Connect with us

NATO

Ambasadorii României la Uniunea Europeană și NATO, Luminița Odobescu și Stelian Stoian, rechemați de președintele Klaus Iohannis

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri decretele de rechemare a ambasadorilor României pe lângă Uniunea Europeană și NATO, anunță Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Potrivit sursei citate, șeful statului îi recheamă de la post și pe ambasadorii României în Italia, Spania și Belarus.

“Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 10 noiembrie 2021, următoarele decrete:

– Decret privind rechemarea domnului Stelian Stoian din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar, șef al Delegației Permanente a României pe lângă NATO;

– Decret privind rechemarea doamnei Luminița Teodora Odobescu din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar, șef al Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană;

– Decret privind rechemarea domnului George Gabriel Bologan din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Italiană, Republica Malta și Republica San Marino, cu reședința la Roma;

– Decret privind rechemarea doamnei Gabriela Dancău din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Regatul Spaniei;

– Decret privind rechemarea domnului Viorel Moşanu din calitatea de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Belarus”, se arată în comunicatul citat.

Rechemările ambasadorilor menționați fac parte dintr-un amplu proces de schimbare de gardă la nivelul reprezentării diplomatice a României în lume.

Ministerul Afacerilor Externe a transmis la începutul lunii martie către Comisiile pentru Politică Externă și Comisiile pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din cadrul Senatului, respectiv Camerei Deputaților din Parlamentul României, în conformitate cu reglementările și practica relevante în vigoare, solicitarea de audiere, în perioada următoare, a unui număr de 26 de candidați pentru poziția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al României, în urma aprobării numirii acestora de către președintele Klaus Iohannis. Pe parcursul ultimelor luni, șeful statului a semnat decretele de numire a noilor ambasadori propuși, între care Andrei Muraru în SUA, Adriana Stănescu în Germania, Emil Hurezeanu în Austria, Laura Popescu în Marea Britanie, Cristian Istrate în Rusia sau George Maior în Iordania.

Rechemarea Luminiței Odobescu și cea a lui Stelian Stoian închid o eră de reprezentare diplomatică la nivel înalt în cadrul celor mai importante misiuni diplomatice ale României – Uniunea Europeană și NATO.

Stelian Stoian este ambasador al României la NATO din octombrie 2013, fiind în prezent decanul Consiliului Nord-Atlantic, organismul care reunește ambasadorii tuturor statelor membre ale Alianței Nord-Atlantice.

În cei opt ani de mandat, Stoian a coordonat negocierile diplomatice pentru cele mai importante decizii de la summit-urile euro-atlantice cu impact asupra securității României, fie că vorbim de aprobarea planurilor de contingență pentru apărare la summitul din Țara Galilor din 2014, decizia înființării brigăzii multinaționale NATO de la Craiova România în conformitate cu deciziile summitului de la Varșovia din 2016 sau înființarea Corpului multinațional de Sud-Est de la Sibiu prin deciziile asumate la summitul NATO de la Bruxelles din 2018.

Alte decizii importante pentru România consemnate în declarațiile finale ale summit-urilor din 2014, 2016, 2017, 2018, 2019 și 2021 vizează creșterea importanței strategice a regiunii Mării Negre pe agenda NATO, îndreptarea atenției aliate spre Republica Moldova sau susținerea țărilor aliate pentru recent înființatul Centru Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București.

Totodată, în mandatul său, România a dat primul est-european la vârful conducerii Alianței, prin numirea lui Mircea Geoană în funcția de secretarul general adjunct al NATO.

Luminița Odobescu este reprezentantul permanent al României la UE din septembrie 2015, un mandat care a culminat cu gestionarea primei președinții a României la Consiliul UE. România a deținut în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2019 prima sa președinție la nivelul Consiliul Uniunii Europene, un mandat ce se aștepta a fi marcat de ieșirea Marii Britanii din UE la 29 martie, de alegerile pentru Parlamentul European și debutul negocierilor pentru viitoarea garnitură de lideri ai instituțiilor UE, de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual și de pachetul ”primul summit al UE de Ziua Europei, de la Sibiu, și adoptarea Agendei Strategice a UE 2019-2024”.

În această perioadă, președinția română a facilitat adoptarea a 90 de dosare legislative: 7 dosare finalizate în cadrul politicii agricole și politicii de pescuit; 14 dosare finalizate în contextul Brexit (măsurile de contingență); 14 dosare încheiate în privința Pieței Unice (îndeosebi directiva privind dreptul de autor); 21 dosare încheiate în privința Uniunii economice și monetare; 5 dosare adoptate în domeniul afacerilor sociale și muncii; 2 dosare încheiate în domeniul mediului; 3 dosare finalizate în privința funcționării democratice a instituțiilor UE; 7 dosare adoptate în domeniul justiție și afaceri interne; 7 dosare încheiate în domeniile telecomunicațiilor, energiei și infrastructurii (cu accent special pe directiva privind gazele naturale); 10 dosare finalizate în privința viitorului Cadru Financiar Multianual (îndeosebi Fondul European de Apărare și Mecanismul pentru Interconectarea Europei).

Din 2020, o dată cu debutul pandemiei, sub mandatul Luminiței Odobescu, România a propus măsuri de solidaritate care au fost aplicate la nivel european pentru gestionarea crizei sanitare, de la flexibilizarea transferului între fonduri europene, la suspendarea regulilor deficitului bugetar, țara noastră fiind totodată primul stat membru care a găzduit rezerva strategică de echipamente medicale a Uniunii Europene. Nu în ultimul rând, la capătul negocierilor politice, diplomatice și tehnice privind viitorul buget multianual și a planului de redresare post-COVID-19, România a obținut aproape 80 de miliarde de euro pentru următorul deceniu.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Ministrul german al Apărării face apel la aliați să furnizeze Ucrainei mai multe sisteme Patriot: Este crucial pentru evoluţia viitoare a acestui război şi în special pentru moralul, securitatea şi infrastructura ţării

Published

on

© European Union, 2023

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a îndemnat marți aliații din cadrul NATO și alte țări care sprijină Ucraina să transmită Kievului mai multe sisteme de apărare antiaeriană, dacă este posibil Patriot de fabricație americană, anunță EFE, citat de Agerpres.

”Germania a furnizat Ucrainei 25% din capacităţile sale Patriot, mai mult decât orice altă ţară din lume”, a declarat Pistorius, aflat într-o vizită la baza aeriană din orașul Lielvarde, în Letonia, unde se află staționate avioane de luptă germane ca parte a patrulelor aeriene ale NATO în regiunea Mării Baltice.

”De aceea am lansat această iniţiativă pentru a cere şi altor ţări să facă mai mult. Până în prezent, am primit multe oferte pentru mai mulţi bani şi rachete, dar nu şi pentru sisteme de lansare, de care Ucraina are nevoie cel mai mult”, a spus el.

Acesta a lansat un apel la adresa tuturor partenerilor care pot ”furniza sisteme Patriot sau sisteme similare ar trebui să facă aceasta cât mai curând posibil”.

”Este realmente crucial pentru evoluţia viitoare a acestui război şi în special pentru moralul, securitatea şi infrastructura ţării”, a spus el.

Ministrul german al Apărării a ținut să respingă solicitarea lansată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a cerut aliaților să apere spațiul aerian al Ucrainei.

”Ar fi un fel de participare directă la război”, a declarat ministrul german al apărării, înainte de a adăuga că ”nu este momentul sau locul în care să o luăm serios în considerare, cel puţin nu pentru Germania”. ”Ştiu că nu este nici pentru alte ţări”, a spus el.

Citiți și: Într-o vizită-surpriză la Kiev, Annalena Baerbock semnalează că Ucraina are nevoie ”foarte urgent” de mai multă apărare aeriană în fața ”ploii de rachete și drone” rusești

Ar trebui să-i permitem Ucrainei să folosească armele livrate de Occident pentru a lovi Rusia, consideră ministrul lituanian de externe: Încă de la început am făcut greşeala de a pune limite

Aliaților occidentali le ia prea mult timp pentru a lua decizii cheie privind sprijinul militar pentru Ucraina, și-a arătat recent frustrarea președintele Volodimir Zelenski, făcând trimitere în special la sistemele de apărare antiaeriană, precum sistemele Patriot, de care dispune și Germania.  

Într-o întâlnire cu președintele american Joe Biden, desfășurată la începutul lunii mai, președintele Klaus Iohannis și-a arătat deschiderea față de discuții privind oferirea unui sistem Patriot Ucrainei, dar nu ca România să rămână fără apărare antiaeriană.

Marți, șeful statului a avut discuții ”aprofundate” cu omologul ucrainean Volodimir Zelenski despre viitorul summit NATO de la Washington şi consolidarea securităţii la Marea Neagră.

Continue Reading

NATO

Nicolae Ciucă: Va trebui să trăim ani de zile cu o Rusie agresivă în proximitate. Trebuie să investim în apărare și să întărim democrația românească

Published

on

© Screenshot/ Facebook

România nu poate fi intimidată din punctul de vedere al securităţii, fiind parte a celei mai mari alianţe militare defensive din lume, “a unui sistem de descurajare foarte solid”, a transmis miercuri preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, la deschiderea Expoziţiei internaţionale Black Sea Defense and Aerospace – BSDA 2024.

“Avem umbrela de securitate a NATO, dar trebuie să ne facem datoria cât mai bine ca parteneri ai Alianţei în anii care vin. Faptul că suntem pe Flancul Estic al NATO ne obligă la vigilenţă mai mare pe termen mediu şi lung. Va trebui – probabil – să trăim ani de zile cu o Rusie agresivă în proximitate. Vom trăi în continuare cu ameninţări hibride, care vor căuta să ne slăbească sau să ne reducă încrederea în forţele noastre şi în parteneriatele pe care le avem. Pentru a face faţă cu bine acestei provocări pe termen lung nu e suficient să investim doar în apărare, ci trebuie de asemenea să întărim democraţia românească”, a declarat Nicolae Ciucă, citat de Agerpres.

El a adăugat că radicalismul politic rămâne o problemă pentru România.

“Radicalismul politic rămâne o problemă pentru România, fiindcă slăbeşte coeziunea socială. Vocile din România care atacă Uniunea Europeană, care-i atacă pe aliaţii noştri occidentali fac un serviciu Rusiei. Siguranţa României e o chestiune extrem de importantă, care porneşte de la responsabilitatea forţelor politice şi a tuturor românilor”. a susţinut Ciucă.

Citiți și Șeful Statului Major al Apărării afirmă că România “apasă pedala apărării naționale și descurajării la nivel NATO” pentru a diminua probabilitatea escaladării conflictelor: Prezentul e marcat de război

Preşedintele Senatului a subliniat că în toată Europa există o dezbatere extinsă despre regândirea paradigmei de securitate pe vechiul continent şi despre nevoia de a investi în apărare pentru a ne proteja cetăţenii, iar România a înţeles acest lucru încă din 2015.

“Încă din 2015 România a înţeles că trebuie să fie nu doar un beneficiar, ci şi un furnizor de securitate, în primul rând pentru sine şi apoi în regiune. Prin consensul tuturor actorilor politici, bugetul alocat apărării a crescut la 2% din PIB. Acest procent a crescut din nou la 2,5%. Este important ca o parte din aceste fonduri să fie utilizată inclusiv pentru restartarea industriei de apărare. Avem cel puţin câteva veşti bune în acest sens. În primul rând avem buni specialişti, apreciaţi în zona tehnică şi de expertiză militară, instruiţi inclusiv în cadrul NATO şi în cadrul relaţiilor bilaterale din parteneriatele strategice pe care ţara noastră le are. În al doilea rând, România a avut o tradiţie pe zona industriei de apărare, pe care începe să o reia şi pe care o poate valorifica rapid. Recent s-au făcut paşi în direcţia bună, pe care i-am încurajat şi din postura de ministru al apărării şi din cea de premier. Mă refer la parteneriate şi contracte importante pentru industria de apărare”, a afirmat Nicolae Ciucă.

Tot la capitolul investiţii, preşedintele Senatului s-a referit la centrul de întreţinere, reparaţii şi revizii pentru elicopterele S-70 Black Hawk, precum şi la anunţul companiei coreene Hanwha Aerospace de a înfiinţa în România un hub industrial pentru Europa, dar şi la investiţii în cercetare, inovare şi achiziţii de tehnică militară.

“Pentru viitor, cred că trebuie să investim în educaţia superioară pentru a creşte specialişti în producerea de tehnică militară. Trebuie să stimulăm importul de know-how prin parteneriatele pe care le dezvoltăm cu statele membre NATO. (…) Trebuie să transpunem în legislaţie actualizată şi adaptată prevederile Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării cu privire la Direcţiile de acţiuni şi modalităţile pentru asigurarea securităţii naţionale. O parte din bugetul apărării trebuie dedicat cercetării şi inovării – cel puţin 2%, aşa cum 20% trebuie dedicat achiziţiei de tehnică militară”, a punctat Ciucă.

Continue Reading

NATO

Șeful Statului Major al Apărării afirmă că România “apasă pedala apărării naționale și descurajării la nivel NATO” pentru a diminua probabilitatea escaladării conflictelor: Prezentul e marcat de război

Published

on

© Statul Major al Apararii

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a declarat miercuri, la deschiderea expoziției Black Sea Sea Defence and Aerospace, că există riscul escaladării conflictului din Ucraina și că România trebuie să accelereze înzestrarea forțelor de apărare.

“Ne găsim pe timp de pace, dar realitatea curentă e marcată de complexe provocări de securitate. Prezentul e marcat de război. Prognoza include dezvoltări de scenarii, dintre care unele indică probabilitatea escaladării conflictelor, inclusiv a celor de natură militară. Pentru diminuarea acestei probabilități mizăm în continuare pe efectul de descurajare generat de o capacitate defensivă credibilă, atât în plan național, cât și aliat. Iată de ce apăsăm pedala apărării naționale și a consolidării NATO de descurajare”, a afirmat generalul Vlad, în deschiderea BSDA 2024, cea mai mare expoziţie de apărare, aeronautică şi securitate din Europa de Est.

 

“Existența unor forțe cu o crescută capacitate de reacție dotată cu tehnică și echipamente eficiente reprezintă cheia de boltă a descurajării noastre naționale”, a spus generalul Gheorghiță Vlad, la evnimentul BSDA 2024, în prezența premierului Marcel Ciolacu și președintelui Senatului Nicolae Ciucă.

Aceasta este a doua cea mai importantă luare de poziție a șefului Armatei, după ce afirma, în luna februarie, că legea privind pregătirea populației pentru apărare ar trebui modificată, astfel încât românii să fie instruiți și pregătiți în cazul unui război.

La momentul respectiv, liderii politici ai țări au îndemnat la prudență și au precizat că România nu se află în risc sau sub amenințare de război.

Între timp, Ministerul Apărării Naționale a lansat o nouă campanie de recrutare a rezerviștilor voluntari, fiind disponibile aproape 5.000 de locuri.

România a cheltuit anul trecut doar 1,6% din PIB pentru apărare dintr-un buget militar alocat inițial de 2,5% din PIB și rectificat bugetar la 2% din PIB, îndeplinind totuși criteriul de a aloca cel puțin 20% din buget pentru înzestrare militară.

Sintagma “război” capătă astfel din ce în ce mai multe conotații din partea liderilor civili și militari europeni, , cu șeful Comitetului Militar al NATO, amiralul Rob Bauer, solicitând o “transformare” a Alianței “privind capacitatea de luptă”, cu președintele francez Emmanuel Macron cerând industriei franceze de apărare să grăbească trecerea la “economie de război”, cu premierul polonez Donald Tusk precizând că ne aflăm în epoca “pre-război”, cu președintele Consiliului European, Charles Michel, arătând că este timpul să punem economia UE “pe picior de război”, cu șeful diplomației UE, Josep Borrell, indicând că “războiul nu va începe mâine”, dar “se profilează la orizont”, cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, punctând că ameninţarea războiului nu este iminentă, dar nu este imposibilă și cu Marea Britanie care a anunțat că își pune “industria de apărare pe picior de război”.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.8 mins ago

Polonia cumpără de la SUA un sistem de recunoaștere a spațiului aerian în valoare de 960 milioane de dolari

NATO10 mins ago

Ministrul german al Apărării face apel la aliați să furnizeze Ucrainei mai multe sisteme Patriot: Este crucial pentru evoluţia viitoare a acestui război şi în special pentru moralul, securitatea şi infrastructura ţării

NATO18 mins ago

Nicolae Ciucă: Va trebui să trăim ani de zile cu o Rusie agresivă în proximitate. Trebuie să investim în apărare și să întărim democrația românească

NATO1 hour ago

Șeful Statului Major al Apărării afirmă că România “apasă pedala apărării naționale și descurajării la nivel NATO” pentru a diminua probabilitatea escaladării conflictelor: Prezentul e marcat de război

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Apărării afirmă că navigația maritimă este cea mai afectată de acțiunile de bruiaj electronic ale Rusiei

ROMÂNIA2 hours ago

BSDA 2024 / Marcel Ciolacu: Revitalizarea industriei naționale de apărare a devenit o prioritate a guvernului pe care îl conduc

NATO2 hours ago

Lituania își va consolida postura de apărare cu tacuri germane Leopard și sisteme antiaeriene IRIS-T

ROMÂNIA DIGITALĂ3 hours ago

Google a lansat o campanie pentru a preveni dezinformarea online. În calitate de partener Google, CaleaEuropeană.ro se alătură inițiativei de educare a publicului

RUSIA3 hours ago

SUA susțin că Rusia a lansat o armă spaţială capabilă să atace alţi sateliţi pe orbita joasă a Pământului

BANCA CENTRALĂ EUROPEANĂ3 hours ago

Șefa BCE: Sunt foarte încrezătoare că avem inflația sub control

INTERNAȚIONAL17 hours ago

România și Turcia au înființat, la Ankara, Consiliul Cooperării Strategice la Nivel Înalt pentru a apropia cele două state “strategic, economic, militar, energetic și social”

INTERNAȚIONAL2 days ago

Gaza: Procurorul-șef al Curții Penale Internaționale solicită mandate de arestare împotriva lui Netanyahu și a ministrului israelian al apărării pentru crime de război și crime împotriva umanității

SUA2 days ago

Biden sprijină „protestele pașnice și non-violente” ale studenților față de criza umanitară din Gaza: „Știu că vă frânge inima. O frânge și pe a mea”

ROMÂNIA4 days ago

Ministerul Economiei și ROMCHIMICA își unesc forțele pentru tranziția energetică a industriei chimice. Ștefan-Radu Oprea: Menținerea competitivității economice este esențială în acest proces

ROMÂNIA5 days ago

Mai mulți copii palestinieni răniți vor fi tratați în spitalele din România, anunță ministrul Sănătății, Alexandru Rafila

INTERNAȚIONAL7 days ago

Președinta Georgiei consideră că noua lege privind ”influența străină” întoarce țara ”în trecut” și își arată intenția de a o respinge

ROMÂNIA7 days ago

Premierul Marcel Ciolacu: Transformarea Portului Constanța în principalul hub logistic la Marea Neagră are relevanță sporită în contextul lansării procesului de reconstrucție a Ucrainei

ROMÂNIA1 week ago

Lansarea Strategiei Naționale împotriva Traficului de Persoane pentru 2024-2028. Marcel Ciolacu: Blamarea traficanților nu este suficientă. Avem o strategie sinergică care ne va ajuta să combatem fenomenul

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Klaus Iohannis a fost distins în SUA cu premiul Distinguished International Leadership “ca o recunoaştere a rolului de lider al României, în ultimii 20 de ani, ca membru NATO şi partener SUA”

ROMÂNIA2 weeks ago

Nicolae Ciucă afirmă că România trece printr-o situație „deosebit de complicată”, fiind necesară adaptarea strategiilor de țară și ralierea la temele europene

Trending