Franţa va depune ”toate eforturile” pentru a contribui la extinderea Spaţiului Schengen, arătând că România îndeplineşte deja condiţiile tehnice în acest sens, a declarat, marţi, ambasadoarea Franţei la Bucureşti, Laurence Auer.
Ea a participat la o conferinţă de presă ce a marcat preluarea de către Franţa a preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene pentru următoarele şase luni, eveniment la care au fost prezenți și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu şi şefa Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti, Ramona Chiriac. La începutul evenimentului a fost ţinut un moment de reculegere în memoria lui David Sassoli, președintele Parlamentului European decedat marți din cauza unei disfuncții a sistemului imunitar.
“În aceste şase luni vom depune toate eforturile pentru a contribui la extinderea Spaţiului Schengen, primind alături de noi şi România. Am afirmat de mai multe ori că România a îndeplinit toate criteriile, a trecut toate probele tehnice pentru a considera că este pregătită să adere la spaţiul Schengen“, a spus Laurence Auer, reluând astfel o idee susținută și săptămâna trecută, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, în care a prezentat prioritățile președinției franceze a Consiliului UE.
Ea a subliniat că, în acest context, “suntem cu toţii părtaşi la decizii care presupun consens”.
“Preşedinţia franceză nu are un plan anume pentru această extindere a Spaţiului Schengen, nu există un calendar precis al Consiliului UE, pentru că în dosarul Schengen avem pe de o parte o consolidare a codului vamal. Cele două exerciţii, din punctul de vedere al preşedinţiei, extinderea şi consolidarea, trebuie să aibă loc simultan, pentru a avea per ansamblu un Spaţiu Schengen care să funcţioneze armonios şi (…) avem obiectivul de a face un spaţiu în care statele membre ale Schengen să se întrajutoreze”, a mai arătat Laurence Auer, citată de Agerpres.
La rândul său, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România a punctat că “România are rolul său, clar stabilit în arhitectura viitoare a Spaţiului Schengen, a unui Spaţiu Schengen pe care Comisia Europeană şi-l doreşte robust şi capabil de a răspunde diferitelor ameninţări cărora ar trebui să le facem faţă”.
Ministrul Bogdan Aurescu a spus că “România susţine un Spaţiu Schengen perfect integrat care va include şi funcţionarea pieţei unice”.
“În ceea ce priveşte noua dimensiune, care imprimă o dimensiune politică a Spaţiului Schengen, adeziunea României la Spaţiul Schengen rămâne un obiectiv prioritar, pentru că ţara noastră îndeplineşte deja de câţiva ani criteriile de aderare”, a evidenţiat şeful diplomaţiei române, potrivit traducerii oficiale.
Printre obiectivele președinției Franței la Consiliul UE, enunțate la începutul lunii decembrie, se numără și reforma spațiului Schengen pentru ca Europa să își poată apăra frontierele în fața crizelor migratorii. Pentru a evita ca dreptul de azil să fie “deturnat” în Europa, președintele Emmanuel Macron a anunțat că “vom iniţia sub această preşedinţie o reformă a spaţiului Schengen”, liderul de la Elysee dorind “instituirea unui pilotaj politic al Schengen”, prin reuniuni regulate ale miniştrilor europeni de resort, spre a se putea “întări controalele la frontiere” atunci când se va considera necesar.
Aflat într-o vizită la București în luna septembrie a anului trecut, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clement Beaune, a susținut că România trebuie să adere la Spaţiul Schengen întrucât a demonstrat că este o ţară serioasă în ceea ce priveşte protejarea frontierelor.
La finele anului trecut, premierul Nicolae Ciucă a declarat că nu poate garanta că integrarea României în spațiul de liberă circulație Schengen se va realiza în 2022, dar că își poate propune o astfel de țintă de traseu. Anterior, la summitul Consiliului European de toamnă de la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea ţării noastre de a deveni cât mai curând membru al Spaţiului Schengen, acest obiectiv fiind unul strategic, nu numai pentru România, dar şi pentru întreaga Uniune. Șeful statului a arătat că în cei peste 10 ani de când România ar fi trebuit să devină parte a spaţiului Schengen, ţara a acţionat de facto ca un stat membru Schengen, responsabil şi eficient.
Îndeplinirea de către România a criteriilor prevăzute în acquis-ul Schengen a fost recunoscută oficial la data de 9 iunie 2011, cu ocazia reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne. În prealabil, la 8 iunie 2011, Parlamentul European a avizat favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.
De atunci, atât Parlamentul European, cât și Comisia Europeană au reconfirmat faptul că România îndeplinește toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen, însă o astfel de decizie poate fi luată numai printr-un vot în unanimitate în formațiunea Justiție și Afaceri Interne a Consiliului UE, care reunește miniștrii de interne din statele membre. România nu a beneficiat până în prezent de situația supunerii la vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne a temei aderării la Schengen. Țara noastră este încă monitorizată sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, invocat adesea de alte state membre pentru a bloca primirea României în Schengen. Recent, Comisia Europeană a solicitat un calendar pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și adoptarea legilor justiției, subliniind că anul 2022 va fi determinant pentru îndeplinirea obiectivelor MCV de către România. Dând curs acestor solicitări, ministrul justiției Cătălin Predoiu a anunțat va propune Guvernului sesizarea Parlamentului cu proiectul legii de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) și cu modificarea legilor Justiției pe parcursul sesiunii parlamentare care va începe la 1 februarie, anul viitor.
Cel mai recent, Parlamentul European a adoptat la 8 iulie 2021, cu 505 voturi pentru, 134 împotrivă și 54 abțineri, raportul anual privind funcționarea spațiului Schengen în care a susținut, din nou, că România și Bulgaria trebuie integrate cu drepturi depline în spațiul Schengen, precizând totodată că și Croația îndeplinește cerințele tehnice.
Comisia Europeană a prezentat la începutul lunii iunie 2021 o nouă strategie pentru un spațiu Schengen mai puternic și mai rezilient, iar printre obiective se numără și acceptarea țărilor pregătite de aderare, și anume România, Bulgaria și Croația. În decembrie, Consiliul Uniunii Europene a concluzionat că Croația a îndeplinit condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților acquis-ului Schengen, cel mai nou stat membru al Uniunii Europene fiind cu un pas mai aproape de aderarea la spațiul de liberă circulație.
În prezent, spațiul Schengen fără controale la frontierele interne înseamnă peste 420 de milioane de persoane și 26 de state europene. Spațiul Schengen este format din toate țările UE, cu excepția Bulgariei, a României, a Croației, a Ciprului și a Irlandei. Din acest spațiu fac parte, de asemenea, patru țări din afara UE: Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.