Premierul spaniol Pedro Sanchez a promis marți că va îndeplini obiectivul NATO de a cheltui 2% din PIB pentru apărare până la sfârșitul anului, într-o schimbare a actualei abordări timide a țării față de bugetele militare, informează Politico Europe.

Invocând ”contextul geopolitic și economic care evoluează rapid”, Sanchez a declarat că țara va cheltui încă 10,4 miliarde de euro pentru apărare, ridicând cheltuielile militare totale la aproximativ 34 de miliarde de euro.

Spania este țara din alianță care cheltuiește cel mai puțin pentru apărare, rezervând doar 1,28% din PIB-ul său pentru armată în 2024 – cu mult sub obiectivul de 2% al alianței și o mică parte din procentul de 5% cerut de președintele american Donald Trump.

Până acum, țara spera să atingă obiectivul NATO abia în 2029, însă în ultimele luni Washingtonul și Bruxellesul au făcut presiuni asupra Madridului pentru a accelera acest calendar. În timpul unei întâlniri cu ministrul spaniol al economiei, Carlos Cuerpo, săptămâna trecută, secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a insistat că Spania trebuie să majoreze cheltuielile pentru apărare.

Citiți și: Spania este un ”partener de încredere” în cadrul NATO, reacționează Pedro Sanchez după ce Donald Trump a criticat Madridul pentru cheltuielile pentru apărare

Aproximativ o treime din noile fonduri urmează să fie utilizate pentru îmbunătățirea condițiilor pentru membrii forțelor armate spaniole, care vor primi majorări semnificative. Alte 3,26 miliarde de euro vor fi alocate cheltuielilor pentru telecomunicații și securitate cibernetică, care, potrivit lui Sanchez, vor consolida ”scutul digital” al țării, iar 1,9 miliarde de euro vor fi alocate pentru noi echipamente de apărare și descurajare.

Partenerii de coaliție de stânga ai prim-ministrului și aliații săi tradiționali din cadrul parlamentului spaniol sunt împotriva a ceea ce ei numesc ”militarizarea” țării, în special dacă acest lucru se întâmplă în detrimentul programelor expansive de asistență socială ale Spaniei.

Sanchez a insistat că ”niciun cent” din bugetul majorat al apărării nu va fi luat din programele sociale existente sau colectat prin noi taxe. În schimb, el a spus că banii vor proveni din economiile publice generate de economia spaniolă performantă, din fondurile neutilizate ale bugetului național și din fondurile neutilizate ale UE pentru redresare post-COVID-19.

De asemenea, Sanchez a ținut să sublinieze că Spania rămâne o țară ”pacifistă” și că investițiile sunt menite să îi ”descurajeze pe cei care s-ar putea gândi să atace Europa”.

El a subliniat, de asemenea, că multe dintre măsuri, cum ar fi cele 1,75 miliarde de euro alocate pentru consolidarea capacităților forțelor armate spaniole în situații de urgență, vor ajuta trupele să răspundă crizelor interne, cum ar fi dezastrele naturale asociate schimbărilor climatice.

Creșterea cheltuielilor pare să fi divizat guvernul de coaliție al lui Sanchez. La scurt timp după ce acesta a prezentat planul, miniștrii aparținând grupului de stânga Sumar au criticat cheltuielile ”exorbitante”, despre care au spus că au fost efectuate fără o ”reflecție aprofundată, obiectivă și consensuală”.

Companiile spaniole vor fi cei mai mari beneficiari ai creșterii cheltuielilor, 87% din investiții fiind destinate proiectelor interne. Conform previziunilor guvernului spaniol, noile investiții ar putea crește PIB-ul Spaniei între 0,4 % și 0,7 puncte procentuale și ar putea crea până la 100 000 de noi locuri de muncă.

Planul urmează să fie prezentat miercuri Comisiei Europene și NATO la Bruxelles.

Recent, și Grecia a anunțat că va cheltui 25 de miliarde de euro în cadrul unei strategii de apărare pe 12 ani, în ”cea mai drastică transformare din istoria forțelor armate ale țării”.

Aliații NATO vor discuta despre creșterea cerințelor privind cheltuielile de apărare de la obiectivul actual de 2% din produsul intern brut la un summit care va avea loc la Haga în această vară.

Până în prezent, Polonia și Lituania sunt singurele țări care și-au asumate ținte de aproximativ 5% din PIB pentru apărare.

Secretarul de stat american Marco Rubio a discutat vineri la telefon cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, căruia i-a transmis că în lipsa unor progrese clare privind “o cale clară către pace, Statele Unite se vor retrage din eforturile de mediere a păcii” între Rusia și Ucraina.

Rubio a discutat cu Rutte pentru a-l informa despre propunerea de pace transmisă recent delegației ucrainene la Paris și oficialilor ruși prin convorbiri telefonice.

Inițiativa, susținută de președintele Donald Trump, vizează identificarea unei soluții diplomatice care să pună capăt conflictului din Ucraina.

“Secretarul și-a exprimat speranța președintelui Trump și a Statelor Unite ca această propunere să fie acceptată și să conducă la o pace durabilă și de lungă durată în Ucraina”, arată un comunicat al Departamentului de Stat consacrat convorbirii dintre șeful diplomației americane și secretarul general al Alianței Nord-Atlantice.

Totodată, Marco Rubio a transmis că, în ciuda angajamentului ferm al Washingtonului pentru sprijinirea unui proces de pace, în lipsa unor progrese clare, Statele Unite sunt pregătite să se retragă din rolul de mediator.

“Deși națiunea noastră s-a angajat să contribuie la încheierea războiului, dacă nu va apărea în curând o cale clară către pace, Statele Unite se vor retrage din eforturile de mediere a păcii“, a punctat Rubio.

Și președintele americane Donald Trump a declarat că Statele Unite ar putea renunța la negocierile pentru a pune capăt războiului Rusia-Ucraina, reluând avertismentele secretarului de stat Marco Rubio, exprimate vineri la Paris.

Arsenalul nuclear al Franței ar putea contribui într-adevăr la protejarea Poloniei, a declarat președintele polonez Andrzej Duda, vineri, potrivit Politico Europe.

Duda, care a arătat disponibilitatea Poloniei de a găzdui pe teritoriul său unele dintre armele nucleare ale Statelor Unite pentru a descuraja Rusia, a subliniat că focoasele franceze a putea, de asemenea, să consolideze apărarea poloneză.

”Cred că putem accepta ambele soluții. Aceste două idei nu sunt nici contradictorii, nici nu se exclud reciproc”, a declarat președintele pentru Bloomberg într-un interviu la Varșovia.

Președintele francez Emmanuel Macron a sugerat extinderea așa-numitei umbrele nucleare a Franței asupra aliaților săi europeni, pe fondul temerilor că o Rusie agresivă și-ar putea îndrepta într-o zi privirile dinspre Ucraina, pe care a invadat-o în 2014 și din nou în 2022, către flancul estic al Uniunii Europene.

Citiți și: O bază franceză, în apropiere de Germania și care a găzduit militari americani în Primul Război Mondial, va fi dotată cu avioane de luptă cu focoase nucleare hipersonice până în 2035, anunță Macron

Cu aproximativ 300 de focoase nucleare, Franța este singura țară membră a UE care deține astfel de arme și unul dintre cei trei membri NATO, alături de SUA și Regatul Unit.

Polonia și Danemarca și-au exprimat anterior deschiderea față de ideea de a se adăposti sub protecția nucleară a Franței.

În martie, prim-ministrul polonez Donald Tusk – care provine dintr-un partid rival cu Duda – a declarat că Polonia ”discută serios” cu Franța despre această posibilitate, care a prins contur după avertismentele din partea SUA conform cărora Casa Albă, aflată sub conducerea lui Donald Trump, ar putea să nu ofere garanții de securitate Europei în viitor.

Citiți și: Macron și Tusk vor semna, la Nancy, un tratat bilateral franco-polonez privind apărarea, securitatea, energia și energia nucleară

În ultimii ani, Varșovia și-a sporit dramatic efectivele militare convenționale în fața agresiunii Rusiei, forța sa de luptă de 200 000 de oameni fiind în prezent cea mai mare din UE – și speră să construiască o armată de o jumătate de milion de oameni în următorii ani.