Connect with us

NEWS

Ambasada Rusiei la București acuză că sistemul de la Deveselu încalcă stabilitatea strategică, în pofida clarificărilor aduse de ministrul român al Apărării

Published

on

Ambasada Rusiei în România a reluat joi o declarație a Vladimir Putin din 2016, potrivit căreia Moscova va trebui să întreprindă anumite acțiuni care să asigure securitatea Federației Rusiei cu privire la sistemul antirachetă de la Deveselu, în pofida clarificărilor aduse de ministrul român al Apărării, Mihai Fifor, referitoare la declarațiile sale.

Într-un comunicat publicat în limba rusă și tradus în limba română, Ambasada Rusiei afirmă că declarațiile ”inadecvate” ale ministrului Apărării reprezintă o chestiune de politică internă, însă diplomația rusă insistă asupra faptului că ”prezența sistemelor antirachetă americane România, în contextul sistemului „global“ de apărare antirachetă de-a lungul perimetrului frontierelor Federației Ruse încalcă stabilitatea strategică la nivel planetar, care, de mai mult de o jumătate de secol, se bazează pe paritatea aproximativă a potențialului de descurajare nuclear”.

Acest sistem reprezintă și o potențială amenințare pentru securitatea națională a Rusiei, atât din cauza poziției sale geografice, precum și în legătură cu retragerea unilaterală în 2001, a SUA din Tratatul ABM, împotriva rachetelor balistice, încheiat cu URSS încă în 1972”, transmite Ambasada Rusiei.

Misiunea diplomatică rusă reia, la finalul comunicatului său, o declarație a președintelui rus Vladimir Putin, care datează din 2016:

În ceea ce privește posibilitățile tehnice de utilizare a bazei de apărare anti-rachetă din Deveselu pentru a amplasa complexe de rachete de croazieră, Președintele Rusiei Vladimir Putin s-a pronunțat extrem de argumentat în luna mai 2016:  “Pe lansatoare pot fi instalate complexele de atac. Nu este deloc dificil ca o rachetă să fie înlocuită cu alta. Este suficient doar să schimbați software-ul. Chiar și românii nu vor observa acest lucru. Dacă, ieri, unele părți din teritoriul României nu știau ce înseamnă să fii sub bătaia focului, astăzi va trebui ca noi să întreprindem anumite acțiuni care să ne asigure securitatea. Ca un răspuns. Noi nu facem nici un fel de prim pas.”

Ministrul Apărării, Mihai Fifor, a clarificat joi declarația sa din urmă cu câteva zile în care s-a produs ”o greşeală de înţelegere, de interpretare” cu privire la natura sistemului antirachetă de la Deveselu.

Eu vreau să subliniez un lucru cât se poate de clar şi de ferm: România, şi subliniez, România, la baza de la Deveselu, nu are rachete balistice şi eu cred că e momentul să încheiem cu aceste speculaţii pentru că nu sunt lucruri care ar trebui duse în zona dialogului politic“, a spus Fifor întrebat de jurnalişti despre o afirmaţie a secretarului ambasadei Rusiei la Bucureşti, Pavel Alekseenko.

Federația Rusă, prin intermediul diplomatului menționat, a profitat de situația creată pentru a preciza că declaraţiile ministrului Apărării Mihai Fifor, care a spus că la baza de la Deveselu ar fi “rachete balistice”, sunt încă o dovadă că scutul este “o ameninţare directă la adresa securităţii Federaţiei Ruse”.

Joi însă, Fifor a reiterat că la baza de la Deveselu există scutul antirachetă, care este dotat cu rachete interceptoare.

Rusia s-a manifestat mereu împotriva amplasării unui sistem anti-rachetă american pe teritoriul României, afirmând că desfășurarea de instalații anti-balistice SUA în România reprezintă o încălcare a Tratatului Forțelor Nucleare Intermediare.

NATO, SUA și România au transmis în dese rânduri că Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare este un element crucial în politica de securitate euro-atlantică, iar scutul antirachetă de la Deveselu respectă întru totul tratatul.

Reamintim, în context, că bugetul Pentagonului pentru anul 2019 a fost aprobat miercuri, iar acesta conține alocări de 12,9 miliarde pentru Agenția de Apărare Antirachetă a SUA și pentru modernizarea sistemului de apărare antirachetă global al Statelor Unite, un sistem intens criticat de Rusia și din care face parte și facilitatea antibalistică Aegis Ashore de la Deveselu, din România.
.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NEWS

COVID-19: Mai multe regiuni din România, pe lista roșie în Belgia. Autoritățile belgiene au interzis cetățenilor săi ”călătoriile ne-esențiale” în aceste zone

Published

on

© European Union, 2015

Belgia a interzis sâmbătă cetăţenilor săi “călătoriile ne-esenţiale” în mai multe regiuni din România (Centru, Sud-Est, Sud-Muntenia şi Sud-Vest Oltenia), Spania şi Elveţia, informează presa străină și Agerpres.

De asemenea, pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe din Belgia este precizat faptul că cetățenii români din aceste regiuni menționate sunt obligați începând cu 1 August să completeze un formulat online anteriori intrării pe teritoriul Blegiei. Aceștia for fi testați de autoritățile din Belgia, iar carantina devine obligatorie în anumite condiții. Mai multe informații aici.

Conform noilor măsuri, arată MAE, începând cu data de 1 august, autorităţile belgiene au inclus în zona roşie următoarele regiuni din România: Centru (Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu); Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea); Sud-Muntenia (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman); Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea).

Din cauza situaţiei epidemiologice, au fost interzise, de asemenea, călătoriile ne-esenţiale în regiunile spaniole Navarra, Aragon, precum şi în oraşele Barcelona şi Lerida din Catalonia, în regiunea elveţiană în care se află Vaud, Valais şi Geneva, precum şi în regiunile Severoiztochen şi Yugozapaden din Bulgaria.

Oraşul britanic Leicester şi departamentul francez Mayenne sunt şi ele supuse aceleiaşi interdicţii.

Carantina şi testarea sunt obligatorii pentru călătorii care se întorc în Belgia din aceste zone.

Toate persoanele care intră în Regatul Belgiei în scop turistic vor fi obligate, începând cu 1 august, să completeze anterior intrării pe teritoriul belgian un formular online de identificare în care trebuie să furnizeze date de contact şi locurile în care au petrecut ultimele 14 zile.

Ca urmare a creşterii numărului de persoane infectate, în special în regiunea Anvers, Belgia a instituit săptămâna aceasta noi restricţii, reducând contactele autorizate, adunările publice şi extinzând situaţiile în care purtarea măştii de protecţie este obligatorie. La Anvers a fost instituită interdicţia de circulaţie pe timpul nopţii în intervalul orar 23:30 – 6:00.

Belgia a raportat sâmbătă un bilanţ total de 68.751 de cazuri de infectare cu noul coronavirus şi 9.841 de decese. Este una din ţările cu cel mai mare număr de morţi provocate de COVID-19 raportat la totalul populaţiei (85 de decese la 100.000 de locuitori).

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Raport: Un număr record de 212 apărători ai mediului au fost uciși în 2019, inclusiv doi pădurari români

Published

on

© Ministerul Mediului/ Facebook

Cel puțin 212 apărători ai mediului au fost uciși în 2019, înregistrându-se astfel un nou record, arată un raport al raport al organizaţiei neguvernamentale britanice Global Witness, dat publicității miercuri, care menţionează şi omorârea a doi pădurari în România, singurele crime de acest fel din Europa, informează Agerpres.

”Într-o perioadă în care avem în mod special nevoie să protejăm planeta împotriva industriilor distructive şi care emit CO2, crimele asupra apărătorilor mediului şi ai pământurilor nu au fost niciodată atât de numeroase” de la începutul realizării bilanţului, în 2012, conform Global Witness.

Cifrele depășesc precedentul record întregistrat în 2017, când 207 apărători ai mediului au fost uciși. ONG-ul atrage atenția în acest context că, la fel ca în fiecare an, ”cifrele noastre sunt aproape sigur subevaluate”.

Printre victime se numără lideri ai populaţiilor indigene, pădurari sau activişti obişnuiţi.

Jumătate dintre crimele înregistrate în 2019 au fost comise dor în două țări: Columbia, care cu cele 64 de victime se plasează detaşat pe prima poziţie într-o Americă Latină care reprezintă două treimi din acest bilanţ, şi Filipine, cu 43 de morţi.

Mineritul este sectorul unde s-au înregistrat cele mai multe victime în rândul apărătorilor mediului, și anume 50 de decese. Acesta este urmat de industria agricolă, unde 34 de militanți, mare parte din Asia, care s-au opus exploatărilor de ulei de palmier, zahăr sau de fructe tropicale și-au pierdut viața.  

Lupta împotriva exploatărilor forestiere a făcut la rândul său 24 de victime, o creştere de 85% comparativ cu 2018, în contextul în care pădurile sunt esenţiale în combaterea încălzirii climatice.

Global Witness notează de asemenea că 33 de militanţi au fost ucişi în Amazonia (în mare majoritate în Brazilia), luptând contra defrişărilor determinate în special de mari proiecte miniere şi agricole.

nsă apărarea pădurilor poate costa viaţa şi în Europa, continent unde au avut loc totuşi cele mai puţine crime asupra apărătorilor mediului – două, ambele în România, precizează raportul.

Astfel, în România, unde unele dintre cele mai importante păduri virgine din Europa sunt victima unei exploatări sălbatice, pădurarul Liviu Pop a fost ucis în octombrie după ce a surprins tăietori ilegali de lemne. O lună mai devreme, un altul a fost ucis cu o lovitură de topor în cap. Raportul mai subliniază că anul trecut în România au fost înregistrate sute de ameninţări şi atacuri asupra pădurarilor.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul general al ONU subliniază că pandemia de COVID-19 oferă șansa de a ”reinventa zonele urbane”: Este momentul să regândim lumea urbană prin construirea unor oraşe mai reziliente şi sustenabile

Published

on

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a subliniat marți că pandemia de coronavirus reprezintă ocazia de a reinventa zonele urbane, în contextul în care această criză ”a expus inegalități adânc înrădăcinate”, informează DPA, citat de Agerpres.

”Oraşele duc întreaga povară a crizei, multe dintre ele cu sisteme sanitare sub presiune, cu servicii de apă şi canalizare inadecvate şi alte provocări. Acum este momentul să regândim şi să reinventăm lumea urbană… Acum este şansa noastră de a ne reface mai bine, prin construirea unor oraşe mai reziliente, mai incluzive şi sustenabile”, a afirmat Guterres într-un mesaj video.

Secretarul general al ONU a prezentat un rezumat al politicii în acest sens, în care a precizat că răspunsul la pandemia de coronavirus este necesar pentru lupta împotriva inegalităților și salvgardarea coeziunii sociale, cum ar fi garantarea unor locuițe de urgență pentru persoanele fără adăpost.

Astfel, pentru a fi în armonie cu Obiectivele de dezvoltare durabilă, Antonio Guterres a punctat că zonele urbane ar trebui să urmărească o redresare economică ecologică, rezilientă şi incluzivă, menţionând oraşele care au îmbunătăţit deja mobilitatea, siguranţa şi calitatea aerului prin crearea de noi benzi pentru biciclete şi zone pietonale.

Amintim că la summitul ONU privind dezvoltarea din septembrie 2015 s-a adoptat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, un program de acţiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal şi care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economic, social şi de mediu.

Central Agendei 2030 se regăsesc cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităţilor şi a injustiţiei şi protejării planetei până în 2030.

La nivel european, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a prezentat la 11 decembrie 2019 inițiativă ambițioasă a Executivului european – Pactul Ecologic European – prin care acesta dorește să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Pactul Ecologic European oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea.

Ulterior, la începutul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat o propunere de a consacra în legislație angajamentul politic al UE de a fi neutră din punct de vedere climatic până în 2050, pentru a proteja planeta și cetățenii europeni.

Actul legislativ privind clima include măsuri pentru a monitoriza progresele înregistrate și pentru o adaptare a acțiunilor, pe baza sistemelor existente, cum ar fi procesul de guvernanță pentru planurile naționale privind energia și clima ale statelor membre, rapoartele periodice ale Agenției Europene de Mediu și cele mai recente dovezi științifice privind schimbările climatice și impactul acestora. Progresele vor fi analizate o dată la cinci ani, în conformitate cu evaluarea la nivel global prevăzută în Acordul de la Paris.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending