În perioada 28-30 septembrie, ambasadorul României în Regatul Suediei, E.S. Daniel Ioniță, a efectuat o vizită de lucru la Göteborg,  unde a vizitat Biserica românească și s-a întâlnit cu reprezentanți ai comunității românești, a avut întrevederi cu oficialități locale (Guvernatorul Sten Tolgfors,  Președintele Regiunii Västra Götaland, Renée Bengtsson,  Primarul orașului Göteborg, Aslan Akbas,), cu oameni de afaceri (președintele Business Region Göteborg, Ulf Landin), precum și cu Președintele Corpului Consular din zona de Vest a Suediei, Robert Hörnqvist, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Totodată, a avut o întâlnire cu vice-Rectorul Universității din Göteborg, Malin Broberg și a participat la acțiuni (lansări de carte, seminarii, ceremonia de decernare a Premiului Marin Sorescu 2023 scriitorului suedez Bengt Berg) organizate de ICR Stockholm la Târgul de Carte de la Göteborg, care este cea mai mare manifestare de acest gen din Scandinavia.

Pe parcursul tuturor discuțiilor, ambasadorul României:

• • S-a referit la contextul internațional complex (războiul ilegal, nejustificat și brutal declanșat de Rusia împotriva Ucrainei), în care România și Suedia au abordări similare și sincrone în privința Ucrainei;
  • A precizat că în cadrul UE, Romania și Suedia sunt state like minded în multe dosare importante, cum ar fi energia nucleară, digitalizarea, procesul de extindere al UE și sprijinul pentru Ucraina și Republica Moldova;
  • A reiterat susținerea fermă a României pentru candidatura Suediei la NATO, exprimând speranța că Suedia se va integra curând în Alianță;
  • A prezentat stadiul foarte bun al relației bilaterale dintre România și Suedia, cu accent asupra reluării contactelor politico-diplomatice la cel mai înalt nivel (spre ex. vizita de lucru la Stockholm a Primului Ministru al României, din 30 martie a.c.) și dinamicii pozitive și în continuă creștere a schimburilor economice bilaterale. Notăm că la finele anului 2022, schimburile economice bilaterale au depășit 1.3 miliarde EUR, iar pe primele 6 luni ale anului curent, schimburile comerciale totale au fost de 775,86 milioane EUR, cu o creștere de 5,51% comparativ cu 2022. Balanța comercială s-a păstrat una excedentară, favorabilă părții române, fiind de 16,60 mil. euro. Exportul românesc este dominat de produse cu un nivel ridicat de prelucrare, cu valoare adăugată mare, ceea ce garantează o eficiență ridicată pentru firmele exportatoare. Atât la export, cât și la import, mărfurile din grupele mașini, aparate, echipamente și vehicule, aeronave și echipamente de transport, reprezintă peste 50% din total, ceea ce înseamnă că au asigurat un export de produse cu un grad superior de prelucrare și sunt rezultatul investițiilor suedeze în România, în producție.
  • S-a referit laudativ la comunitatea românească care este foarte bine integrată în societatea suedeză și contribuie în mod esențial la consolidarea relațiilor bilaterale și a celor de tipul people-to-people.
  • I-a invitat pe interlocutori să viziteze România, ale cărei bogății naturale și diversitate culturală sunt încă insuficient de bine cunoscute potențialilor turiști suedezi.

La întrevederea cu membrii comunității românești, ambasadorul român s-a referit în plus la procesele electorale care vor avea loc în anul 2024, precizând că Ambasada va conta, în continuare, pe sprijinul cetățenilor  români din zonă în organizarea cu succes a respectivelor scrutine. A precizat că Ambasada susține de principiu idea de înființare a unui Consulat General la Goteborg, precizând că pentru aceasta ar trebui parcurse unele etape birocratice importante, cum ar fi adoptarea unei legi specifice privind reprezentarea externă a României, modificarea schemei de personal extern a MAE, identificarea resurselor umane necesare și bugetarea efectivă a funcționării oficiului consular respectiv. Până atunci, Ambasada României la Stockholm are în vedere să continue practica organizării de Consulate itinerante în Suedia, așa cum a făcut-o cu succes, recent, la Sölvesborg și Goteborg, cunoscute fiind distanțele mari până la Stockholm și dificultățile de deplasare întâmpinate de unii cetățeni români (în special de persoanele cu copii mici). În final, E.S Daniel Ioniță i-a încurajat pe cetățenii români din Suedia să se asocieze în diverse forme de colaborare profesională sau culturală, promițând că va analiza cu atenție toate propunerile care vin din partea acestora.

Vizita a reprezentat un excelent prilej de promovare a României în zona de Vest a Suediei, care este poate printre cele mai dinamice și de interes din punct de vedere economic, iar în regiunea respectivă trăiesc mii de cetățeni români.

”Istoria Evreilor. Holocaustul” va crea ”anticorpii sociali împotriva antisemitismului, împotriva urii și a intoleranței față de cei din alt neam sau altă religie”, a evidențiat președintele Senatului, Nicolae Ciucă, în cadrul evenimentului de marcare a introducerii acestei noi discipline la nivel național.

”Marcăm atât un act de educație, cât și un act de dreptate morală. Istoria evreilor se confundă cu istoria lumii și elevii noștri trebuie să aibă un acces neîngrădit încă din școală la această tematică. Este istoria supraviețuirii și a dezvoltării neîntrerupte a unui popor care nu poate lipsi din conștiința unui bun și educat cetățean al unei societăți democratice”, a spus Ciucă la începutul discursului său.

Acesta a explicat că prin această nouă disciplină, ”generațiile actuale și viitoare vor afla despre contribuția semnificativă a minorității evreiești la istoria românească, despre mari oameni de cultură și știință de origine evreiască, dar și despre complicatele și cumplitele realități trăite aici, în special în perioada celui de-al Doilea Război Mondial”.

”Elevii vor afla, de asemenea, că în trecutul țării noastre au fost și momente întunecate, generate de mișcări și grupuri politice cu impulsuri genocidare și antisemite iar minoritatea evreiască a fost dramatic zdruncinată prin crime în masă, deportări colective și discriminare fățișă”, a completat președintele Senatului.

Din punctul său de vedere, avem nevoie ”să înțelegem, să acceptăm, să promovăm și să garantăm nu doar drepturile și libertățile fundamentale ale fiecărui cetățean, ci și drepturile colective ale minorităților naționale” dacă vrem ”să devenim o societate incluzivă și puternică, bazată pe valorile democrației și ale pluralismului”.

Pentru a deveni o astfel de societate, avem nevoie de recunoașterea adevărului istoric și de asumarea acestuia. Educația ne ajută să îndeplinim ambele deziderate. Prezentând trecutul aşa cum a fost, mai ales cu umbrele sale, creăm anticorpii sociali împotriva antisemitismului, împotriva urii și a intoleranţei faţă de cei de alt neam sau de altă religie. Văd deci această disciplină şcolară, nou introdusă la nivel naţional, drept o disciplină civică, de importanţă reală în formarea unei atitudini sociale sănătoase și echilibrate. Această disciplină de studiu denotă, de fapt, că mesajul pluralist şi gradul de toleranţă din România de azi sunt o dovadă de maturitate democratică, de asumare a istoriei noastre, aşa cum a fost ea”, a mai spus Nicolae Ciucă.

Acesta speră că ”Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Federaţia Comunităţilor Evreieşti, cu diverse organisme publice şi ale societăţii civile, să facă tot ceea ce e tehnic necesar pentru ca predarea acestei discipline să se poată face la cele mai înalte standarde didactice”.

”Acesta e un nou test pentru capacitatea generală a României de a creşte calitatea actului educaţional, de a forma generaţii de elevi pregătiţi, care să poată gândi liber, lucid, nuanţat şi foarte important, tolerant”, a conchis președintele Senatului.

Președintele Klaus Iohannis va participa joi și vineri, în orașul spaniol Granada, la cel de-al treilea Summit al Comunității Politice Europene și la reuniunea informală a Consiliului European, unde atenția specială va fi îndreptată către reuniunea de vineri a liderilor europeni al cărei obiectiv principal va fi lansarea procesului de reflecţie asupra viitoarei Agende Strategice a UE, iar o temă esențială de dezbatere va fi aceea a viziunii privind extinderea Uniunii Europene.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro, programul Summitului CPE cuprinde o sesiune plenară și mese rotunde în cadrul cărora se vor discuta teme de actualitate care vizează tranziția digitală, inteligența artificială, energia, schimbările climatice, securitatea, multilateralismul și aspecte geostrategice.

Șeful statului va coprezida, alături de premierul Regatului Norvegiei, masa rotundă din cadrul Summitului CPE care va dezbate aspecte legate de energie, mediu şi combaterea schimbărilor climatice. La acest grup de lucru vor mai participa lideri din Islanda, Monaco, Slovenia, Olanda, Cehia, Polonia, Serbia, Malta şi Ungaria.

“În cadrul dezbaterilor, președintele Klaus Iohannis va exprima sprijinul României pentru acțiuni decisive în abordarea provocărilor strategice discutate în cadrul mesei rotunde, în vederea combaterii eficiente a schimbărilor climatice și a consolidării rezilienţei colective prin asigurarea unei aprovizionări previzibile cu energie, inclusiv prin limitarea dependenței de actori terţi care nu împărtăşesc aceleaşi valori şi prin asigurarea sustenabilității resurselor energetice”, arată sursa citată.

La Summitul Comunității Politice Europene și-au anunțat prezența 51 de delegații. Comunitatea Politică Europeană reprezintă un format de tip interguvernamental de dialog politic între statele europene cu scopul cooperării pe teme de interes comun, în vederea consolidării securității şi stabilității pe continentul european. Prima reuniune a Comunității Politice Europene a avut loc la Praga, în luna octombrie 2022, iar cea de-a doua lângă Chișinău, în iunie 2023.

În ceea ce privește reuniunea informală a Consiliului European din 6 octombrie 2023, găzduită la Granada de președinția spaniolă a Consiliului Uniunii Europene, aceasta are ca obiectiv principal lansarea procesului de reflecţie asupra viitoarei Agende Strategice a UE, precum şi dezbaterea, în acest cadru, a unor teme majore precum apărarea, reziliența și competitivitatea, angajamentul global al UE, migrația, precum și extinderea.

Noua Agendă Strategică reprezintă un document esențial pentru definirea liniilor de acțiune vizând consolidarea Uniunii, creșterea rezilienței sale și reducerea dependențelor strategice, mai ales în actualul context complex la nivel european și internațional.

Potrivit Administrației Prezidențiale, președintele Klaus Iohannis va arăta că Agenda Strategică trebuie să fie concepută în mod pragmatic și să se concentreze pe obținerea de rezultate concrete.

În acest cadru, o temă esențială de dezbatere este cea a viziunii asupra extinderii, inclusiv capacitatea Uniunii de a primi noi membri și procesul intern de adaptare și reformă în acest sens.

“Președintele României va accentua caracterul strategic al extinderii, ca una dintre cele mai de succes politici ale Uniunii, și va pleda pentru o decizie pozitivă până la finalul acestui an pentru deschiderea negocierilor de aderare pentru Republica Moldova și Ucraina. Va puncta, totodată, că avansarea procesului de extindere și reformele interne trebuie tratate ca procese complementare, care au loc simultan, în paralel”, a transmis Palatul Cotroceni.

Citiți și

Țările UE au discutat despre implicațiile unei posibile extinderi a Uniunii: România susține un proces paralel al avansării extinderii și al eficientizării funcționării UE, în limitele actuale ale tratatelor

Liderii celor mai mari zece țări UE, între care Macron, Scholz și Iohannis, au demarat un proces de reflecție strategică privind extinderea UE

Pe componenta de apărare, discuţiile liderilor UE se vor pe axa pe consolidarea bazei tehnologice și industriale din sectorul apărării prin investiții, pe stimularea mobilității militare și a achizițiilor comune. Consiliul European va aborda şi tema rezilienței și a competitivității Uniunii Europene, cu accent pe realizarea dublei tranziții, verde și digitală, şi reducerea vulnerabilităților generate de schimbările climatice și tensiunile geopolitice, precum și la obiectivul unei Piețe Unice mai coezive, inovative și interconectate.

“Președintele Klaus Iohannis va accentua faptul că reziliența internă depinde în mare măsură de aprofundarea integrării, solidarității și a coeziunii, prin reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre și evitarea fragmentării”, precizează sursa citată.

De asemenea, liderii UE vor avea un schimb de opinii cu privire la fenomenul migraţiei, cu accent pe necesitatea implementării măsurilor deja agreate, abordarea cuprinzătoare a migrației pe ambele componente – internă și externă – în conformitate cu principiile și valorile UE și drepturile omului şi necesitatea identificării unui răspuns european la această provocare.

“Președintele Klaus Iohannis va evidenția că Uniunea trebuie să continue să caute, pe acest palier, mixul potrivit de măsuri – pe termen scurt, mediu și lung – în cooperarea cu țările de origine și de tranzit, care să fie reflectate în parteneriate personalizate și reciproc avantajoase”, conchide Administrația Prezidențială.