Connect with us

U.E.

Ambasada Finlandei în Turcia aflată în centrul unei investigații pentru eliberarea frauduloasă de vize în Spațiul Schengen

Published

on

Finlanda a lansat o investigație asupra ambasadei sale în Turcia privind suspiciuni de înșelătorie pentru eliberarea de vize în Spațiul Schengen, în urma căreia o persoană a fost trimisă deja în judecată.

Trei angajați din cadrul ambasadei finlandeze din Ankara sunt suspectați că au emis sute de vize ilegal, pe o perioadă mai lungă de timp. Biroul Național de Investigații și Garda Finlandeză de Frontieră investighează o serie de infracțiuni legate de eliberarea vizelor de intrare în spațiul Schengen la Ambasada Finlandei în Turcia.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe, Ministerul și organele de urmărire penală au urmărit activitățile Ambasadei timp de mai multe luni. Până în prezent, o persoană a fost reținută pentru a fi judecată.

,,În cazul investigat, se suspectează că sistemul a fost utilizat în mod abuziv. Ministerul Afacerilor Externe monitorizează eliberarea vizelor, depistând astfel neregulile din cadrul Ambasadei de la Ankara. Ministerul de Externe s-a abținut de la aplicarea oricăror măsuri interne pentru a se asigura că ancheta penală nu va fi compromisă. Persoanele suspectate pentru eliberarea frauduloasă de vize nu mai sunt angajate de către Ambasadă”, se arată în comunicat.

Antti Leskelä, ofițerul finlandez de frontieră care răspunde de anchetă, confirmă faptul că există suspiciuni potrivit cărora au fost furnizate informații false privind cererile de viză, ceea ce a condus la eliberarea de vize emise în mod necorespunzător.

,,Ancheta se concentrează pe sute de vize, dar numărul actual va deveni clar doar în ancheta preliminară”, subliniază Leskelä.

Potrivit acestuia, cei care au obținut vize Schengen ar fi putut ajunge în acest fel în statele membre ale UE. În timp ce unii ar fi putut solicita azil, alții pur și simplu și-ar fi putut depăși permisul de ședere. ,,… numărul este mare și posibilitățile sunt mai multe”, concluzionează acesta.

Inspectorul șef al Biroului Național de Investigații, Mika Ihaksinen, a afirmat că orice încălcare comisă din partea personalului de supraveghere va fi clarificată mai târziu.

Tribunalul districtual din estul regiunii Uusimaa a confirmat deja că Ministerul Afacerilor Externe a confiscat aproximativ trei tone de documente pe care le-a adus în Finlanda pentru investigație.

Potrivit Ministerului, ambasada sa din Ankara a primit 4.212 cereri de viză în 2017. Numai 11,2% dintre acestea au fost respinse. În 2018, ambasada a primit 4.014 cereri; totuși, rata de respingere s-a dublat la 23,1%.

Viza Schengen dă posesorului său șansa de a călători pe întreg teritoriul Schengen pentru maximum 90 de zile, într-o perioadă de 6 luni.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Noul Parlament European își reconfirmă sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European

Published

on

@Wikipedia

La cererea Conferinței președinților Parlamentului European, președintele David Sassoli va trimite în următoarele ore o scrisoare către Consiliu, reamintind sprijinul deplin al Parlamentului pentru Laura Codruța Kövesi în calitate de procuror general european, se arată într-un comunicat.

,,Înaintea reuniunii informale a miniștrilor justiției și afacerilor interne de la Helsinki, Parlamentul dorește să-și reînnoiască angajamentul față de Laura Codruța Kövesi în calitate de candidat al Parlamentului European pentru funcția de procuror-șef european. Este esențial ca ancheta și urmărirea penală a presupuselor infracțiuni împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, ​​corupția sau frauda fiscală transfrontalieră, să fie asigurate cât mai repede posibil “, a declarat președintele David Sassoli.

Cum este ales procurorul-șef al Parchetului European

În conformitate cu articolul 14 din Regulamentul de instituire a Parchetului European, ,,Parlamentul European și Consiliul desemnează de comun acord procurorul șef al Uniunii Europene pentru o durată de cel puțin 7 ani, care poate fi reînnoită. Consiliul hotărăște cu majoritate simplă”. Numirea procurorului general european este rezultatul consensului dintre PE și Consiliu.

În mandatul precedent al PE, Comisia pentru Libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisia pentru control bugetar i-au audiat pe cei trei candidați selectați de o comisie de specialitate pe baza dosarelor profesionale: Jean-François Bohnert din Franța, Laura Codruța Kövesi din România și Andres Ritter din Germania. Ulterior, ambele comisii au desemnat-o candidatul lor comun pe Laura Codruța Kövesi, iar Parlamentul și-a asumat susținerea candidatei în negocierile cu Consiliul.

Negocierile vor trebui reluate după ce PE și Consiliul nu au ajuns la niciun acord în ciclul instituțional anterior, deoarece negociatorii din parte Consiliului au fost mandatați de către statele membre să-l susțină pe contracandidatul din Franța.

Continue Reading

U.E.

Miniștrii social-democrați ai afacerilor europene, apel la viitoarea Comisie Europeană pentru păstrarea aceluiași nivel de ambiție în privința respectării statului de drept în UE

Published

on

© PES

Miniștrii afacerilor europene, care sunt membri ai Partidului Socialiștilor Europeni, au făcut apel la viitoare Comisie Europeană să mențină același nivel de ambiție în procesul de monitorizare a respectării statului de drept în Europa, se arată într-un comunicat.

Potrivit comunicatului, o abordare superficială ar submina munca excelentă făcută până acum de Prim vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans.

Președintele rețelei PES din cadrul Consiliului Afaceri Generale, ministrul german de stat pentru Europa, Michael Roth, a declarat:

,,Nimeni nu este deasupra legii, nimeni nu o poate manipula în interes personal. Statul de drept îi protejează pe cei guvernați de abuzul conducerii. De aceea, UE trebuie să acționeze în mod activ în numele cetățenilor europeni. Următoarea Comisie Europeană trebuie să se asigure că toate încercările de a submina statul de drept sunt identificare și descurajate. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că independența necesară și stimulentele corecte există în următoarea Comisie Europeană “.

Miniștrii PES au salutat Președinția finlandeză și noul guvern finlandez condus de social-democrați.

Michael Roth a mai spus: ,,Așteptăm cu nerăbdare inițierea lucrărilor noastre pornind de la prioritățile Președinției finlandeze. Acestea includ chestiuni cheie, cum ar fi statul de drept, politica socială și acțiunile în domeniul climei. Prioritățile Președinției reflectă propunerile noastre social-democrate pentru o Europă mai progresistă, socială și democratică. Sunt foarte fericit că pot colabora îndeaproape cu Tytti Tuppurainen pentru a face schimbări de durată. Împreună, familia noastră politică va contribui la punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, cu măsuri concrete și obligatorii privind calitatea muncii și protecția socială – pentru ca Europa să funcționeze pentru cetățenii săi “.

La întâlnire au participat Michael Roth, ministru de stat pentru Europa, Germania; Tytti Tuppurainen, ministrul afacerilor europene, Finlanda; Ana Paula Zacarias, Secretar de Stat pentru Afaceri Europene, Portugalia; Frantisek Ruzicka, secretar de stat pentru afaceri europene, Slovacia; și Hans Dahlgren, ministrul afacerilor europene, Suedia.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Austriacul Johannes Hahn, nominalizat pentru un al treilea mandat de comisar european: Sunt aliniat pe deplin planurilor Ursulei von der Leyen

Published

on

Parlamentul şi guvernul Austriei l-au nominalizat pe Johannes Hahn, actual comisar european pentru politica de vecinătate şi negocieri de extindere, pentru a face parte din viitoarea Comisie Europeană executivul comunitar, informează joi dpa şi Reuters.

Johannes Hahn, aflat la finalul celui de-al doilea mandat de comisar european, “a lucrat neobosit ani la rând pentru apropierea ţărilor din Balcanii de vest de Uniunea Europeană”, a declarat presei la Viena cancelarul austriac Brigitte Bierlein, potrivit Agerpres.

Din perspectiva mea, aş dori să continui în acest domeniu“, a afirmat în aceeaşi conferinţă de presă Johannes Hahn, subliniind că atribuirea portofoliilor îi va reveni în final viitorului preşedinte al Comisiei, Ursula von der Leyen.

În prezent, Hahn gestionează și portofoliul politicii regionale, domeniu pe care l-a coordonat și în Comisia Barroso, după ce aceste atribuții i-au fost transferate de președintele Jean-Claude Juncker ca urmare a demisiei Corinei Crețu.

Politicianul conservator austriac în vârstă de 61 de ani a adăugat că este “aliniat pe deplin” politicilor privind UE ale Ursulei von der Leyen, fost ministru german al apărării, inclusiv în ce priveşte planurile acesteia de întărire a rolului Uniunii pe scena politică internaţională.

Nominalizarea lui Hahn apare la scurt timp după ce guvernul grec a decis să-l desemneze pe actualul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, pentru funcția de comisar european, în timp ce Slovenia l-a propus pe Janez Lenarcic, actualul reprezentant permanent al țării la Uniunea Europeană.

Propunerea guvernului de la Viena apare în contextul în care Ursula von der Leyen a transmis că le va solicita țărilor membre să propune câte doi candidați pentru poziția de comisar, un bărbat și o femeie, pentru a putea genera o paritate de gen în noul executiv european.

Confruntată cu o presiune partea grupurilor politice din Parlamentul European anterior alegerii sale în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a promis eurodeputaților că viitoarea componență a Comisiei Europene va reflecta egalitatea de gen.

Angajamentul lui von der Leyen reflectă o idee intens vehiculată la Bruxelles, inclusiv înaintea alegerilor europene.

Pe de altă parte, anumite țări deja și-au manifestat preferințele în ce privește nominalizarea viitorilor comisari europeni, Austria preferându-l din nou pe Johannes Hahn, în timp ce țări precum Bulgaria și Estonia au precizat că vor opta pentru Mariya Gabriel, în cazul Sofiei, și pentru Kadri Simson, în cazul Tallinului.

Alături de Austria și Bulgaria, state precum Letonia, Irlanda sau Slovacia sunt așteptate să nominalizeze aceleași persoană care au ocupat fotoliul de comisar în mandatul lui Jean-Claude Juncker: Valdis Dombrovskis (Letonia), Phil Hogan (Irlanda) și Maros Sefcovic (Slovacia).

Totodată, von der Leyen a promis că cei mai importanți vicepreședinți din Comisia sa vor fi Frans Timmermans (S&D, Olanda) și Margrethe Vestager (ALDE/ Danemarca), fapt ce presupune ca atât Timmermans, cât și Vestager să fie propuși de țărilor lor.

De asemenea, și Spania are propunerea de comisar stabilită, în condițiile în care ministrul de Externe Josep Borrell face parte din pachetul de nume negociat de liderii europeni pentru a ocupa funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și politică de securitate, poziție care presupune și activarea în calitate de comisar european și vicepreședinte al executivului european.

În ce privește România, presa a relatat că țara noastră țintește obținerea unor portofolii precum Transporturi, Mediu sau Politică de Vecinătate.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending