Vaccinul anti-HPV în România

Ministerul Sănătății a lansat licitația pentru achiziționarea vaccinului anti-HPV în februarie 2019, însă nu este clar când vor putea beneficia de el pacientele din România. Instituția a mai cumpărat o singură dată doze de vaccin anti-HPV în anul 2008, pentru o campanie gratuită de vaccinare, care a fost un eșec, însă, din cauză că nu a fost însoțită și de o campanie de informare.

În prezent, medicii de familie pot colecta cereri de la părinții adolescentelor care doresc să își vaccineze fiicele, fiind recomandabil ca autoritățile naționale să desfășoare un program de depistare pentru toată populația, înainte de a introduce vaccinarea împotriva HPV.

Astfel, aplicând împreună vaccinarea împotriva virusului papilloma uman (HPV) și screening-ul reprezintă strategia optimă de protecție împotriva CCU. Participarea periodică la screening permite depistarea leziunilor precanceroase și a cancerului de col uterin în stadii incipiente. Astfel, riscul de cancer poate fi redus cu 40-70% prin vaccinare, iar testarea periodică reduce cu încă 30 până la 50% riscul. Screening-ul femeilor vaccinate adaugă o reducere de 30% a mortalității specifice prin CCU.

De altfel, Codul European de Luptă contra Cancerului, lansat de Comisia Europeană în 1987, recomandă, printre cele 12 măsuri de reducere a riscului de cancer, participarea la programele de screening și vaccinarea împotriva infecției cu HPV.

De asemenea,  recomandarea privind screening-ul cancerului, propusă în 2003 de Consiliu și adoptată în unanimitate de miniștrii sănătății din Uniunea Europeană, a făcut apel la statele membre să pună în aplicare programe naționale de depistare a cancerului de colon, col uterin și sân. În plus, recomandarea a prezentat orientări privind cele mai bune practici în ceea ce privește punerea în aplicare a unor astfel de programe. În esență sugestia a fost ca implementarea screeningului Papanicolau să fie făcută începând de la cel puțin 20 de ani și nu mai târziu de 30 de ani.

Al doilea raport de monitorizare privind recomandările Consiliului din 2003, publicat în 2017, constată că programele de screening pentru cancerul de col uterin la nivelul populației există în 22 de state membre, fie la nivel național, fie la nivel regional. Raportul arată că s-au înregistrat progrese substanțiale în implementarea programului de screening recomandat pentru cancerul de col uterin în statele membre.

Astăzi, toate cele 31 de țări ale Spațiului Economic European recomandă o vaccinare HPV într-o oarecare măsură, deși unele (Bulgaria, Republica Cehă, România) o recomandă doar pentru anumite grupuri de vârstă. Fiecare țară, cu excepția Bulgariei, finanțează vaccinul prin serviciul național de sănătate, vârstele pentru care sunt recomandate și finanțate vaccinurile variază de la o țară la alta, potrivit ECDC.

Programe de screening pentru cancerul de col uterin

Din cele 28 de state membre, 22 au planificat, pilotat, au în curs de desfășurare sau au încheiat programe de screening pentru cancerul de col uterin la nivelul întregii populații.  Printre acestea, Germania a adoptat în anul 2013 cadrul legal pentru a adapta programul de screening al CCU (precum și screening-ul pentru cancerul colorectal)  la nivelul populației prin crearea de registre de screening legate de cancer. Noul program se află încă în faza de planificare. Republica Slovacă a inițiat planificarea pentru depistarea cancerului de col uterin, chiar dacă în 2016 era disponibil doar serviciul non-populațional (pacienții se prezentau individual pentru screening, de la caz la caz). Bulgaria a finalizat proiectul pilot în 2014, dar până în prezent nu a fost inițiat niciun program bazat pe populație. De asemenea, nu există niciun program de acest tip în Cipru. Programe non-populaționale au fost raportate în cazul Austriei, Greciei, Luxemburgului și Spaniei. Zece state membre au, în schimb,  programe de screening a CCU în desfășurare la nivelul populației: Belgia, Croația, Republica Cehă, Franța, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Portugalia și România.

Prevenția cancerului de col uterin în România

La nivel european, mortalitatea prin cancerul de col uterin a scăzut cu peste 30% în ultimii 30 de ani, prin programe de prevenție coerente, consecvente și comprehensive bazate pe: informarea corectă și consecventă a publicului; mesaje pozitive concentrate pe prevenție; măsuri cuprinzătoare de prevenție primară/secundară – esențiale în scăderea incidenței CCU. Acestea pot constitui modele valabile și pentru țara noastră.

Progresele recente la noi depind de Programul Național de Screening pentru depistarea activă precoce a CCU care vizează un segment de populație extins (circa 5,6 milioane femei cu vârste cuprinse între 25-64 ani). Până în prezent, circa 700.000 femei au beneficiat de servicii gratuite de testare Babeș Papanicolaou (rată de acoperire 12% la nivelul anului 2016, în condițiile în care rata la nivelul UE era de 40%).üSe estimează că 49% din totalul cazurilor posibile de cancer de col uterin au fost prevenite prin screening populațional, potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică (INSP)

Cauze pentru incidența crescută a cancerului de col uterin în România (INSP)

86% dintre românce au auzit de cancerul de col uterin. dar mai bine de jumătate dintre acestea nu asociază această boală cu infecția persistentă cu virusul HPV, iar 1 din 10 femei consideră falsă informația potrivit căreia cancerul de col uterin este provocat de această infecție. În plus, 68% dintre românce nu au auzit de infecția cu virusul HPV. În plus, jumătate dintre femeile care au auzit de virusul HPV nu știu sau nu cred că atât femeile cât și bărbații pot fi purtători ai virusului și doar 1 din 5 românce află de la medicul de familie sau de la ginecolog despre această afecțiune .

De asemenea, 7 din 10 femei românce nu și-au făcut în ultimii 3 ani niciun test pentru depistarea leziunilor precanceroase sau pentru depistarea HPV (nici testul Babeș-Papanicolau, nici testul HPV- ADN). Doar 23% dintre românce și-au făcut în ultimii 3 ani testul Pap și 5% și-au făcut ambele teste.

Integrarea screeningului primar HPV în programul naţional de screening pentru cancerul de col uterin

În acest context, pentru acoperirea unei populații cât mai mari în România, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță” din Cluj-Napoca în calitate de beneficiar împreună cu Institutul Naţional de Sănătate Publică implementează, începând cu luna mai 2018, proiectul ʺIntegrarea screeningului primar HPV în programul naţional de screening pentru cancerul de col uterinʺ
Proiectul este cofinanţat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-2020.

Obiectivul general al proiectului se referă la creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenire, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament pentru principalele patologii. În acest scop se are în vedere dezvoltarea competențelor profesionale în domeniul oncologic. Acest lucru va determina un nivel de competențe îmbunătățit al profesionisților implicați, precum și servicii de calitate oferite pacienților, contribuind totodată la obiectivul specific al apelului de proiect și anume la creșterea numărului de persoane care beneficiază de programe de sănătate și de servicii orientate către prevenire, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament pentru principalele patologii.

Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

1. Asigurarea unui standard unitar de realizare a screeningului la nivel național prin elaborarea unor metodologii pentru programele de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de col uterin.

2. Îmbunătățirea nivelului de competențe pentru 440 de persoane implicate în derularea programelor de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al cancerului de col uterin.

3. Informarea, educarea, conștientizarea populației în general și a grupurilor vulnerabile în special cu privire la activitatea de screening al cancerului de col uterin.

Grupul ţintă al proiectului este format din 440 persoane implicate în furnizarea de servicii de prevenire, depistare precoce, diagnostic și tratament al leziunilor pre-canceroase ale colului uterin. Proiectul se desfășoară pe o perioadă de 68 de luni.

Superioritatea predictibilității testului HPV față de testul Babeș-Papanicolau

Dr. Florian Alexandru Nicula, Medic Coordonator al Unității Regionale Nord-Vest de Management a Programului de screening al cancerului de col uterin, expert român cooptat de Agenția Internațională de Cercetare a Canceului (IARC, Franța)  în Consiliile Științifice constituite pentru cel de-al doilea raport de monitorizare privind implementarea programelor de screening în conformitate cu recomandările Consiliului din 2003 în Statele Membre ale UE,  și  Director din partea promotorului IOCN al acestui proiect, prezintă motivațiile care au stat la baza lui și activitățile desfășurate până acum.

,,Am promovat acest proiect în urma ultimelor recomandări ale Ghidurilor Europene de asigurare a calității programelor de screening al cancerului de col uterin – suplimentul pentru screening HPV, la care am fost coautor. Acest Ghid, elaborat de IARC Lyon la solicitarea și prin finanțarea Comisiei Europene DG SANCO, în urma unei meta-analize a dovezilor privind superioritatea predictibilității testului HPV față de testul Babeș-Papanicolaou în depistarea leziunilor precursorii cancerului de col uterin, recomandă utilizarea pe scară largă a acestuia în programele organizate de screening în Statele Membre ale Uniunii Europene”, a spus dr. Nicula.

Introducerea testării primare a HPV în programul național de screening înlătură bariera deficitului de personal cu competențe în cito-patologie și asigura calitatea testării maselor largi de populație feminină

,,Această recomandare se potrivește perfect pentru Programul de screening al cancerului de col din țara noastră, care, la nivelul asigurării calității testului de screening la nivel populațional .are drept principală barieră demonstrată insuficiența infrastructurii de resurse umane de citopatologie și anatomie-patologică și controlul neuniform intern și extern de calitate al laboratoarelor de cito-patologie din program. 

Astfel, integrarea screening-ului primar HPV devine soluția ideală pentru asigurarea calității testării maselor largi de populație feminină la risc, înlăturând barierele privind efectuarea unui test cu predictibilitate superioară, prin utilizarea unei aparaturi care elaborează singură rezultatele testului sub supravegherea unui personal extrem de redus (tehnician și medic de laborator care asigură infrastructura necesară la nivel populațional cu un control unic de calitate”, mai spune acesta. 

Fezabilitatea și eficiența costurilor noilor teste demonstrată prin proiecte pilot recente

,,Fezabilitatea și cost-eficiența noilor teste a fost demonstrată prin Pilotare regională în două proiecte finanțate din Fonduri Norvegiene, CerCcROM și CEDICROM, încheiate în 2018, inițiate și coordonate de Prof. Dr. Patriciu Achimaș Cadariu și subsemnatul”, precizează dr. Florian Nicula. 

Activitățile desfășurate în cadrul proiectului implementat de IOCN-INSP

,,Pentru introducerea pe scară largă la nivel național (roll-out) a screening-ului primar HPV am promovat în parteneriat cu INSP un Proiect POCU cu finanțare din Fonduri Structurale pentru perioada 2018-2023, menit într-o primă etapă să elaboreze metodologia de screening HPV, urmată de formarea specifică de personal. În momentul de față, a fost finalizată perioada de documentare, meta-analiza dovezilor medicale la zi privind toate aspectele (livrabilele) care fac subiectul activităților și obiectivelor finale ale proiectului: protocolul epidemiologic al screening-ului HPV, strategia de integrare a screening-ului primar HPV în screening-ul classc citologic, protocoalele de prelevare-testare (inclusiv autoprelevare self-sampling și unități mobile pentru populația defavorizată din mediul rural și suburban), protocoale de evaluare colposcopică (inclusiv colposcopia mobilă), tratament/follow-up (inclusiv ,,see and treat” pe unitațile mobile)”, informează dr. Florian Necula cu privire la activitățile desfășurate în cadrul proiectului în momentul de față.

De asemenea, mai spune el, ,,până la finele acestui an va fi publicată întreaga metodologie și vor fi finalizate primele curricule de formare (curriculele de formare pentru managementul programelor de screening, tehnicienii și medicii de laborator HPV, formarea specifică în colposcopie, curriculă de colposcopie bazică – inclusiv mobilă și colposcopie avansată)”.

Nu în ultimul rând, dr. Florian Necula subliniază importanța activităților privind ,,informarea la toate nivelele și de asigurare a unei platforme informatice naționale de sprijin a programului de screening, menite să asigure pe viitor calitatea intensității screening-ului și a monitorizării programului la nivel național, cu legătura/informarea/invitarea populației la risc la testele care vor fi efectuate în Etapa a II-a a Proiectelor POCU de screening care va începe conform afirmațiilor Ministerului Sănătății în acest an”.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Antonio Tajani mesaj de ziua internațională a cancerului: ,,PE își solicită o finanțare ambițioasă în următorul buget al UE pentru a îmbunătăți procesul de detectare a cancerului”

Published

on

,,De Ziua Internațională a Cancerului, Parlamentul European își reînnoiește solicitarea de finanțare ambițioasă în domeniul cercetării și al inovării în următorul buget al UE pentru a îmbunătăți detectarea precoce, prevenirea, tratamentul și sprijinul privind cancerul ” potrivit mesajului transmis de președintele Parlamentului European, Antonio Tajani.

Cancerul este una dintre principalele provocări cu care se confruntă mulți europeni. Aproape unul din trei europeni este predispus să dezvolte cancer în timpul vieții și fiecare european știe cât de dureros și puternic este impactul  cu această boală. Aproape toată lumea are un prieten sau un membru al familiei care suferă de cancer sau care chiar a murit din cauza acestei boli oribile. Deși responsabilitățile majore în materie de sănătate rămân în statele membre, UE poate și trebuie să-și îndeplinească rolul.

Foto: epp

Un exemplu de program care contribuie la combatarea și vindecare cancerului este firma austriacă de biotehnologie Apeiron Biologics, aceasta dezvoltă produse farmaceutice pentru tratarea cancerului, acordând o atenție deosebită formelor rare care afectează în principal copiii. Un împrumut UE a ajutat compania să își extindă cercetarea și să dezvolte noi modalități de combatere a bolii.

Cercetarea și dezvoltarea Apeiron (R & D) se axează pe zone în care există o nevoie medicală ridicată. Un împrumut acordat de Banca Europeană de Investiții (BEI) în valoare de 25 de milioane de euro îi va permite să-și extindă cercetarea și dezvoltarea, creând 10 locuri de muncă înalt calificate și sporind cu 25% forța de muncă.

Finanțarea a provenit din Fondul european pentru investiții strategice (EFSI), o inițiativă comună a BEI și a Comisiei Europene care vizează stimularea investițiilor în Europa. Cazul Apeiron arată modul în care EFSI primește fonduri acolo unde este cel mai necesar.

În mai 2017, Apeiron a obținut autorizația UE de introducere pe piață pentru Dinutuximab beta, un anticorp care este eficient împotriva neuroblastomului – o formă comună de cancer la copil. Finanțarea EFSI va permite continuarea activității pentru alte proiecte în beneficiul pacienților cu cancer.

“În urma autorizării de introducere pe piață pentru ingredientul activ și cu finanțare din partea UE, acum putem intensifica activitățile noastre de cercetare și dezvoltare și oferim o mulțime de oameni speranțe proaspete”, spune CEO-ul Hans Loibner.

Continue Reading

COMUNICATE DE PRESĂ

Cea de-a doua ediţie a Hacking Health premiază trei proiecte de inovaţie digitală pentru sistemul de sănătate din România

Published

on

Hacking Health 2.0, cel mai important hackathon pe teme de sănătate din Europa Centrală şi de Est, a avut loc week-endul acesta la Bucureşti, la iniţiativa companiei Johnson & Johnson România implementat în colaborare cu Smart Everything Everywhere (SEE). Timp de 48 de ore, peste 80 de tineri profesionişti din toată ţara au lucrat pentru crearea şi dezvoltarea de soluţii IT&C cu scopul de a răspunde unora dintre nevoile de digitalizare de la nivelul sistemului de sănătate din România. Evenimentul s-a desfăşurat cu parteneriatul strategic al Ambasadei Statelor Unite ale Americii în România şi al Camerei de Comerţ Americane în România (AmCham România).

Juriul competiţiei de anul acesta a fost alcătuit din Conf. Dr. Diana Loreta Păun – Consilier de Stat Departamentul Sănătate Publică în cadrul Administraţiei Prezidenţiale; Răzvan Teohari Vulcănescu – Preşedinte Casa Naţională de Asigurări de Sănătate; Dan Călugăreanu – Președinte TechAngels România, Daniel Rosner – Program Manager, Innovation Labs şi Dr. Anca Bundoi – Director Relaţii Guvernamentale şi Politici Publice EMEA în cadrul Johnson & Johnson România.

Cele trei echipe şi proiecte câştigătoare au fost:

1. Echipa Solaris – a dezvoltat o soluţie pentru optimizarea activităţii unităţilor de primiri urgenţe (UPU) prin posibilitatea alcătuirii echipei medicale anterior sosirii pacienţilor la spitale, prin serviciul de ambulanţă, în funcţie de codul de urgenţă şi de informaţiile transmise de medicul de pe salvare. În acelaşi timp, soluţia îşi propune să contribuie şi la protejarea sănătăţii personalului medical din UPU prin posibilitatea de a folosi dispozitive de măsurare a gradului de stres şi de oboseală acumulate pe parcursul unei zile de lucru.

2.Echipa Zamolxis – propune soluţia denumită „Ambulance as soon possible” (traducere: „ambulanţa cât mai repede posibil”) în vederea eficientizării timpului de răspuns şi de intervenţie al echipajelor de ambulanţă. Aceasta cuprinde trei componente:

  1. un sistem de comunicare al ambulanţelor cu celelalte autovehicule participante la trafic, care se va suprapune prin semnale de unde radio peste frecvenţa radio a postului ascultat de şoferi atunci când ambulanţele se deplasează spre locul de intervenţie; şi o aplicaţie pentru sincronizarea semafoarelor în vedere optimizării traficului pentru ambulanţele aflate în intervenţii;
  2. CiviC med – o platformă în care medicii se pot înscrie ca voluntari pentru acordarea primului ajutor în funcţie de proximitatea acestora faţă de caz;
  3. un portal de informare şi educaţie civică cu privire la comportamentul populaţiei în cazul urgenţelor medicale.

 

 

3. Echipa Xvision – a dezvoltat o aplicaţie online care constă într-un sistem de analiză automată a imaginilor de tip computer tomograf (CT) având la bază inteligenţa artificială şi tehnologia „deep learning” şi care poate fi integrată cu sistemele PACS (Picture Archiving Communication Systems) care fac parte din componenta informatică a sistemelor medicale.

Proiectul îşi propune să asiste radiologii în interpretarea imaginilor CT şi să susţină în acest fel creşterea performanţei în procesul de diagnostic.

 

 

Fiecare echipă va primi fonduri pre-seed în valoare de 5000 de dolari din partea Johnson & Johnson România alături de consiliere şi mentorat din partea companiei şi a SEE pentru dezvoltarea şi lansarea aplicaţiilor şi a platformelor create în cadrul Hacking Health Hackathon 2.0 (http://health-hackathon.see40.org/).

„Cea de-a doua ediţie a evenimentului este o nouă dovadă a faptului că prin perseverenţă şi prin voinţă putem reuşi să generăm schimbări pozitive în ceea ce priveşte iniţiativele digitale şi tehnologice în domeniul sănătăţii alături de membrii comunităţii noastre, de asociaţii de business şi de instituţii publice. Suntem mândri de faptul că platforma de colaborare pe care am creat-o, Hacking Health Hackathon, reuşeşte pentru al doilea an consecutiv să aducă împreună reprezentanţii autorităţilor din domeniul sănătăţii, ai asociaţiilor de pacienţi din România, profesionişti din domeniul sănătăţii şi membrii mediului de antreprenoriat din domeniul IT&C. Proiectul se înscrie iniţiativelor noastre din România cu obiectivul de a susţine şi de a contribui la dezvoltarea soluţiilor inovatoare digitale pentru sistemul de sănătate. De exemplu, standardizarea colectării datelor este un pas practic important, indispensabil pentru a ajunge cu adevărat la modelul unui sistem de sănătate bazat pe măsurarea beneficiilor.” declară Christian Rodseth, Managing Director Janssen, Administrator Johnson & Johnson România.

Hacking Health a apărut în contextul în care România este unul dintre cele mai importante hub-uri de IT din regiune, dar ocupă ultimul loc din Europa în ceea ce priveşte procesul de digitalizare[1]. Iniţiativa vine şi în sprijinul obiectivelor Pieţei Unice Digitale europene[2] de a dezvolta cercetarea, medicina personalizată, diagnosticarea timpurie şi accesul la servicii de sănătate eficiente şi rapide.

„Considerăm acest hackathon o acţiune necesară pentru eficientizarea sistemului de sănătate din România. Iniţiativa, acum la a doua ediţie, a devenit o platformă de colaborare între asociaţii, mediul de business şi, sperăm, cât mai mult pe viitor, autorităţi şi instituţiile statului. Am văzut şi în acest an o diversitate de soluţii ce ating multe nevoi acute şi care au potenţialul de a fi integrate sistemului de sănătate, pentru a beneficia cu toţii, pacienţi şi medici deopotrivă, de transformarea digitală a societăţii. De asemenea, am admirat dorinţa de implicare a tinerilor profesionişti în dezvoltarea de soluţii în serviciul pacienţilor şi, în cele din urmă, a tuturor cetăţenilor – reflectată prin numărul mare de participanţi.” spune Dan Nechita, Preşedinte Smart Everything Everywhere.

Proiectele şi echipele câştigătoare au fost selectate în baza următoarelor criterii:

  • Minimum Viable Product (MVP) – evaluarea a ceea ce echipa a reuşit să creeze în cele două zile de hackathon, respectiv demonstrarea competenţelor tehnice ale soluţiei;
  • Inovaţie – din perspectiva implementării şi a nevoii pe care proiectul o adresează;
  • Fezabilitate – posibilitatea reală de a dezvolta cât mai aproape de o versiune finală şi viabilă având la dispoziţie 5000 de dolari finanţare şi sesiunile mentorat;
  • Impactul potenţial al proiectului asupra sănătății populaţiei, în România şi la nivel global;
  • Coeziunea echipei şi aptitudinile de business.

Despre Johnson & Johnson:

La Johnson & Johnson suntem uniţi şi inspiraţi de grija pentru fiecare persoană în parte. Obiectivele noastre principale sunt cercetarea şi ştiinţa – aducem idei, produse şi servicii inovatoare care să susţină progresul în sănătate şi bunăstarea oamenilor. Aproximativ 126.400 de angajaţi din 230 de sedii ale Johnson & Johnson lucrează alături de parteneri din domeniul sănătății în interesul a peste 1 miliard de oameni în fiecare zi, în întreaga lume. 

Despre Smart Everything Everywhere:

Smart Everything Everywhere (SEE) este o organizaţie ce acţionează ca un catalizator pentru transformarea digitală a României. SEE oferă un cadru pentru accelerarea tranziției României către era digitală, canalizând potenţialul neexploatat al ţării, facilitându-i creşterea, dezvoltarea şi poziționarea ca un hub regional şi european de inovaţie. SEE se concentrează pe 3 piloni ai viitorului digital: industria 4.0; oraşe inteligente şi cetăţeni conectaţi; şi digitalizarea statului.

[1] Europe’s Digital Progress Report (EDPR) 2017- Country Profile Romania

[2] Transformation of Health and Care in the Digital Single Market

 

.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending