Acordul bilateral dintre România și SUA privind Centrala de la Cernavodă vizează dezvoltarea capacității energiei nucleare a României și face parte dintr-un context mai larg, în care Statele Unite lucrează cu guvernul român pentru a sprijini tranziția țării către energie curată, informează Ambasada Statelor Unite la București într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În data de 30 iulie 2021, Dr. Kathryn Huff, Secretarul Adjunct Interimar pentru Energie Nucleară din Departamentul pentru Energie al SUA și David Muniz, Chargé d’Affaires al SUA au vizitat Centrala Nucleară de la Cernavodă, pentru a da startul discuțiilor bilaterale în legătură cu recenta promulgare a Acordului Interguvernamental dintre SUA și România. 

“Această vizită marchează și cea de-a 10-a aniversare a Parteneriatului Strategic dintre România și SUA. Acesta este dovada unei relații de prietenie care nu doar asigură securitatea României într-o regiune importantă din punct de vedere geopolitic, ci și urmărește să facă din România un aliat mai puternic, mai prosper și independent din punct de vedere energetic, al Statelor Unite și al statelor membre NATO. Acordul bilateral dintre România și SUA vizează dezvoltarea capacității energiei nucleare a României. În contextul abordării strategice a Administrației Biden de a combate schimbările climatice prin generarea de energie curată, acest proiect face parte dintr-un context mai larg, în care ambasada noastră lucrează cu guvernul român pentru a sprijini tranziția țării către energie curată“, informează sursa citată. 

Citiți și SUA: Responsabilul lui Joe Biden în domeniul politicii energiei nucleare, în vizită la București pentru a promova parteneriatul pentru dezvoltarea energiei nucleare a României

Subliniind parteneriatul puternic dintre România și SUA, Chargé Muniz a afirmat că “astăzi, viziunea noastră comună pentru o Românie care este independentă energetic, beneficiază de securitate energetică și este capabilă să-și asigure resursele de energie curată necesare în plan intern, este mult mai aproape de realitate.

“Doi ani de eforturi comune și angajament în numele ambelor națiuni ne-au adus în acest punct. Nu mă pot gândi la o modalitate mai bună de a avansa Parteneriatul nostru Strategic decât prin a sublinia progresul real pe care l-am făcut în ceea ce privește viitorul energiei nucleare civile din această țară”, a subliniat el.

În timpul vizitei la Centrala Nucleară, Secretarul Adjunct Interimar Huff a discutat despre finanțarea proiectului în valoare de miliarde de dolari. Delegația, primită de CEO-ul Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță, a făcut un tur al unităților reactoarelor. 

Secretarul Adjunct Interimar Huff a declarat că “acest acord interguvernamental istoric va facilita proiecte critice de energie nucleară la Centrala de la Cernavodă, de asemenea activități ample de coordonare în domeniul energiei curate, care vor susține independența energetică a României, crearea la nivel local a unui lanț de aprovizionare pentru energia curată, cercetare de ultimă generație și dezvoltarea forței de muncă”.

Acordul Extins Interguvernamental dintre România și SUA permite cooperarea în domenii importante pentru România și în sectorul energiei nucleare civile, în special în ceea ce privește proiectele de construire a Unităților 3 și 4 și de extindere a duratei de viață a Unității 1. Un Memorandum de Înțelegere a fost semnat cu Banca de Export-Import a Statelor Unite, care și-a exprimat interesul de a acorda sprijinul financiar necesar dezvoltării proiectelor în domeniul energiei nucleare.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat vineri legea pentru ratificarea acordului dintre România și Statele Unite privind cooperarea în domeniul proiectelor nuclearo-energetice de la Cernavodă și în sectorul energiei nucleare civile din România, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Astfel, șeful statului a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă și în sectorul energiei nucleare civile din România, semnat la București, la 9 decembrie 2020, și la Upper Marlboro, la 4 decembrie 2020.

Plenul Senatului a adoptat luna trecută, în calitate de for decizional, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii.

Proiectul are ca scop relansarea noilor linii directoare de dezvoltare de capacităţi nuclearo-energetice în România care necesită o restructurare rapidă, prin valorificarea potenţialului de redefinire a direcţiilor strategice, într-o cheie diferită de cea concepută în urmă cu peste un deceniu şi bazată, în primul rând, pe investitori ce provin din ţări aliate României, în conformitate cu prevederile Memorandumului Guvernului României nr.3/20.01.2020 cu tema “Noi politici şi linii directoare de dezvoltare a sectorului nuclearo-energetic din România”.

Acordul va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 30 de ani și va fi extins automat cu perioade succesive de 5 ani, dacă una dintre părți solicită acest lucru.

Ratificarea acestui acord este posibilă după ce guvernele României și Statelor Unite au semnat această înțelegere, la 9 decembrie, la București.

România şi SUA au parafat la 9 octombrie 2020, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US.

Acordul istoric va pune bazele pentru ca România să utilizeze expertiza și tehnologia SUA cu o echipă multinațională care construiește unitățile de reactor 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă și unitatea de reactoare a reactorului 1. 

Acest acord subliniază importanța parteneriatului strategic între Statele Unite și România și angajamentul nostru reciproc pentru securitatea energetică în regiune, mai arată comunicatul citat. Proiectul în valoare de 8 miliarde de dolari va fi coordonat de compania americană AECom și va implica un consorțiu euro-atlantic format din companii din România, Canada și Franța. Tehnologia utilizată în dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 va fi CANDU 6, similar celei utilizate în prezent la unităţile 1 şi 2.

De asemenea, în noiembrie anul trecut, Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE.

Semnarea acestui acord a devenit posibilă după ce președinții Statelor Unite și României au adoptat, în august 2019, la Casa Albă, o declarație comună prin care au încurajat “puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”.

Ministrul energiei Virgil Popescu a avut joi, la Sofia, o întâlnire de lucru cu Andrew Light, Adjunct al Secretarului Energiei SUA pentru Relații internaționale, în marja participării lor la lucrările Forumului Inițiativei celor Trei Mări.

“Am discutat detalii punctuale despre viitoarele investiții care vor fi făcute în România, în proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă, în energie regenerabilă și în sectorul energiei nucleare civile din România”, a scris Popescu, pe pagina sa de Facebook.

Oficialul român a menționat că a primit “asigurări că SUA sunt și vor fi un partener de încredere pentru România, pentru a consolida parteneriatul strategic în domeniul securității energetice, pentru a obține beneficii mutual – reciproce”.

“Un alt aspect important pe care am ținut să îl transmit a fost următorul: ne dorim să atragem investitori americani în proiecte pe energie verde și în cele offshore wind. Pentru că aceste investiții vor aduce noi locuri de muncă în țara noastră și, totodată, ne vom consolida poziția de stat care are ceva de spus când vorbim de Energia viitorului”, a mai transmis Popescu.

La întâlnire, ministrul energiei a fost însoțit de Cosmin Ghiţă, CEO Nuclearelectrica și Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica.

Amintim că, luna trecută, plenul Senatului a adoptat în calitate de for decizional, proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România.

Proiectul are ca scop relansarea noilor linii directoare de dezvoltare de capacităţi nuclearo-energetice în România care necesită o restructurare rapidă, prin valorificarea potenţialului de redefinire a direcţiilor strategice, într-o cheie diferită de cea concepută în urmă cu peste un deceniu şi bazată, în primul rând, pe investitori ce provin din ţări aliate României, în conformitate cu prevederile Memorandumului Guvernului României nr.3/20.01.2020 cu tema “Noi politici şi linii directoare de dezvoltare a sectorului nuclearo-energetic din România”.

Acordul va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 30 de ani și va fi extins automat cu perioade succesive de 5 ani, dacă una dintre părți solicită acest lucru.

Ratificarea acestui acord este posibilă după ce guvernele României și Statelor Unite au semnat această înțelegere, la 9 decembrie, la București.

România şi SUA au parafat la 9 octombrie 2020, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US.

Acord istoric va pune bazele pentru ca România să utilizeze expertiza și tehnologia SUA cu o echipă multinațională care construiește unitățile de reactor 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă și unitatea de reactoare a reactorului 1. 

Acest acord subliniază importanța parteneriatului strategic între Statele Unite și România și angajamentul nostru reciproc pentru securitatea energetică în regiune, mai arată comunicatul citat. Proiectul în valoare de 8 miliarde de dolari va fi coordonat de compania americană AECom și va implica un consorțiu euro-atlantic format din companii din România, Canada și Franța. Tehnologia utilizată în dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 va fi CANDU 6, similar celei utilizate în prezent la unităţile 1 şi 2.

De asemenea, în noiembrie anul trecut, Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE.