Connect with us

U.E.

Ambasada Finlandei în Turcia aflată în centrul unei investigații pentru eliberarea frauduloasă de vize în Spațiul Schengen

Published

on

Finlanda a lansat o investigație asupra ambasadei sale în Turcia privind suspiciuni de înșelătorie pentru eliberarea de vize în Spațiul Schengen, în urma căreia o persoană a fost trimisă deja în judecată.

Trei angajați din cadrul ambasadei finlandeze din Ankara sunt suspectați că au emis sute de vize ilegal, pe o perioadă mai lungă de timp. Biroul Național de Investigații și Garda Finlandeză de Frontieră investighează o serie de infracțiuni legate de eliberarea vizelor de intrare în spațiul Schengen la Ambasada Finlandei în Turcia.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe, Ministerul și organele de urmărire penală au urmărit activitățile Ambasadei timp de mai multe luni. Până în prezent, o persoană a fost reținută pentru a fi judecată.

,,În cazul investigat, se suspectează că sistemul a fost utilizat în mod abuziv. Ministerul Afacerilor Externe monitorizează eliberarea vizelor, depistând astfel neregulile din cadrul Ambasadei de la Ankara. Ministerul de Externe s-a abținut de la aplicarea oricăror măsuri interne pentru a se asigura că ancheta penală nu va fi compromisă. Persoanele suspectate pentru eliberarea frauduloasă de vize nu mai sunt angajate de către Ambasadă”, se arată în comunicat.

Antti Leskelä, ofițerul finlandez de frontieră care răspunde de anchetă, confirmă faptul că există suspiciuni potrivit cărora au fost furnizate informații false privind cererile de viză, ceea ce a condus la eliberarea de vize emise în mod necorespunzător.

,,Ancheta se concentrează pe sute de vize, dar numărul actual va deveni clar doar în ancheta preliminară”, subliniază Leskelä.

Potrivit acestuia, cei care au obținut vize Schengen ar fi putut ajunge în acest fel în statele membre ale UE. În timp ce unii ar fi putut solicita azil, alții pur și simplu și-ar fi putut depăși permisul de ședere. ,,… numărul este mare și posibilitățile sunt mai multe”, concluzionează acesta.

Inspectorul șef al Biroului Național de Investigații, Mika Ihaksinen, a afirmat că orice încălcare comisă din partea personalului de supraveghere va fi clarificată mai târziu.

Tribunalul districtual din estul regiunii Uusimaa a confirmat deja că Ministerul Afacerilor Externe a confiscat aproximativ trei tone de documente pe care le-a adus în Finlanda pentru investigație.

Potrivit Ministerului, ambasada sa din Ankara a primit 4.212 cereri de viză în 2017. Numai 11,2% dintre acestea au fost respinse. În 2018, ambasada a primit 4.014 cereri; totuși, rata de respingere s-a dublat la 23,1%.

Viza Schengen dă posesorului său șansa de a călători pe întreg teritoriul Schengen pentru maximum 90 de zile, într-o perioadă de 6 luni.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Comisia Europeană a pregătit noul plan de acțiune pentru combaterea rasismului 2020-2025

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

În discursul său din 2020 privind starea Uniunii, președinta von der Leyen a anunțat un nou plan de acțiune al UE de combatere a rasismului, în care se stabilesc măsuri pentru următorii 5 ani. Printre altele, Comisia se va asigura că statele membre pun în aplicare pe deplin legislația UE relevantă și va consolida în continuare cadrul juridic, dacă este necesar, precizează un comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Consolidarea ar putea viza în special domeniile în care nu există reglementări în materie de nediscriminare, cum ar fi activitatea de asigurare a respectării legii.

De asemenea, Comisia invită statele membre să facă uz cât mai mult de instrumentele pe care le au la dispoziție, în special de finanțarea disponibilă în cadrul următorului buget pe termen lung al UE și al instrumentului Next Generation EU.

