Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

“Am cheltuit o mulțime de bani” pe Conferința privind viitorul Europei și “nimic” – Șefa Parlamentului European spune că UE nu va funcționa în 32-35 de membri dacă tratatele nu vor fi reformate

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Corespondență din Strasbourg

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a criticat marți faptul că rezultatele Conferinței privind viitorul Europei au fost urmate de “nimic” și a precizat că Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să se reformeze, inclusiv prin modificarea tratatelor, dacă dorește să se extindă către Balcanii de Vest și către Europa de Est.

Modificarea tratatului de funcționare al UE este “un lucru extrem de important pentru Parlamentul European. Avem un grup de deputați extrem de dornici și care au fost înaintea timpului lor, spunând că, dacă vorbim în același timp de extindere, trebuie să fim pregătiți”, a spus Metsola, în cadrul unei întâlniri, la Strasbourg, cu un grup de jurnaliști din șapte țări UE (Croația, Germania, Grecia, Ungaria, Malta, România, Slovenia).

Ea a deplâns faptul că cel mai important exercițiu de democrație participativă după alegerile din 2019, Conferința privind viitorul Europe, a fost urmat de “nimic”.

Nu pot justifica modul în care am petrecut un an și jumătate la Conferința privind viitorul Europei, cu o concluzie minunată, pe care mulți dintre dumneavoastră ați văzut-o, cu o mulțime de declarații mari, iar apoi “nada”. Nu pot justifica acest lucru. Pot să vă spun că Parlamentul a cheltuit o mulțime de bani. La fel și Comisia“, a subliniat șefa Parlamentului European, într-un răspuns formulat la întrebarea CaleaEuropeană.ro.

Conferința privind viitorul Europei, anunțată la finalul anului 2019, după alegerile europene din acel an, a debutat în aprilie 2021 și s-a încheiat pe 9 mai 2022, de Ziua Europei, în hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg. Premergător evenimentului de închidere, Parlamentul European a adoptat rezoluție de susținere a modificării tratatelor, iar la evenimentul de încheiere a Conferinței privind viitorul Europei, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele francez Emmanuel Macron s-au declarat în favoarea acestei idei, dar cu nuanțe diferite. Șefa Comisiei s-a declarat pregătită să ”reformeze UE pentru a o face să funcționeze mai bine”, iar liderul francez a propus crearea unei “comunități politice europene” și “revizuirea tratatelor” UE. În schimb, România s-a numărat printre cele 13 state membre ale Uniunii Europene care nu susțin revizuirea tratatelor de funcționare ale UE, conform unei scrisori de poziție dată publicității de Ziua Europei, în aceeași zi în care a avut loc ceremonia de încheiere a lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, între ale cărei recomandări se află și reformarea tratatelor. În tot acest siaj, concluziile adoptate de liderii statelor membre la Consiliul European din iunie 2022, când Ucraina și Republica Moldova au primit statut de țări candidate, arătau că liderii UE nu iau în calcul revizuirea tratatelor europene și că măsurile după Conferința privind viitorul Europei trebuie luate în conformitate cu tratatele.

Tema extinderii a căpătat însă un nou impuls în ultimul an, după un discurs susținut la Praga, în august 2022, de cancelarul german Olaf Scholz, care a evocat ”o Uniune Europeană cu 30 sau 36 de state” și cerut înlăturarea dreptului de veto în politică externă și politică fiscală în perspectiva extinderii UE.

În acest context, președinta Parlamentului European a precizat marți că a discutat subiectul modificării tratatelor cu “președintele Consiliului European și cu o serie de prim-miniștri”.

De altfel, la Consiliul European din iunie 2023, liderii celor mai mari zece țări UE, între care Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, au demarat un proces de reflecție strategică privind extinderea UE, concomitent cu gestul președintelui Consiliului European Charles Michel de a da startul discuțiilor între liderii UE privind următoarea agendă strategică 2024-2029, cu “extinderea UE în centrul dezbaterilor”, și prin care Uniunea trebuie să decidă ce fel de putere geopolitică și economică își dorește să fie. Subiectul a fost reluat, ulterior, la Forumul Strategic de la Bled din Slovenia de către președintele Consiliului European Charles Michel, care a subliniat că extinderea UE nu mai reprezintă un vis și a avansat ca termen anul 2030 pentru ca atât UE, cât și potențialii noi membrii să fie pregătiți pentru integrare. Concomitent, la reuniunea anuală a ambasadorilor francezi peste hotare, președintele Macron a relansat ideea unei “Europe cu mai multe viteze” pentru extinderea UE, punctând că cu 32 sau 35 de membri nu va fi ușor să avansăm.

Aceeași idee a fost nuanțată marți și de președinta Parlamentului European.

Trebuie să fim pregătiți să acceptăm că ceea ce funcționează cumva pentru 27, nu va funcționa pentru 32, 33 sau 35. Asta înseamnă că trebuie să fim pregătiți să repornim și să reformăm“, a subliniat Metsola.

Nu este vorba doar de discuții privind politica agricolă comună, de eliminarea unanimității în politica externă sau de câți comisari va avea fiecare țară. Este vorba despre înțelegerea necesității politice de a realiza că Europa este mai puternică și mai sigură, atât din punct de vedere politic, cât și economic, dacă este mai mare“, a conchis ea.

Atât Ucraina, cât și Republica Moldova au primit statutul de țară candidată la UE în iunie 2022, iar mai multe voci cer ca Uniunea Europeană să adopte decizia deschiderii negocierilor de aderare cu cele două țări la summitul european din decembrie. De altfel, președinta Republicii Moldova a anunțat public ambiția ca țara sa să adere la UE până la orizontul anului 2023.

Opt sunt țările care au statut de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană: Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina. Cu trei dintre acestea – Muntenegru, Serbia și Turcia – negocierile de aderare au fost deschise, cu particularități diferite. Negocierile cu Muntenegru și Serbia sunt cele mai avansate, deși trenează, în timp ce tratativele de extindere cu Turcia, lansate în 2005, sunt blocate din cauza variilor tensiuni geopolitice și a incompatibilităților de viziuni politice.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European va avea 720 de locuri în legislatura 2024-2029 pe fondul schimbărilor demografice din UE. 12 state membre primesc locuri suplimentare, dar România rămâne cu 33

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Consiliul European a adoptat vineri o decizie privind componența Parlamentului European, care stabilește numărul de reprezentanți din fiecare stat membru care vor fi aleși în Parlamentul European pentru legislatura 2024-2029.

Decizia stabilește numărul de locuri în Parlamentul European la 720, având în vedere schimbările demografice din statele membre ale UE.

Locuri suplimentare au fost alocate pentru: Belgia (+1), Danemarca (+1), Irlanda (+1), Spania (+2), Franța (+2), Letonia (+1), Țările de Jos (+2), Austria (+1), Polonia (+1), Slovenia (+1), Slovacia (+1), Finlanda (+1).

Numărul de deputați pe stat membru 2024-2029
Belgia 22
Bulgaria 17
Republica Cehă 21
Danemarca 15
Germania 96
Estonia 7
Irlanda 14
Grecia 21
Spania 61
Franța 81
Croația 12
Italia 76
Cipru 6
Letonia 9
Lituania 11
Luxemburg 6
Ungaria 21
Malta 6
Țările de Jos 31
Austria 20
Polonia 53
Portugalia 21
România 33
Slovenia 9
Slovacia 15
Finlanda 15
Suedia 21
TOTAL 720

În decizia sa, Consiliul European a invitat autoritatea bugetară și Comisia să se asigure că majorarea numărului de locuri prevăzută de prezenta decizie este neutră din punct de vedere bugetar în cadrul Secțiunii 1 a bugetului general al Uniunii.

În conformitate cu Tratatul privind Uniunea Europeană, numărul deputaților în Parlamentul European nu poate depăși șapte sute cincizeci (750), plus președintele (+1). Acesta prevede ca reprezentarea să fie proporțional degresivă, cu un prag minim de șase (6) deputați pentru fiecare stat membru și fără ca unui stat membru să i se atribuie mai mult de nouăzeci și șase (96) de locuri.

Decizia de ieri va permite statelor membre să adopte măsurile interne necesare pentru organizarea alegerilor pentru Parlamentul European pentru legislatura 2024-2029.

 

Continue Reading

Victor Negrescu

Eurodeputatul Victor Negrescu a prezentat în PE raportul prin care se definește obligativitatea cooperării loiale la nivel european și se solicită justificarea legală a tuturor veto-urilor, inclusiv cel aplicat de Austria privind aderarea României la spațiul Schengen

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP

Europarlamentarul român Victor Negrescu a prezentat, în Comisia pentru Afaceri Constituționale din Parlamentul European, raportul prin care se definește obligativitatea principiului cooperării loiale în procesul decizional european, se solicită justificarea legală a tuturor veto-urilor, inclusiv cel aplicat de guvernul din Austria privind aderarea României la spațiul Schengen, se limitează amânarea deciziilor de către Consiliu și se propune o procedură legislativă specială și simplificată atunci când mecanismele interinstituționale nu sunt funcționale, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Există la nivel european mai multe cazuri în care Consiliul nu a respectat principiul cooperării loiale prezentat în tratatele europene și în care a blocat procesul decizional european, inclusiv prin aplicarea unor veto-uri nejustificate legal.

Prin acest raport, Parlamentul European caută să clarifice din punct de vedere juridic aceste aspecte în așa fel încât, în contextul discuțiilor privind aderarea României la spațiul Schengen, al unui nou vot în cadrul Consiliului de Justiție și Afaceri Interne și al unui posibil atac la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, să existe argumente legale suplimentare în favoarea obiectivului țării noastre de a intra în zona de liberă circulație.

Raportul solicită ca pozițiile statelor membre la momentul adoptării unui act de către Consiliu să fie prezentate public și să se introducă obligativitatea unei justificări legale obligatorii, în toate cazurile în care statele membre aplică dreptul de veto asupra unei anumite decizii. Aceste justificări s-ar face în baza dispozițiilor tratatului și Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Acest lucru ar conduce inclusiv la situația în care veto-ul aplicat de guvernul din Austria privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen să fie justificat legal.

Totodată, prin acest act, Parlamentul European dispune limitarea în timp a termenului de decizie la nivel de Consiliu, propune introducerea unor mecanisme decizionale simplificate atunci când principiul cooperării loiale nu este respectat și solicită creșterea rolului avizului dat de legislativul european și Comisia Europeană în privința aderării la spațiul Schengen ceea ce ar putea presa Consiliu în adoptarea unui vot pozitiv inclusiv pentru țara noastră” a explicat demersul său vicepreședintele PES și PSD, Victor Negrescu.

Propunerea de raport a eurodeputatului social-democrat urmează să fie aprobată în Comisia pentru Afaceri Constituționale la finalul lunii noiembrie.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

UE trebuie să soluționeze problema imigranților din Africa înainte de alegerile europene din 2024, consideră președinta PE: Trebuie să trecem de la vorbe la fapte, altfel cetăţenii nu ne vor mai înţelege

Published

on

© European Union, 2022

Uniunea Europeană trebuie să găsească soluții la problema numărului mare de imigranți care sosesc din Africa înainte de alegerile europene de anul viitor, a precizat președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, anunță ANSA, citat de Agerpres.

”Avem proiecte de legi pe masă şi lucrăm în fiecare zi în speranţa că vom avea un pachet de legi pentru a răspunde în sfârşit la aceste probleme, provocări cu soluţii înainte de alegerile europene”, a declarat Metsola, după sosirea ei la consulatul italian din New York.

”Altfel, cetăţenii nu ne vor mai înţelege”, a insistat ea. ”Acum trebuie să trecem de la vorbe la fapte. Avem nevoie de acţiuni în ce priveşte politica de repatriere, azil şi solidaritate”, a subliniat preşedinta PE.

La rândul său, ministrul italian de externe Antonio Tajani a menționat că situația sosirilor de imigranți din Africa ”nu este explozivă, ci a explodat deja”.

Numărul persoanelor care traversează Marea Mediterană cu barca pentru a ajunge în Italia a crescut de peste două ori în acest an, ajungând la 106.000 până în prezent, față de 53.000 de persoane, câte au fost înregistrate anul trecut, informează Politico Europe.

Această creștere – care survine în ciuda acordului controversat încheiat de Comisia Europeană cu Tunisia în iulie pentru a limita fluxurile de imigranți către Europa – pune presiune asupra lui Meloni, care a ajuns la putere anul trecut cu promisiuni de a ține în frâu acest fenomen.

Meloni a însoțit-o pe von der Leyen la Tunis pentru a finaliza acordul, schimbând finanțarea ajutorului cu eforturi mai stricte pentru a împiedica imigranții să ajungă în Italia. De la semnarea acordului, însă, sosirile au crescut cu aproape 40 %.

Președintele francez a vorbit sâmbătă cu Meloni, relatează Reuters, Macron reiterând sprijinul Franței pentru Italia în fața valului de imigranți care sosesc în număr mare. Ministrul francez de interne Gerald Darmanin va vizita Italia în zilele următoare pentru a se întâlni cu omologul său, a precizat președinția franceză.

”Astăzi este un moment în primul rând de solidaritate cu Italia și, de asemenea, de mobilizare din partea Uniunii Europene pentru a veni în sprijin”, a declarat sâmbătă premierul francez Elisabeth Borne la BFM TV.

Miniștrii de interne francez și italian au avut, de asemenea, o convorbire telefonică sâmbătă cu omologul lor german și cu reprezentanți ai UE, a precizat Darmanin într-o postare pe rețelele de socializare. Ministrul german de interne, Nancy Faeser, a declarat vineri seara târziu că Berlinul a decis să continue să primească imigranții care sosesc în Italia, la două zile după ce a anunțat suspendarea unui acord cu Roma pentru primirea de noi sosiri.

În fața situației complicate, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a deplasat duminică în Lampedusa de unde a anunțat un plan în zece puncte pentru a sprijini statul italian în gestionarea valului migratoriu. 

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.2 hours ago

Grecia va încerca modificarea și extinderea acordului UE-Turcia privind migrația ilegală

U.E.2 hours ago

Premierul Poloniei îi transmite lui Zelenski „să nu-i mai insulte niciodată pe polonezi”

ROMÂNIA10 hours ago

Marcel Boloș a discutat cu vicepreședintele Agenţiei de Cooperare Internaţională a Japoniei despre cooperarea pe domeniul infrastructurii. Agenția va finanța 27% din costurile magistralei de metrou M6

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

CE amendează din nou Intel cu 376,36 mil. de euro pentru abuz de poziție dominantă pe piața cipurilor pentru calculatoare: Intel și-a plătit clienții pentru a limita, întârzia sau anula vânzarea de produse care conțineau cipuri de calculator ale principalului său rival

ROMÂNIA12 hours ago

Sebastian Burduja a cerut constructorului spaniol Duro Felguera și Romgaz să accelereze lucrările pentru finalizarea centralei pe gaze în ciclu combinat de la Iernut până la finele anului viitor

CONSILIUL UE12 hours ago

Miniștrii transporturilor din UE au semnat Declarația de la Barcelona, un angajament în favoarea unei mobilități accesibile și echitabile pentru a promova coeziunea socială și teritorială

PARLAMENTUL EUROPEAN13 hours ago

Parlamentul European va avea 720 de locuri în legislatura 2024-2029 pe fondul schimbărilor demografice din UE. 12 state membre primesc locuri suplimentare, dar România rămâne cu 33

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Volodimir Zelenski și Justin Trudeau au semnat un acord de liber schimb actualizat între Ucraina și Canada

INTERNAȚIONAL1 day ago

Zelenski a obținut un ajutor militar suplimentar de 650 milioane de dolari canadieni în urma vizitei în Canada. Sprijinul include livrarea către Kiev a aproximativ 50 de vehicule blindate şi pregătirea piloţilor ucraineni pentru avioane de luptă F-16

ROMÂNIA1 day ago

Ministrul Alexandru Rafila a fost desemnat să conducă panelul la nivel înalt al Adunării Generale ONU dedicat tuberculozei

ROMÂNIA2 days ago

“Nu trebuie să încercăm să părem mai deștepți decât cei care mor pentru patria lor” – răspunsul lui Klaus Iohannis pentru cei care solicită Ucrainei să accepte încheierea războiului

ONU2 days ago

Klaus Iohannis: În mod ironic, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a adus rezultate incredibile, cu Ucraina și R. Moldova candidate la UE, reducerea dependenței energetice de Moscova și extinderea NATO

Victor Negrescu3 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu a prezentat în PE raportul prin care se definește obligativitatea cooperării loiale la nivel european și se solicită justificarea legală a tuturor veto-urilor, inclusiv cel aplicat de Austria privind aderarea României la spațiul Schengen

ROMÂNIA3 days ago

Marcel Boloș: România riscă să piardă 75 miliarde de euro din bani europeni. CE a cerut în mod expres României să ia măsurile necesare pentru ajustarea deficitului bugetar

CONSILIUL DE SECURITATE3 days ago

Klaus Iohannis consideră că reforma ONU nu mai poate fi amânată: Un Consiliu de Securitate extins ar putea include voci suplimentare importante precum grupul est-european

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, la tribuna ONU: România nu-și va abandona partenerii vulnerabili; Regiunea Mării Negre trebuie să fie protejată împotriva efectelor războiului Rusiei împotriva Ucrainei

INTERNAȚIONAL1 week ago

Ministrul german de Externe îl califică pe președintele Chinei drept ”dictator”: Dacă Putin ar câștiga războiul din Ucraina, ”ce semnal ar fi acesta pentru alți dictatori din lume precum Xi?”

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă: Ridicarea oficială a MCV este un moment istoric pentru democrația noastră, însă nu și etapa finală în reforma sistemului judiciar din România

JUSTIȚIE1 week ago

Klaus Iohannis: Ridicarea MCV atestă angajamentul definitiv pro-european al României, fiind o reușită a instituțiilor și a vocilor societății românești care s-au auzit în stradă

JUSTIȚIE1 week ago

Alina Gorghiu, după ce MCV pentru România a fost închis în mod oficial: Un proiect strategic de țară, alături de aderarea la UE și NATO. Sper ca lista să fie completată cu aderarea la OCDE

Trending