NATO
Ambasadorii României la Uniunea Europeană și NATO, Luminița Odobescu și Stelian Stoian, rechemați de președintele Klaus Iohannis
Published
3 years agoon

Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri decretele de rechemare a ambasadorilor României pe lângă Uniunea Europeană și NATO, anunță Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Potrivit sursei citate, șeful statului îi recheamă de la post și pe ambasadorii României în Italia, Spania și Belarus.
“Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 10 noiembrie 2021, următoarele decrete:
– Decret privind rechemarea domnului Stelian Stoian din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar, șef al Delegației Permanente a României pe lângă NATO;
– Decret privind rechemarea doamnei Luminița Teodora Odobescu din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar, șef al Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană;
– Decret privind rechemarea domnului George Gabriel Bologan din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Italiană, Republica Malta și Republica San Marino, cu reședința la Roma;
– Decret privind rechemarea doamnei Gabriela Dancău din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Spaniei;
– Decret privind rechemarea domnului Viorel Moşanu din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Belarus”, se arată în comunicatul citat.
Rechemările ambasadorilor menționați fac parte dintr-un amplu proces de schimbare de gardă la nivelul reprezentării diplomatice a României în lume.
Ministerul Afacerilor Externe a transmis la începutul lunii martie către Comisiile pentru Politică Externă și Comisiile pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din cadrul Senatului, respectiv Camerei Deputaților din Parlamentul României, în conformitate cu reglementările și practica relevante în vigoare, solicitarea de audiere, în perioada următoare, a unui număr de 26 de candidați pentru poziția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României, în urma aprobării numirii acestora de către președintele Klaus Iohannis. Pe parcursul ultimelor luni, șeful statului a semnat decretele de numire a noilor ambasadori propuși, între care Andrei Muraru în SUA, Adriana Stănescu în Germania, Emil Hurezeanu în Austria, Laura Popescu în Marea Britanie, Cristian Istrate în Rusia sau George Maior în Iordania.
Rechemarea Luminiței Odobescu și cea a lui Stelian Stoian închid o eră de reprezentare diplomatică la nivel înalt în cadrul celor mai importante misiuni diplomatice ale României – Uniunea Europeană și NATO.
Stelian Stoian este ambasador al României la NATO din octombrie 2013, fiind în prezent decanul Consiliului Nord-Atlantic, organismul care reunește ambasadorii tuturor statelor membre ale Alianței Nord-Atlantice.
În cei opt ani de mandat, Stoian a coordonat negocierile diplomatice pentru cele mai importante decizii de la summit-urile euro-atlantice cu impact asupra securității României, fie că vorbim de aprobarea planurilor de contingență pentru apărare la summitul din Țara Galilor din 2014, decizia înființării brigăzii multinaționale NATO de la Craiova România în conformitate cu deciziile summitului de la Varșovia din 2016 sau înființarea Corpului multinațional de Sud-Est de la Sibiu prin deciziile asumate la summitul NATO de la Bruxelles din 2018.
Alte decizii importante pentru România consemnate în declarațiile finale ale summit-urilor din 2014, 2016, 2017, 2018, 2019 și 2021 vizează creșterea importanței strategice a regiunii Mării Negre pe agenda NATO, îndreptarea atenției aliate spre Republica Moldova sau susținerea țărilor aliate pentru recent înființatul Centru Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București.
Totodată, în mandatul său, România a dat primul est-european la vârful conducerii Alianței, prin numirea lui Mircea Geoană în funcția de secretarul general adjunct al NATO.
Luminița Odobescu este reprezentantul permanent al României la UE din septembrie 2015, un mandat care a culminat cu gestionarea primei președinții a României la Consiliul UE. România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual și de pachetul ”primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.
În această perioadă, președinția română a facilitat adoptarea a 90 de dosare legislative: 7 dosare finalizate în cadrul politicii agricole și politicii de pescuit; 14 dosare finalizate în contextul Brexit (măsurile de contingență); 14 dosare încheiate în privința Pieței Unice (îndeosebi directiva privind dreptul de autor); 21 dosare încheiate în privința Uniunii economice și monetare; 5 dosare adoptate în domeniul afacerilor sociale și muncii; 2 dosare încheiate în domeniul mediului; 3 dosare finalizate în privința funcționării democratice a instituțiilor UE; 7 dosare adoptate în domeniul justiție și afaceri interne; 7 dosare încheiate în domeniile telecomunicațiilor, energiei și infrastructurii (cu accent special pe directiva privind gazele naturale); 10 dosare finalizate în privința viitorului Cadru Financiar Multianual (îndeosebi Fondul European de Apărare și Mecanismul pentru Interconectarea Europei).
Din 2020, o dată cu debutul pandemiei, sub mandatul Luminiței Odobescu, România a propus măsuri de solidaritate care au fost aplicate la nivel european pentru gestionarea crizei sanitare, de la flexibilizarea transferului între fonduri europene, la suspendarea regulilor deficitului bugetar, țara noastră fiind totodată primul stat membru care a găzduit rezerva strategică de echipamente medicale a Uniunii Europene. Nu în ultimul rând, la capătul negocierilor politice, diplomatice și tehnice privind viitorul buget multianual și a planului de redresare post-COVID-19, România a obținut aproape 80 de miliarde de euro pentru următorul deceniu.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

You may like
UE: Codul voluntar de bune practici privind dezinformarea va fi integrat în Actul legislativ privind serviciile digitale
Premierul Marcel Ciolacu amenință cu demiteri în rândul miniștrilor care nu pot ține ritmul cu reformele din PNRR
SUA: Trump semnează un ordin executiv pentru o politică externă „unitară”, cu accent pe prioritizarea agendei „America First”
Eurodeputatul Dan Motreanu solicită Comisiei Europene să sprijine politic și financiar regiunile din statele UE aflate în proximitatea războiului din Ucraina
Vicepreședintele PE, Victor Negrescu: România trebuie să fie parte activă în construirea unei Europe mai competitive. Trebuie să ne asigurăm că nicio țară nu rămâne în urmă
Hegseth: Discuțiile dintre Trump și Putin privind începerea negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, nu au fost „cu siguranță o trădare” a Kievului
NATO
“NATO trebuie să fie o forță letală, nu un club diplomatic”. Pete Hegseth le spune aliaților că SUA nu mai prioritizează securitatea Europei și că ambițiile Ucrainei de a-și recupera teritoriile și de a adera la NATO sunt “nerealiste”
Published
20 hours agoon
February 12, 2025
Noul secretar al apărării al administrației președintelui Trump le-a spus aliaților europeni, la Bruxelles, în prima sa călătorie internațională, că SUA nu se mai concentrează “în principal” pe securitatea europeană și că Europa va trebui să preia conducerea în apărarea Ucrainei, despre care a spus că ambițiile sale de a-și recupera teritoriile ocupate militar de Rusia și de a adera la NATO sunt “nerealiste”.
Pete Hegseth, care s-a adresat miniștrilor apărării în cadrul unei reuniuni care a avut loc la prânz la Bruxelles în ajunul întrunirii miniștrilor apărării din NATO, a declarat că Europa trebuie să furnizeze “partea covârșitoare” a viitorului ajutor militar pentru Kiev și să recunoască faptul că restabilirea frontierelor Ucrainei de dinainte de 2014 nu este realistă.
“Angajamentul nostru este clar: NATO trebuie să fie o forță mai puternică, mai letală – nu un club diplomatic. Este timpul ca aliații să facă față momentului“, a spus el, în timp ce a sosit la sediul NATO de la Bruxelles.
— Secretary of Defense Pete Hegseth (@SecDef) February 12, 2025
Șeful Pentagonului a declarat că se află “astăzi aici pentru a exprima în mod direct și fără echivoc că realitățile strategice dure împiedică Statele Unite ale Americii să se concentreze în primul rând pe securitatea Europei”, deși limbajul a fost atenuat în mod semnificativ față de un proiect prezentat în prealabil presei, notează The Guardian.
Acesta spunea că SUA nu mai sunt “principalul garant al securității în Europa” și părea să sugereze o reformare a alianței NATO, veche de 75 de ani, creată după al doilea război mondial pentru a proteja Europa de Vest de blocul sovietic, punctează sursa citată.
Hegseth a declarat că Statele Unite își schimbă prioritățile militare către apărarea națională și descurajarea Chinei și a făcut apel la membrii europeni ai NATO să crească bugetele de apărare la 5% din PIB pentru a apăra mai bine continentul.
Ca exemplu, Hegseth a declarat că Europa “trebuie să furnizeze partea covârșitoare a viitorului ajutor letal și neletal pentru Ucraina” în viitor – deși nu a spus că SUA își va opri tot ajutorul militar, care a fost esențial pentru a ajuta Kievul să reziste invaziei ruse.
El a reiterat, de asemenea, poziția lui Trump potrivit căreia “oprirea luptelor și obținerea unei păci durabile” în Ucraina reprezintă o prioritate absolută – și că Kievul trebuie să recunoască faptul că nu poate recupera toate teritoriile ocupate de Rusia.
“Trebuie să începem prin a recunoaște că revenirea la frontierele Ucrainei de dinainte de 2014 este un obiectiv nerealist”, a spus Hegseth, schițând o poziție inițială pentru orice negocieri de pace cu Rusia.
“Urmărirea acestui obiectiv iluzoriu nu va face decât să prelungească războiul și să provoace mai multă suferință”, a adăugat el, deși acest lucru ar putea fi interpretat ca o recunoaștere efectivă a anexării Crimeei și a unor mari părți din Donbas de către Rusia.
Kievul ar obține pacea doar prin “garanții de securitate solide”, însă Hegseth a exclus posibilitatea ca Ucraina să devină membră NATO. În schimb, pacea ar trebui să fie asigurată de “trupe europene și non-europene capabile”, care, a subliniat el, nu ar proveni din SUA.
Șeful Pentagonului a subliniat că “SUA nu cred că aderarea Ucrainei la NATO este un rezultat realist al unei soluții negociate” cu Rusia.
Deși Hegseth a prezentat câteva poziții pentru obținerea păcii în Ucraina, puțini experți cred că a existat vreun progres diplomatic serios. Rusia, care a câștigat teren pe câmpul de luptă, rămâne dornică să își consolideze avantajul și a cerut ca Ucraina să cedeze mai mult teritoriu și să fie efectiv demilitarizată ca parte a unui acord.
La începutul acestei săptămâni, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Europa nu este în măsură să ofere garanții de securitate rezistente Kievului fără implicarea SUA. “Garanțiile de securitate fără America nu sunt reale”, a spus el.
O forță multinațională de descurajare bazată în Ucraina după o încetare a focului ar trebui să aibă între 100 000 și 150 000 de oameni, a spus Zelenski, deși ar fi mult mai mică decât cele peste 600 000 de trupe rusești din Ucraina ocupată.
INTERNAȚIONAL
Mark Rutte susține că este de acord cu Donald Trump pentru o împărțire mai echitabilă între SUA și aliații europeni în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina
Published
22 hours agoon
February 12, 2025By
Andreea Radu
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat miercuri că este de acord cu președintele american Donald Trump cu privire la necesitatea unei împărțiri mai mari a sarcinilor între America și aliații săi europeni în ceea ce privește ajutorul pentru Ucraina, informează Reuters, potrivit Agerpres.
Membrii NATO au convenit anul trecut să ofere Ucrainei 40 de miliarde de euro în asistență pentru securitate într-un an, dar au ajuns să trimită peste 50 de miliarde de euro, peste jumătate provenind de la aliații europeni și Canada, potrivit alianței.
Ajutorul „face un pas mare în direcția a ceea ce președintele Trump a cerut. Sunt de acord cu el că trebuie să egalizăm asistența de securitate acordată Ucrainei”, a declarat Rutte miercuri, la Bruxelles, înaintea unei reuniuni a miniștrilor apărării aliați, dedicată discutării ajutorului pentru Ucraina.
De asemenea, miniștrii de externe ai principalelor state europene se reunesc miercuri, la Paris, pentru a discuta despre evoluțiile recente ale războiului din Ucraina și despre sprijinul militar acordat Kievului. La întâlnire vor participa oficiali din Germania, Polonia, Franța, Spania, Italia și Marea Britanie, iar ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, este de asemenea așteptat să ia parte la discuții.
Pe 7 februarie, Trump a anunțat că intenționează să se întâlnească cu Zelenski la Washington în săptămâna următoare. De asemenea, el a afirmat recent că Statele Unite își doresc acces la resursele minerale rare ale Ucrainei în schimbul ajutorului american. Zelenski a răspuns că Ucraina este deschisă la parteneriate în sectorul minier.
Trump ar fi discutat și cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, despre încetarea războiului. Într-un interviu pentru New York Post, liderul de la Washington a declarat că are „un plan concret” pentru încheierea conflictului și a adăugat: „Sper să fie rapid. În fiecare zi, oamenii mor. Acest război este îngrozitor în Ucraina. Vreau să pun capăt acestui blestemat de război.”
NATO
Șeful Pentagonului a ajuns la Bruxelles: NATO trebuie să fie o forță mai puternică și mai letală, nu un club diplomatic
Published
24 hours agoon
February 12, 2025
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a ajuns miercuri, 12 februarie, la sediul NATO din Bruxelles, unde urmează să se întâlnească cu oficiali din țările membre ale Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei și cu miniștri ai apărării din NATO.
„Am ajuns la sediul NATO. Angajamentul nostru este clar: NATO trebuie să fie o forță mai puternică și mai letală – nu un club diplomatic. A venit momentul ca aliații să răspundă provocării”, a scris Hegseth pe platforma X.
Arrived @NATO HQ. Our commitment is clear: NATO must be a stronger, more lethal force—not a diplomatic club. Time for allies to meet the moment. pic.twitter.com/51frvBjWoj
— Secretary of Defense Pete Hegseth (@SecDef) February 12, 2025
Președintele american Donald Trump a declarat la începutul acestui an, înainte de a fi învestit în funcție, că aliații din NATO trebuie să-și sporească alocările bugetare pentru apărare la 5% din PIB, cu mult peste ținta de 2%, cât este în prezent, dar în aceeași direcție cu poziția exprimată de secretarul general al NATO, Mark Rutte, care a militat pentru o „mentalitate de război” prin creșterea bugetelor apărării către 3% din PIB, fonduri care pot veni, spunea el, din sectorul alocările pentru pensii, sănătate sau asistență socială.
Până în prezent, Polonia și Lituania sunt singurele țări care și-au asumate ținte de aproximativ 5% din PIB pentru apărare. Există, însă, un consens în Europa cu privire la necesitatea creșterii cheltuielilor militare, dar pragul de 5% este considerat nerealist. Ponderea dedicată chiar de Statele Unite cheltuielilor de apărare este de aproximativ 3%.
Reuniunea Ramstein de la Bruxelles este prima condusă de Marea Britanie, sub coordonarea secretarului britanic al Apărării, John Healey, după ce SUA au revizuit politica externă și de securitate în urma revenirii lui Donald Trump la Casa Albă. În acest context, Hegseth a transmis marți că va insista ca aliații europeni să crească cheltuielile pentru apărare, sugerând o implicare mai mare a acestora în sprijinirea Ucrainei.
Grupul de Contact pentru Apărarea Ucrainei, format din aproximativ 50 de națiuni, a fost înființat după invazia pe scară largă a Rusiei în 2022. Formatul este cunoscut și sub numele de Grupul Ramstein, după baza aeriană americană din Germania unde a avut loc prima reuniune.
De asemenea, participarea lui Pete Hegseth la reuniunea Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei a prilejuit și o întrevedere cu ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov Deși nu au fost oferite detalii despre discuțiile celor doi oficiali, reuniunea în format larg este așteptat să se concentreze pe coordonarea sprijinului pentru Ucraina, extinderea producției de armament, finanțarea de noi întreprinderi și creșterea livrărilor de echipamente militare prin industria de apărare europeană.
În timp ce aliații anunță de obicei noi pachete de ajutor pentru Ucraina în cadrul reuniunilor Ramstein, Hegseth nu este așteptat să confirme angajamente suplimentare, ci va participa într-o postură de „ascultare”, potrivit Washington Post. De altfel, poziția SUA în privința sprijinului militar pentru Ucraina rămâne incertă, în contextul în care președintele Trump a evitat să ofere detalii clare despre viitorul acestui angajament, concentrându-se pe o soluție diplomatică rapidă pentru încheierea conflictului.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

UE: Codul voluntar de bune practici privind dezinformarea va fi integrat în Actul legislativ privind serviciile digitale

Informații ”otrăvite pe calea undelor radio”. UE demontează dezinformarea Rusiei: Posturile pro-Kremlin transformă acțiunile legitime ale țărilor membre în presupuse agresiuni occidentale

Direcția Generală Anticorupție, prezentă la Viena la reuniunea Comitetului Director al GlobE. Reprezentanți din 15 state au stabilit direcțiile pentru 2025

Ministrul Cseke Attila: Prin lansarea Programului ”Eficiență energetică și energie regenerabilă” sprijinim protejarea mediului

Premierul Marcel Ciolacu amenință cu demiteri în rândul miniștrilor care nu pot ține ritmul cu reformele din PNRR

SUA: Trump semnează un ordin executiv pentru o politică externă „unitară”, cu accent pe prioritizarea agendei „America First”

Eurodeputatul Dan Motreanu solicită Comisiei Europene să sprijine politic și financiar regiunile din statele UE aflate în proximitatea războiului din Ucraina

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu: România trebuie să fie parte activă în construirea unei Europe mai competitive. Trebuie să ne asigurăm că nicio țară nu rămâne în urmă

Hegseth: Discuțiile dintre Trump și Putin privind începerea negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, nu au fost „cu siguranță o trădare” a Kievului

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Eurodeputatul Virgil Popescu pledează pentru o piață unică a energiei pentru o Europă competitivă: Este vital să creștem producția de energie la nivelul UE

Klaus Iohannis și-a încheiat mandatul de președinte: “Să aveți grijă de România. Dumnezeu să binecuvânteze România”

Înainte de împlinirea a 48 de ani de la cutremurul din 1977, Gabriela Firea solicită fonduri europene suplimentare și prevenție reală pentru a proteja românii de consecințele unui viitor cutremur major

Vicepreședintele PE, Victor Negrescu, pledează pentru ”dialog și soluții pragmatice” care să contribuie la reconstruirea colaborării între UE și Regatul Unit: Putem asigura un viitor comun mai bun

Eurodeputatul Virgil Popescu subliniază importanța de a finaliza interconectarea rețelelor de energie electrică pentru o consolidare uniformă a competitivității în UE

Candidatura lui Crin Antonescu la alegerile prezidențiale, validată de PSD: Avem nevoie să ne apărăm și să ne respectăm condiția de țară a UE, a NATO, a parteneriatului strategic cu Statele Unite

Guvernul a adoptat Bugetul pentru 2025. Ministrul Tánczos Barna: Prin acest buget, punem bazele unei noi viziuni prin care rezolvăm probleme structurale și consolidăm creșterea economică cu ajutorul fondurilor UE

Premierul Belgiei, discurs la Universitatea Harvard din SUA: Rusia a intervenit în alegerile din România, denunțăm asta!

Giganții europeni mută în cursa tehnologică globală: Vodafone a efectuat primul apel video în spațiu din lume dintr-o zonă fără acoperire, folosind un smartphone și sateliți comerciali

“Este timpul să repornim motorul inovării din Europa”: Comisia von der Leyen a lansat Busola competitivității, axată pe inovare, decarbonizare, securitate, simplificare, piața unică, finanțare și competențe
Trending
- CORESPONDENȚĂ SPECIALĂ3 days ago
“Multipolarizare”: Maga Carta și abdicarea lui Trump de la Pax Americana, furtună polară în Europa, China în pole-position și Rusia țarului (raportul Conferinței de Securitate de la München)
- ROMÂNIA1 week ago
Un raport oficial francez confirmă “manipularea pe scară largă” a alegerilor din România, primele alegeri democratice majore din Europa anulate din cauza ingerințelor străine
- EDITORIALE3 days ago
O scurtă cronologie a epocii Klaus Iohannis la cârma României
- NATO1 week ago
România a preluat mandatul de ambasadă punct de contact NATO în Japonia. Momentul, marcat printr-o vizită a secretarului de stat Ana Tinca la Tokyo
- ROMÂNIA3 days ago
Klaus Iohannis se retrage din funcția de președinte miercuri, devenind primul președinte din istoria României care demisionează: “Dumnezeu să binecuvânteze România!”