Sunt necesare eforturi suplimentare de coordonare, sensibilizare și asigurare a respectării legislației naționale și a UE

Planul de acțiune al UE de combatere a rasismului 2020-2025 stabilește o serie de acțiuni, prin intermediul legislației UE, dar și prin alte mijloace, cum ar fi colaborarea cu statele membre, inclusiv prin acțiuni de asigurare a respectării legislației naționale, cu mass-media și cu societatea civilă, valorificarea instrumentelor UE care sunt în prezent disponibile sau care vor fi disponibile în viitor și evaluarea resurselor umane proprii ale Comisiei. Printre altele, în planul de acțiune se solicită:

  • O mai bună asigurare a respectării legislației UE – UE dispune de un cadru juridic solid pentru combaterea discriminării, a rasismului și a xenofobiei, dar este în mod clar necesar să se reevalueze acest cadru și să se identifice eventualele lacune care trebuie remediate. În 2021, Comisia va prezenta un raport privind aplicarea Directivei privind egalitatea rasială, urmând ca până în 2022 să propună eventualele acte legislative necesare. Comisia va asigura, de asemenea, transpunerea și punerea în aplicare deplină și corectă a Deciziei-cadru privind combaterea rasismului și a xenofobiei, inclusiv prin intermediul procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor.
  • O coordonare mai strânsă – Comisia va numi un coordonator antirasism și va iniția un dialog periodic cu părțile interesate, care va avea loc cel puțin de două ori pe an. Coordonatorul va colabora cu persoane care fac parte din minorități rasiale sau etnice și va interacționa cu statele membre, cu Parlamentul European, cu societatea civilă, cu mediul academic și cu Comisia pentru a consolida măsurile de politică în domeniul combaterii rasismului.
  • Activități polițienești și de protecție echitabile – cu sprijinul agențiilor UE, cum ar fi Agenția pentru Drepturi Fundamentale (FRA) și Agenția pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL), statele membre sunt încurajate să își intensifice eforturile pentru a preveni atitudinile discriminatorii ale autorităților de aplicare a legii și a spori credibilitatea acțiunilor de asigurare a respectării legii împotriva infracțiunilor motivate de ură.
  • Intensificarea acțiunilor la nivel național – statele membre sunt încurajate să adopte, până la sfârșitul anului 2022, planuri naționale de acțiune de combatere a rasismului și a discriminării rasiale. Până la sfârșitul anului 2021, în colaborare cu experții naționali, Comisia va stabili principiile de bază pentru elaborarea unor planuri naționale de acțiune eficace și va prezenta, până la sfârșitul anului 2023, un prim raport privind progresele înregistrate.
  • Diversitate sporită a personalului UE – Comisia va întreprinde acțiuni pentru a îmbunătăți în mod semnificativ reprezentativitatea personalului Comisiei, prin intermediul unor măsuri care să vizeze recrutarea și selecția. Celelalte instituții și organisme ale UE sunt invitate să ia măsuri similare.

Printre alte măsuri menționate în planul de acțiune se numără: sensibilizarea publicului privind stereotipurile rasiale și etnice și abordarea acestor teme prin intermediul mass-mediei, al educației, al culturii și al sportului; ameliorarea colectării de date defalcate pe origine rasială sau etnică. Comisia va lansa un proiect în cadrul căruia va desemna anual una sau mai multe capitale europene ale incluziunii și diversității și va organiza o reuniune la nivel înalt de combatere a rasismului, în primăvara anului 2021.

Planul de acțiune reunește actori de la toate nivelurile pentru a combate cu mai multă eficacitate rasismul din Europa, inclusiv prin adoptarea unor planuri naționale în acest domeniu.

Punerea în aplicare a acțiunilor prezentate în planul de acțiune va fi monitorizată, progresele vor fi incluse în rapoartele viitoare, iar acțiunile vor fi adaptate, dacă va fi cazul.

Continue Reading

U.E.

Laura Codruţa Kövesi, interviu pentru El Pais: Parchetul European trebuie să fie o instituție independentă. Vom avea cazuri complexe, legate de anchetarea oamenilor puternici şi bogaţi

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Procurorul-șef al Parchetului European, Laura Codruţa Kövesi, a declarat în această săptămână într-un interviu pentru cotidianul spaniol El Pais, că perioada următoare va aduce o serie de provocări pentru instituţia pe care o conduce şi că o serie de dosare importante urmează să fie soluţionate, vorbind despre marea bătălie care va urma pentru apărarea statului de drept în Uniunea Europeană.

Într-un interviu prin videoconferinţă citat de Adevărul.ro, noul procuror general al UE anunţă  că doreşte să creeze o “instituţie independentă”.

“Trebuie să arătăm că legea este aceeaşi pentru toată lumea”, a spus Kövesi, care a subliniat scopul final al mandatului său: “Parchetul European este un mijloc de apărare pentru statul de drept în UE”.

Șefa EPPO a mai spus că bugetul de 37,7 milioane de euro alocat nu este încă suficient și a precizat că insistă pentru ca procurorii aflaţi la conducerea insituţiilor din fiecare ţară UE să fie plătiţi de la Luxembourg, pentru a li se asigură independenţa totală.

“Parlamentul European trebuie să dea undă verde în următorul trimestru bugetului UE, care va avea o injecţie suplimentară din fondurile de recuperare convenite de liderii europeni la summitul din iulie trecut. Vor fi mai mulţi bani, mai multă flexibilitate şi, prin urmare, mai mult risc de infracţiuni. Datoria EPPO este de a proteja banii europeni”, a avertizat ea. 

La final, noul procuror şef al Parchetului European a transmis un mesaj despre pericolele pe care le presupune munca anchetatorului anticorupţie în aceste vremuri.

“O să avem de-a face cu cazuri complexe, legate de anchetarea oamenilor puternici şi bogaţi. De aceea e important să fim o instituţie independentă”, a conchis Laura Codruţa Kövesi.

Continue Reading

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Statul român trebuie să facă parteneriat cu cei care cunosc realitățile din teren pentru implementarea programelor de integrare a romilor

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Statul român trebuie să facă parteneriat cu cei care cunosc realitățile din teren pentru implementarea programelor de integrare a romilor, este mesajul transmis de eurodeputatul Dragoș Pîslaru, coordonator Renew Europe pentru Comisia de Muncă și Afaceri Sociale din Parlamentul European, în contextul adoptării, ieri, cu o largă majoritate (545 la 96), a unui raport despre implementarea Strategiilor Naționale pentru integrarea Roma în Uniunea Europeană.

„Este cutremurător să comparăm cifrele de investiții în integrarea Roma, în România dar și alte țări UE, cu indicii de excluziune socială, din educație, piața muncii, acces la nutriție, locuire sau sănătate pe care minoritatea romă trebuie să îi înfrunte în continuare. Știm că se poate, știm că pot exista programe de succes, că sunt oameni ca Valeriu Nicolae în Ferentari, Claudia Costea la Pirita, Nadia Gavrila la Ponorâta și alte asociații care se implică la firul ierbii, în comunități, și care au soluții la astfel de probleme”, scrie eurodeputatul.

În calitate de coordonator al Renew Europe pentru Comisia de Muncă și Afaceri Sociale, Dragoș Pîslaru  menționează că s-a asigurat că raportul conține „o cerere pentru obiective obligatorii puse de către Comisie, împreună cu măsuri și calendare propuse statelor membre, pentru următorul val de finanțare pentru strategiile naționale”. Aceasta trebuie să vină la pachet cu fonduri suficiente și asistență tehnică care să țină cont de realitățile din teren, adaugă politicianul român.

El este de părere că statul român trebuie să facă parteneriat cu cei care cunosc realitățile din teren pentru implementarea programelor de integrare a romilor.

„Este de datoria noastră să cream acces și oportunitate pentru toți cetățenii României, indiferent de apartenența etnică, indiferent de partidul pentru care votează. Uniunea Europeană va continua să investească în aceste programe, dar este timpul ca autoritățile din România să facă pașii necesari, reali, pentru a lăsa aceste probleme cu adevărat în urmă!”, subliniază Dragoș Pîslaru. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending