Connect with us

NATO

Aliații NATO au stabilit că 2% din PIB pentru apărare va fi un prag minim: Ne confruntăm cu amenințări de securitate mai profunde decât oricând de la finalul Războiului Rece

Published

on

© The White House/ Flickr

Corespondență din Vilnius

Reuniți pentru summitul Alianței Nord-Atlantice de la Vilnius, la 150 de kilometri de Rusia, țara care a readus războiul în Europa prin invazia sa în Ucraina, liderii celor 31 de state membre ale NATO, și-au luat un angajament durabil de a investi în apărare cel puțin 2% din produsul intern brut (PIB), într-o schimbare de paradigmă față de angajamentul din 2014, din Țara Galilor. 

La summitul din Lituania, șefii de state și de guverne din Alianță au cuprins această decizie în Declarația finală a summitului având în vedere că națiunile aliate “se confruntă acum cu amenințări și provocări de securitate mai profunde decât oricând de la sfârșitul Războiului Rece”.

“În 2014, la Summitul din Țara Galilor, șefii de stat și de guvern aliați au convenit asupra Angajamentului de investiții în domeniul apărării. De atunci, aliații au înregistrat progrese remarcabile și toți și-au majorat cheltuielile pentru apărare, și-au dezvoltat în continuare forțele și capacitățile și au contribuit la operațiunile, misiunile și activitățile aliate. Cu toate acestea, așa cum se arată în Conceptul strategic, națiunile noastre se confruntă acum cu amenințări și provocări de securitate mai profunde decât oricând de la sfârșitul Războiului Rece”, au subliniat cei 31 de lideri, între care Joe Biden, Emmanuel Macron, Rishi Sunak, Justin Trudeau, Olaf Scholz sau Klaus Iohannis.

Astfel, în conformitate cu obligațiile care revin în temeiul articolului 3 din Tratatul de la Washington, aliații și-au luat “angajamentul durabil de a investi anual cel puțin 2% din produsul nostru intern brut (PIB) în apărare”.

Această decizie, care reprezintă o actualizare în creștere a angajamentului din Țara Galilor, când Rusia abia anexase Crimeea, a fost luată “pentru a îndeplini cerințele de lungă durată privind echipamentele majore și obiectivele NATO privind capacitățile, pentru a finanța noile planuri de apărare și modelul de forțe ale NATO, precum și pentru a contribui la operațiunile, misiunile și activitățile NATO”. 

Astfel, aliații au reafirmat și obiectivul ca 20% din bugetele de apărare să fie alocate în echipamente majore, inclusiv în cercetarea și dezvoltarea aferente, care ar trebui îndeplinit împreună cu un minim de 2% din PIB pentru cheltuielile anuale de apărare.

Citiți și România și Marea Neagră, apărate în caz de atac al Rusiei. NATO a adoptat cele mai vaste planuri de apărare regională după Războiul Rece, cu un nou model de forțe de 300.000 de militari și cu o apărare antiaeriană “cu accent inițial pe flancul estic”

Liderii au adoptat cele mai cuprinzătoare planuri de apărare regională de la sfârșitul Războiului Rece, fapt consemnat în declarația finală a summitului. Cele trei planuri de ultimă generație, concepute pentru a contracara cele două amenințări principale ale Alianței – Rusia și terorismul, prevăd 300.000 de soldați la nivel de pregătire ridicat, inclusiv o putere de luptă aeriană și navală substanțială. Unul dintre cele trei planuri, cel sudic, vizează regiunii Mării Mediterane și regiunii Mării Negre, aceasta din urmă fiind reconfirmată ca regiune de importanță strategică pentru NATO. Aliații au aprobat, de asemenea, un nou plan de acțiune privind producția de apărare pentru a accelera achizițiile comune, a stimula capacitatea de producție și a spori interoperabilitatea aliaților.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Olaf Scholz îndeamnă la intensificarea eforturilor de apărare în Europa

Published

on

© Federal Government/Bergmann

Cancelarul german Olaf Scholz a cerut Germaniei și Europei să facă un efort mai mare în ceea ce privește apărarea și pregătirea pentru un atac din exterior, într-o declarație pentru a marca doi ani de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

„Descurajare, pregătire pentru apărare – ştiu că acestea sunt cuvinte neobişnuite venite din partea unui cancelar german. Cuvinte pe care noi, în Germania, nu le-am mai folosit de atât de mult timp, încât aproape că au fost uitate”, a afirmat Olaf Scholz într-un podcast. Dar aceste cuvinte reprezintă o sarcină foarte importantă: împreună cu aliaţii noştri, trebuie să fim atât de puternici încât nimeni să nu îndrăznească să ne atace”, a adăugat el, amintind că „Rusia nu atacă doar Ucraina, ci distruge și pacea în Europa”. 

„Iar noi, Germania și Europa, facem mai mult – și trebuie să facem și mai mult – pentru a ne putea apăra în mod eficient”, a îndemnat acesta, subliniind că Ucraina va fi sprijinită în autoapărarea sa „atât timp cât va fi necesar”.

De asemenea, NATO este cea mai bună garanție de apărare „de ambele părți ale Atlanticului”, a susținut cancelarul german.

Scholz a indicat creșterea investițiilor în armata germană ca fiind un semn că aceasta își îndeplinește angajamentele față de NATO.

În acest an, Germania investește 2% din producția sa economică totală în armată, pentru prima dată în ultimele decenii, a declarat Scholz, făcând aluzie la un obiectiv de lungă durată al NATO.

„Și acest lucru va rămâne valabil și în următorii ani și decenii”, a promis liderul de la Berlin.

Citiți și În premieră după 1992, Germania alocă 2% din PIB pentru apărare în cadrul NATO. Olaf Scholz: Vom avea cel mai mare buget militar din Europa

Producția „constantă” de muniție – care în prezent este un subiect de mare dezbatere în Europa – este un element-cheie al apărării, a spus cancelarul german, iar țările europene ar trebui să își centralizeze comenzile.

La rândul său,într-o scrisoare transmisă miercuri miniștrilor de externe din statele membre ale UE, șeful politicii externe a blocului, Josep Borrell, i-a îndemnat să facă mai mult pentru a trimite muniție în Ucraina, în timp ce forțele Kievului, care sunt depășite numeric, se străduiesc să țină piept Rusiei. El a mai transmis că este pregătit să convoace o reuniune pe această temă.

Sprijinul viitor din partea celuilalt mare susținător al Kievului, în afară de UE, Statele Unite, este sub semnul întrebării, deoarece un pachet de 60 miliarde de dolari este blocat în Congres.

Apelul lui Borrell a fost făcut în paralel cu eforturile UE de a ajunge la un acord pentru a suplimenta cu 5 miliarde de euro Instrumentul European pentru Pace, un fond separat de bugetul european, folosit pentru a rambursa statele membre pentru armele trimise în Ucraina.

Creșterea finanțării a fost blocată de Germania, care dorea ca sprijinul său bilateral acordat Kievului să fie compensat cu noile contribuții la fondul UE.

Totuși, începând de anul trecut, UE a pus în aplicare un mecanism în cadrul căruia au fost elaborate 60 de contracte-cadru pentru a plasa comenzi pentru muniții de artilerie către industrie, iar aceste contracte sunt, de asemenea, finanțate în cadrul Instrumentului European pentru Pace.

De asemenea, acest sistem-cadru de achiziție ar permite statelor membre să comande muniție de artilerie din afara Uniunii dacă găsesc o oferta mai bună și cu livrare mai rapidă. 

La începutul săptămânii, în marja Consilului Afaceri Externe, șeful diplomației europene a subliniat că industria așteaptă comenzi.

„Nu-mi spuneți că industria europeană nu are capacitatea necesară. Ba da, o are. Cel puțin așa ni se spune. Ceea ce așteaptă sunt comenzi concrete, unele au fost aprobate, altele nu au fost încă aprobate. Unele țări fac un efort mai mare decât altele, dar nu depinde de mine acum să spun cine și cum o fac”.

 

 

Continue Reading

NATO

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO subliniază solidaritatea cu Ucraina și reafirmă sprijinul neclintit al NATO pentru securitatea și stabilitatea acesteia, în contextul în care sâmbătă, 24 februarie, se împlinesc doi ani de la invazia rusă în țara vecină.

Într-o declarație făcută publică astăzi, secretarul general al NATO a adus un omagiu curajului cetățenilor ucraineni care și-au sacrificat viața sau au fost răniți în apărarea patriei lor. În pofida gravității situației, secretarul general a evidențiat reziliența Ucrainei, remarcând câștigurile teritoriale semnificative și capacitatea de a respinge forțele rusești din poziții strategice.

„Nu trebuie să ne pierdem curajul. Ucraina a demonstrat din nou și din nou abilități remarcabile și o determinare feroce. Ucraina nu s-a prăbușit în câteva săptămâni, așa cum mulți se temeau că va face. Ați recucerit jumătate din teritoriul confiscat de Rusia. Ați respins Rusia din zone întinse ale Mării Negre. Și ați provocat pierderi grele forțelor rusești”, a precizat el.

Cu toate acestea, secretarul general a subliniat că amenințarea reprezentată de ambițiile agresive ale președintelui Putin persistă, fără indicii ale unor pregătiri pentru pace. În ciuda acestui fapt, rămân speranța și determinarea: „Ucraina își păstrează libertatea și independența”, susținută de curajul și hotărârea poporului său, precum și de asistența militară și economică substanțială din partea aliaților NATO.

În ultimele zile și săptămâni, aliații NATO au anunțat pachete de ajutor substanțiale în valoare de miliarde de dolari, care acoperă capabilități militare vitale, cum ar fi muniție de artilerie, sisteme de apărare aeriană, bărci de luptă, echipamente F-16, drone și echipamente de deminare. Acest sprijin solid subliniază angajamentul NATO de a consolida capacitățile de apărare ale Ucrainei împotriva agresiunii externe.

În plus, secretarul general a subliniat eforturile NATO de a consolida interoperabilitatea Ucrainei cu forțele Alianței și de a aprofunda legăturile politice prin intermediul unor instituții precum Consiliul NATO-Ucraina. În acest sens, el a arătat că deschiderea iminentă a unui nou Centru Comun de Analiză, Instruire și Educație în Polonia semnifică angajamentul NATO de a consolida capabilitățile militare ale Ucrainei și parteneriatul strategic.

Abordând motivațiile președintelui Putin din spatele invaziei, Stoltenberg a afirmat că acțiunile Rusiei nu au făcut decât să întărească determinarea Ucrainei și să o aducă mai aproape de NATO. Cu claritate și convingere, secretarul general a afirmat că aderarea Ucrainei la NATO „nu este o chestiune de dacă, ci de când”.

Pe măsură ce pregătirile pentru aderarea Ucrainei la NATO continuă, secretarul general a dat asigurări că NATO va rămâne alături de Ucraina, asigurându-i securitatea și contribuind la stabilitatea regională. „Pentru securitatea voastră și pentru a noastră”.

Continue Reading

NATO

Bulgaria și Turcia vor colabora pentru a asigura securitatea spațiului lor aerian deasupra Mării Negre

Published

on

© NATO

Bulgaria și Turcia au semnat joi, la Ankara, un acord de cooperare pentru supravegherea spațiului lor aerian în contextul intensificării zborurilor avioanelor militare ruse deasupra Mării Negre, anunță EFE, citat de Agerpres.

Conform prevederilor înțelegerii, avioanele celor două țări vor putea trece frontiera aeriană în timpul interceptării unui avion care încalcă spațiul aerian al Bulgariei sau Turciei, clarificând în egală măsură care sunt procedurile necesare a fi respectate în astfel de situații.

Flota aeriană a Bulgariei constă în 16 avioane vechi de vânătoare MiG-29, de producție rusească, dar doar șase dintre acestea sunt operaționale. În plus, durata lor de viață este diminuată în contextul în care mentenanța oferită de Moscova a încetat pe fondul sancțiunilor europene impuse ca urmare a războiului ilegal și neprovocat rus împotriva Ucrainei.

În acest context de război la granița UE și NATO, Bulgaria a ridicat din ce în ce mai des avioanele de la sol pentru a intercepta aeronavele rusești care veneau în proximitatea spațiului aerian bulgăresc, fapt ce a accentuat gradul de uzură al aparatelor MiG-29.

Acordul cu Turcia va permite cooptarea forţelor aeriene turce în misiunile de interceptare, protejând astfel capacităţile limitate ale aviaţiei militare bulgare.

Bulgaria a făcut deja pași în a-și moderniza și schimba flota de avioane, achiziționând opt avioane de luptă F-16 de la americani, dar se preconizează că acestea vor ajunge abia la jumătatea anului viitor și, oricum, durează instruirea piloților.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

Rareș Bogdan3 hours ago

Doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina | Rareș Bogdan: Europa trebuie să fie mai unită ca oricând. Orice ezitare este interpetată de agresor drept dezbinare

NATO5 hours ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Olaf Scholz îndeamnă la intensificarea eforturilor de apărare în Europa

INTERNAȚIONAL6 hours ago

Demonstrație de unitate și solidaritate occidentală la Kiev: Șefa Comisiei Europene și premierii Belgiei, Canadei și Italiei comemorează doi ani de la invazia rusă a Ucrainei alături de Volodimir Zelenski

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

Von der Leyen predă 50 de autoturisme finanțate de UE forțelor de securitate ucrainene pentru a spori stabilitatea și a consolida investigațiile privind crimele de război în teritoriile eliberate de ocupație

ROMÂNIA7 hours ago

Doi ani de război în Ucraina| Nicolae Ciucă: România și întreaga lume liberă sprijină o națiune care luptă pentru viață, pentru libertate și pentru valorile democratice

ROMÂNIA8 hours ago

Palatul Victoria, iluminat la 24 februarie în culorile drapelului ucrainean: „Guvernul României va lucra mai departe aplicat pentru a intensifica sprijinul concret și multidimensional pentru Ucraina”

NATO8 hours ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

Dan Motreanu8 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu obține sprijinirea unor propuneri importante pentru România în cadrul raportului privind crearea platformei Tehnologii Strategice pentru Europa

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Olanda încheie un acord de securitate pe zece ani cu Ucraina pentru a-i consolida apărarea și integrarea în UE și NATO

SUA19 hours ago

UE și SUA își vor alinia strategia de reducere a riscurilor în relație cu China prin investiții în reziliența lor și reducerea dependențelor și vulnerabilităților critice

NATO8 hours ago

La doi ani de la invazia Rusiei în Ucraina, Jens Stoltenberg afirmă clar că țara asediată „va adera la NATO”: „Nu este o chestiune de dacă, ci de când”

U.E.1 day ago

Bruxelles-ul va debloca fonduri europene de 137 miliarde de euro pentru Polonia în contextul reformelor privind statul de drept

ROMÂNIA3 days ago

Coaliția de guvernare a decis comasarea alegerilor locale cu cele europene pentru 9 iunie. Românii vor mai vota pentru prezidențiale în septembrie și pentru parlamentare în decembrie

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

”Living Better with Europe”. Chestorul PE Victor Negrescu: În cei 17 ani de apartenență la UE, România a înregistrat un sold pozitiv de 62 de miliarde de euro comparativ cu obligațiile financiare de țară membră

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Ciolacu subliniază importanța alegerilor europene din 9 iunie: Vreau să trăiesc într-o Românie și într-o Europă liberă. Aceste alegeri vor fi despre principii, pentru apărarea valorilor, a statului de drept

ROMÂNIA5 days ago

Interviu | Ambasadorul Italiei la București: Modelul nostru de cooperare economică de succes ar trebui să evolueze spre a treia fază, axată pe sectoarele inovatoare care servesc tranziția ecologică și digitală

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu: Componenta economică româno-italiană, extrem de solidă. Peste 20 miliarde de euro vor fi investite până în 2030 în infrastructura de transport

ROMÂNIA1 week ago

România și Italia trec într-o nouă etapă de dezvoltare a Parteneriatului Strategic Consolidat. Marcel Ciolacu și Giorgia Meloni au pus bazele unui plan de acțiune pentru întărirea relațiilor dintre cele două țări

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Marcel Ciolacu îi îndeamnă pe românii din Italia să se întoarcă acasă pentru a contribui la dezvoltarea României, punând în aplicare experiența dobândită în străinătate

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Ciolacu vizitează Șantierul naval Constanța: Este nevoie de implicare și de mai multe fonduri direcționate pentru a susține în continuare industria românească

Trending