Ministrul român al apărării naționale, Angel Tîlvăr, a avut marți, la sediul Alianței Nord-Atlantice de la Bruxelles, cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pentru a discuta despre provocările de securitate din regiunea Mării Negre și consolidarea apărării pe flancul estic al Alianței.

“Tocmai am încheiat o întâlnire productivă cu Mark Rutte, la Bruxelles. Am discutat despre importanța strategică a Mării Negre, sprijinul pentru Ucraina, cheltuielile de apărare și descurajarea și apărarea NATO pe flancul estic”, a transmis Angel Tîlvăr pe platforma X.

Oficialul român a subliniat că unitatea și viziunea strategică sunt esențiale în actualul context geopolitic.

“Unitatea și viziunea strategică sunt cele mai puternice atuuri ale noastre”, a continuat el.

Just concluded a productive meeting with @SecGenNATO Mark Rutte, in Brussels. We discussed the Black Sea’s strategic importance, support for 🇺🇦, defense spending, and NATO’s deterrence and defence on the Eastern Flank. Unity and strategic vision are our strongest assets. pic.twitter.com/5Wnu4vG9d6

— Angel Tîlvăr (@AngelTilvar) March 25, 2025

Întâlnirea Tîlvăr – Rutte vine după o serie recentă de contacte ale oficialilor români cu secretarul general al NATO.

Pe 3 martie, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a avut o convorbire telefonică cu secretarul general al Alianței Nord Atlantice, Mark Rutte, prilej cu care înaltul oficial aliat a salutat creșterea bugetului de apărare al țării noastre și a reafirmat angajamentul NATO și al Statelor Unite față de apărarea colectivă și Articolul 5. Convorbirea telefonică Bolojan – Rutte a avut loc la o zi distanță după ce ambii lideri au participat la summitul de la Londra dedicat securității europene și Ucrainei.

Totodată, în luna ianuarie, ministrul afacerilor externe, Emil Hurezeanu, a avut o întrevedere cu Mark Rutte, secretarul general al NATO, agenda discuțiilor incluzând evoluțiile de securitate pe flancul estic, cu accent pe regiunea Mării Negre, și continuarea consolidării descurajării și apărării aliate.

Guvernul Statelor Unite a anunțat marți revizuirea desemnării României în programul Visa Waiver pentru a asigura “respectarea cerințelor stricte de securitate” impuse de program. În timpul acestei revizuiri, SUA suspendă punerea în aplicare a Sistemului electronic de autorizare a călătoriilor (ESTA) pentru cetățenii români, a anunțat Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) într-un comunicat.

Programul de scutire de vize (VWP), administrat de Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) în consultare cu Departamentul de Stat, permite cetățenilor din țările desemnate să călătorească în Statele Unite pentru afaceri sau turism pentru o perioadă de până la 90 de zile fără viză. În schimb, țările respective trebuie să permită cetățenilor și resortisanților SUA să călătorească în țările lor pentru o perioadă similară de timp fără viză, în scopuri de afaceri sau turistice.

Într-o reacție la acest anunț, premierul Marcel Ciolacu s-a arătat convins că “revizuirea includerii României în programul Visa Waiver este o măsură strict tehnică, parte a unui proces de reevaluare globală a riscurilor la adresa securității SUA”.

“Nu există în acest moment vreo legătură concretă cu pașii comuni efectuați până acum de România și Statele Unite în cadrul programului Visa Waiver. Am îndeplinit toate criteriile și ne-am câștigat pe merit locul în acest program. Înțeleg contextul reorientării generale a politicii administraţiei Trump, care pune un accent puternic pe combaterea imigraţiei şi întărirea graniţelor SUA. Vom sprijini acest efort așa cum face un partener adevărat. Vom profita de această amânare – care sperăm să fie de scurtă durată -pentru a lucra alături de partenerii americani pentru clarificarea tuturor aspectelor care generează preocupări pentru administrația SUA și, în același timp, să rămânem fermi în susținerea statutului țării noastre de furnizor și garant de securitate”, a scris Ciolacu, pe Facebook.

Ca urmare a anunțului Departamentului pentru Securitate internă al SUA (DHS), conform căruia implementarea programului Visa Waiver pentru România este în curs de evaluare, Ministerul Afacerilor Externe a modificat, pe pagina web, secțiunea Condiții de călătorie pentru Statele Unite ale Americii (https://www.mae.ro/travel-conditions/3749).

Modificările reflectă prelungirea perioadei de evaluare pentru aplicarea efectivă a programului Visa Waiver pentru cetățenii români și a perioadei de operaționalizare a  Sistemului Electronic de Autorizare a Călătoriilor (ESTA).

“Autoritățile române rămân în strânsă coordonare cu autoritățile americane pentru a se asigura că Programul Visa Waiver va fi implementat cât mai rapid”, mai transmite MAE, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

România ar fi trebuit să intre oficial în programul Visa Waiver începând cu data de 31 martie, după ce fosta administrație Biden a anunțat pe data de 10 ianuarie intrarea României în programul de scutire de vize.

La momentul respectiv, secretarul american pentru securitate internă de la acea dată, Alejandro Mayorkas, în consultare cu secretarul de stat Antony Blinken, a desemnat, în mod oficial, România ca țară participantă la Programul Visa Waiver (VWP), marcând intrarea României în programul care facilitează circulația fără vize a cetățenilor români în Statele Unite, țara noastră devenind al 43-lea stat din lume inclus în acest program, iar începând cu 31 martie 2025 românii vor pot călători în SUA fără vize.

Premierul Marcel Ciolacu și ministrul Economiei Bogdan Ivan au anunțat marți decizia Comisiei Europene de a aloca 615 milioane de euro pentru finanțarea a trei proiecte strategice care vor contribui la dezvoltarea economiei românești. Aceste proiecte, ce vor avea loc în județele Gorj, Hunedoara și Bihor, vizează exploatarea unor minerale extrem de valoroase pe piața globală, precum grafit, magneziu și cupru, resurse pentru care marile puteri economice ale lumii concurează intens.

„Comisia Europeană va finanţa cu 615 milioane de euro trei proiecte strategice pentru viitorul economiei românești, la Gorj, Hunedoara şi Bihor. Este vorba de trei investiţii care vor exploata minerale pe care se bat toate marile puteri economice ale lumii. Vorbim aici de grafit, de magneziu și de cupru. Aceste materii prime esenţiale și critice, totodată, sunt folosite în primul și în primul rând în energie, aviație și industria de apărare”, a precizat Marcel Ciolacu.

La rândul său, Bogdan Ivan a subliniat că proiectul de 200 de milioane de euro al SalRom, companie aflată în portofoliul Ministerului Economiei şi Digitalizării, este 100% românesc. Acesta va asigura exploatarea anuală a 15.000 de tone de grafit, care va fi utilizat în industriile auto, de apărare, precum și pentru stocarea de energie.

Citiți și: Comisia Europeană selectează 47 de proiecte strategice, inclusiv din România, pentru a asigura și diversifica accesul la materii prime în UE

 „Este un proiect care vine într-un context în care Europa are o nevoie tot mai mare de această resursă, iar această resursă se mai găsește în România și încă într-o țară din UE. De asemenea, atunci când vorbim despre verde magneziu, vorbim despre o investiție de 115 milioane de euro, vorbim despre o materie critică care este folosită în industria aeronautică și care poate fi utilizată și în industria farmaceutică”, a adăugat ministrul Economiei. 

Bogdan Ivan a subliniat că acest proiect completează faptul că România este singura țară din UE care va exploata această resursă extrem de valoroasă. De asemenea, el a menționat că este cel mai mare dintre cele trei proiecte, având o valoare de 300 de milioane de euro, ce vizează extragerea și rafinarea cuprului și aurului din subsolul României, care va aduce automat o reducere a dependenței întregului ciclu pe tot ceea ce înseamnă procesarea finală a cuprului față de importuri.

„În momentul de față, România depinde de importurile de cupru din state din afacerea UE. Odată cu acest proiect, care va produce anual 20.000 de tone de cupru concentrat, vom asigura atât necesarul economiei românești pe tot ce înseamnă industrie prelucrătoare, cât și o parte semnificativă din cea europeană. Vom crește cu 2,3% producția la nivel european în materie de cupru, esențial în tot ce înseamnă microconductori, în tot ce înseamnă industria automotivelor, industria aerospatială și apărare. Vreau pe această cale să îi mulțumesc domnului prim-ministru pentru suportul dat în aceste proiecte și comisarului european Stéphane Séjourné”, a continuat ministrul Economiei. 

În final, premierul Marcel Ciolacu a precizat că, la ultima întâlnire cu vicepreședintele Comisiei Europene Stéphane Séjourné, a discutat toate cele trei proiecte. 

„Noi am avut șapte proiecte depuse, dintre care aceste trei au fost selectate. Automat, ele vor genera mii de locuri de muncă și vor contribui la dezvoltarea pe orizontală a întregii industrii”, a concluzionat prim-ministrul.