Ministerul Afacerilor Externe s-a sesizat cu privire la datele statistice apărute în presa britanică referitor la controalele autorităților de frontieră britanice care ar viza cu precădere cetățeni români și a solicitat prin Ambasada României la Londra clarificări la nivelul Home Office, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Peste 60% dintre cetățenii statelor UE opriți și chestionați de autoritățile vamale în porturile britanice după Brexit sunt români, astfel că unii avocați evocă o posibilă profilare rasială, dezmințită de responsabilii britanici.

Conform datelor oficiale publicate de Guvern, în primele șase luni ale acestui an 7,249 de călători au fost opriți la sosirea în porturile Regatului Unit venind cu feriboturi sau prin Eurotunel. Dintre aceștia, 4,482 sunt români, în timp ce, de exemplu, bulgari în aceeaşi situaţie au fost numai circa 600, iar polonezi aproximativ 400.

Astfel, Ministerul Afacerilor Externe a transmis preocuparea față de această situație de fapt și Ambasadei Regatului Unit în România, cu solicitarea de clarificare de către autoritățile britanice a situației. A evidențiat faptul că, în cazul în care autoritățile britanice ar fi identificat dificultăți în deplasările efectuate de cetățenii români în Regatul Unit cu începere de la 1 ianuarie 2021, urmare aplicării noilor condiții de intrare și ședere generate de Brexit, acestea ar fi trebuit comunicate în prealabil autorităților române și evitată o abordare fundamentată pe controale sistematice, motivate de criteriul cetățeniei.

Ambasada României la Londra urmează să prezinte elementele rezultate din interacțiunea cu Home Office și Delegației UE în plan local, precum și să semnaleze preocupările la nivelul Foreign, Development and Commonwealth Office.

În context, Ministerul Afacerilor Externe a solicitat o abordare proporțională, echilibrată, din partea autorităților britanice la momentul dispunerii și efectuării controalelor la frontieră în raport cu cetățenii români, în spiritul relațiilor bilaterale apropiate, precum și de o manieră similară celor dispuse și față de cetățenii celorlalte state membre UE.

De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe reamintește că asigurarea unui tratament nediscriminatoriu cetățenilor români în Regatul Unit în raport cu cetățenii celorlalte state membre UE, constituie o preocupare constantă a instituției și a conducerii MAE, în contextul noilor relații generate de ieșirea Regatului Unit din UE.

Guvernul de la Londra a negat însă aplicarea vreunui criteriu de acest fel. „Acuzaţia că facem profilări rasiale este falsă şi nefondată”, a răspuns un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne britanic.

Potrivit datelor, 1,067,200 de români au decis să rămână și să muncească în continuare în această țară. În total, 6,015,400 de cetățeni europeni au depus aplicații pentru obținerea de rezidență în Regatul Unit.

Parlamentul European a aprobat Rezerva de ajustare la Brexit de 5 miliarde de euro, menită să sprijine statele membre să facă față impactului economic și social cauzat de ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, acordul din luna iunie la care au ajuns cele două instituții cu rol de co-legislator a fost adoptat cu 652 de voturi pentru, 32 de voturi împotrivă și 11 abțineri.

© European Parliament

Cele cinci miliarde de euro din fondul destinat să atenueze impactul imediat al retragerii Regatului Unit din Uniunea Europeană vor fi alocate după cum urmează:

• O prefinanțare de 4 miliarde de euro, adică 80% din totalul acestui instrument, va fi achitată în trei tranșe; 1,6 miliarde de euro în 2021, 1,2 miliarde de euro în 2022 și 1,2 miliarde de euro în 2023;
• Restul de un miliard va fi pus la dispoziție în 2025. Acesta va fi împărțit între statele membre în funcție de modul în care a fost cheltuită finanțarea în anii precedenți, luând în considerare, de asemenea, orice sume neutilizate.

Printre măsurile care vor beneficia de finanțare din acest fond se numără sprijinul acordat întreprinderilor, comunităților locale, crearea de locuri de muncă sau sprijinirea cetățenilor UE pentru reintegrare.

Deputații europeni s-au asigurat că cheltuielile efectuate între 1 ianuarie 2020 și 31 decembrie 2023 vor fi acoperite de acest fond. Propunerea Comisiei a limitat perioada de eligibilitate la perioada cuprinsă între 1 iulie 2020 și 31 decembrie 2022.

Având în vedere că Brexit-ul a afectat în mod diferit statele membre, negociatorii celor două instituții cu rol de co-legislator au stabilit care va fi metoda de alocare a acestor fonduri: 

• ponderea comerțului cu Regatul Unit;
• ponderea pescuitului în zona economică exclusivă a Regatului Unit;
• ponderea populației care locuiește în regiunile maritime ce se învecinează cu Regatul Unit.

Irlanda va fi de departe statul care va beneficia de cea mai mare finanțare din acest fond, suma destinată fiind de peste un miliard de euro, urmată de Țările de Jos (aproximativ 810 milioane de euro), Franța (aproximativ 670 de milioane de euro), Germania (aproximativ 590 de milioane de euro) și Belgia (aproximativ 350 de milioane de euro).

România se află în aceeași categorie cu Grecia, Malta și Slovenia, țara noastră primind 39,4 milioane de euro.

Australia, Statele Unite și Regatul Unit au anunțat o nouă alianță trilaterală de securitate, care prevede inclusiv un efort comun pentru a ajuta armata australiană să achiziționeze submarine cu propulsie nucleară, într-o încercare aparentă de a contracara China, informează AFP, preluat de Agerpres.

Liderii celor trei țări au dezvăluit miercuri alianța – denumită AUKUS -. Aceștia au subliniat că submarinele vor fi alimentate cu energie nucleară, dar nu vor transporta arme nucleare.

Împreună, în mod virtual, cu premierul australian Scott Morrison și cu omologul său britanic Boris Johnson, președintele american Joe Biden a declarat că cele trei națiuni fac un „pas istoric” pentru a-și aprofunda cooperarea.

„Recunoaștem cu toții imperativul de a asigura pacea și stabilitatea în regiunea Indo-Pacific pe termen lung”, a declarat Biden de la Casa Albă. „Trebuie să fim capabili să abordăm atât mediul strategic actual din regiune, cât și modul în care acesta ar putea evolua, deoarece viitorul fiecăreia dintre națiunile noastre – și chiar al lumii – depinde de faptul că o regiune a Indo-Pacificului liberă și deschisă rezistă și înflorește în deceniile următoare”, a mai spus președintele american.

Cei trei lideri nu au menționat explicit China în remarcile lor de miercuri.

La scurt timp după anunț, un purtător de cuvânt al ambasadei chineze din Washington DC a declarat că cele trei țări ar trebui „să se debaraseze de mentalitatea lor de Război Rece și de prejudecățile ideologice”, au relatat Wall Street Journal și agenția de știri Reuters.

Purtătorul de cuvânt a denunțat acțiunile pe care le-a numit „blocuri excluzive” care vizează interesele altor țări.