Corespondență din Strasbourg
Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a criticat marți faptul că rezultatele Conferinței privind viitorul Europei au fost urmate de “nimic” și a precizat că Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să se reformeze, inclusiv prin modificarea tratatelor, dacă dorește să se extindă către Balcanii de Vest și către Europa de Est.
Modificarea tratatului de funcționare al UE este “un lucru extrem de important pentru Parlamentul European. Avem un grup de deputați extrem de dornici și care au fost înaintea timpului lor, spunând că, dacă vorbim în același timp de extindere, trebuie să fim pregătiți”, a spus Metsola, în cadrul unei întâlniri, la Strasbourg, cu un grup de jurnaliști din șapte țări UE (Croația, Germania, Grecia, Ungaria, Malta, România, Slovenia).
Ea a deplâns faptul că cel mai important exercițiu de democrație participativă după alegerile din 2019, Conferința privind viitorul Europe, a fost urmat de “nimic”.
“Nu pot justifica modul în care am petrecut un an și jumătate la Conferința privind viitorul Europei, cu o concluzie minunată, pe care mulți dintre dumneavoastră ați văzut-o, cu o mulțime de declarații mari, iar apoi “nada”. Nu pot justifica acest lucru. Pot să vă spun că Parlamentul a cheltuit o mulțime de bani. La fel și Comisia“, a subliniat șefa Parlamentului European, într-un răspuns formulat la întrebarea CaleaEuropeană.ro.
Conferința privind viitorul Europei, anunțată la finalul anului 2019, după alegerile europene din acel an, a debutat în aprilie 2021 și s-a încheiat pe 9 mai 2022, de Ziua Europei, în hemiciclul Parlamentului European de la Strasbourg. Premergător evenimentului de închidere, Parlamentul European a adoptat rezoluție de susținere a modificării tratatelor, iar la evenimentul de încheiere a Conferinței privind viitorul Europei, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele francez Emmanuel Macron s-au declarat în favoarea acestei idei, dar cu nuanțe diferite. Șefa Comisiei s-a declarat pregătită să ”reformeze UE pentru a o face să funcționeze mai bine”, iar liderul francez a propus crearea unei “comunități politice europene” și “revizuirea tratatelor” UE. În schimb, România s-a numărat printre cele 13 state membre ale Uniunii Europene care nu susțin revizuirea tratatelor de funcționare ale UE, conform unei scrisori de poziție dată publicității de Ziua Europei, în aceeași zi în care a avut loc ceremonia de încheiere a lucrărilor Conferinței privind viitorul Europei, între ale cărei recomandări se află și reformarea tratatelor. În tot acest siaj, concluziile adoptate de liderii statelor membre la Consiliul European din iunie 2022, când Ucraina și Republica Moldova au primit statut de țări candidate, arătau că liderii UE nu iau în calcul revizuirea tratatelor europene și că măsurile după Conferința privind viitorul Europei trebuie luate în conformitate cu tratatele.
Tema extinderii a căpătat însă un nou impuls în ultimul an, după un discurs susținut la Praga, în august 2022, de cancelarul german Olaf Scholz, care a evocat ”o Uniune Europeană cu 30 sau 36 de state” și cerut înlăturarea dreptului de veto în politică externă și politică fiscală în perspectiva extinderii UE.
În acest context, președinta Parlamentului European a precizat marți că a discutat subiectul modificării tratatelor cu “președintele Consiliului European și cu o serie de prim-miniștri”.
De altfel, la Consiliul European din iunie 2023, liderii celor mai mari zece țări UE, între care Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, au demarat un proces de reflecție strategică privind extinderea UE, concomitent cu gestul președintelui Consiliului European Charles Michel de a da startul discuțiilor între liderii UE privind următoarea agendă strategică 2024-2029, cu “extinderea UE în centrul dezbaterilor”, și prin care Uniunea trebuie să decidă ce fel de putere geopolitică și economică își dorește să fie. Subiectul a fost reluat, ulterior, la Forumul Strategic de la Bled din Slovenia de către președintele Consiliului European Charles Michel, care a subliniat că extinderea UE nu mai reprezintă un vis și a avansat ca termen anul 2030 pentru ca atât UE, cât și potențialii noi membrii să fie pregătiți pentru integrare. Concomitent, la reuniunea anuală a ambasadorilor francezi peste hotare, președintele Macron a relansat ideea unei “Europe cu mai multe viteze” pentru extinderea UE, punctând că cu 32 sau 35 de membri nu va fi ușor să avansăm.
Aceeași idee a fost nuanțată marți și de președinta Parlamentului European.
“Trebuie să fim pregătiți să acceptăm că ceea ce funcționează cumva pentru 27, nu va funcționa pentru 32, 33 sau 35. Asta înseamnă că trebuie să fim pregătiți să repornim și să reformăm“, a subliniat Metsola.
“Nu este vorba doar de discuții privind politica agricolă comună, de eliminarea unanimității în politica externă sau de câți comisari va avea fiecare țară. Este vorba despre înțelegerea necesității politice de a realiza că Europa este mai puternică și mai sigură, atât din punct de vedere politic, cât și economic, dacă este mai mare“, a conchis ea.
Atât Ucraina, cât și Republica Moldova au primit statutul de țară candidată la UE în iunie 2022, iar mai multe voci cer ca Uniunea Europeană să adopte decizia deschiderii negocierilor de aderare cu cele două țări la summitul european din decembrie. De altfel, președinta Republicii Moldova a anunțat public ambiția ca țara sa să adere la UE până la orizontul anului 2023.
Opt sunt țările care au statut de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană: Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina. Cu trei dintre acestea – Muntenegru, Serbia și Turcia – negocierile de aderare au fost deschise, cu particularități diferite. Negocierile cu Muntenegru și Serbia sunt cele mai avansate, deși trenează, în timp ce tratativele de extindere cu Turcia, lansate în 2005, sunt blocate din cauza variilor tensiuni geopolitice și a incompatibilităților de viziuni politice.