România rămâne un aliat de încredere al NATO, a declarat, miercuri, la Bruxelles, premierul Viorica Dăncilă, la finalul întrevederii cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg.

“Este un moment important pentru România – în prima parte a acestui an deţinem preşedinţia Consiliului UE şi celebrăm, totodată, 15 ani de la aderarea la Alianţa Nord-Atlantică. În egală măsură, în 2019 NATO împlineşte 70 de ani de la fondarea sa. Toate aceste repere ne îndeamnă la o reflecţie strategică asupra modalităţilor de a răspunde cât mai eficient provocărilor cu care ne confruntăm împreună. Sub aceste auspicii, l-am asigurat pe secretarul general că România rămâne un aliat de încredere, susţine ferm o Alianţă puternică şi consolidarea relaţiei transatlantice, indispensabilă pentru securitatea euro-atlantică“, a susținut Viorica Dăncilă. 

Citiți și NATO și-a prezentat așteptările față de președinția română a Consiliului UE: România este un aliat solid și foarte apreciat, iar contribuțiile sale ne fac mai puternici

Premierul Viorica Dăncilă a efectuat miercuri o vizită de lucru la sediul NATO, întrevederea cu secretarul general Jens Stoltenberg având loc cu scopul trecerii în revistă a principalelor subiecte aflate pe agenda Alianţei, cu accent pe temele de interes pentru România şi pe contribuţiile ţării noastre la implementarea politicilor şi deciziilor aliate.

Agenda întrevederii a cuprins subiecte de importanță majoră pentru Alianța Nord-Atlantică, precum evoluția situației de securitate din zona Mării Negre și implementarea deciziilor aliaților privind consolidarea posturii de descurajare şi apărare, dar și angajamentele  asumate de statele aliate în legătură cu conceptul celor 3 C – cash, capabilities, contribution.

.

Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a salutat miercuri contribuția și angajamentul României în cadrul Alianței Nord-Atlantice, mai ales în contextul aniversării anul acesta a 15 ani de la aderarea la Alianță și în condițiile în care Bucureștiul exercită președinția Consiliului Uniunii Europene.

”România este un aliat solid și foarte apreciat. Acesta este anul în care sărbătorim 15 ani de când România s-a alăturat NATO. Ați contribuit la menținerea securității comune, iar contribuțiile României ne fac mai puternici”, a spus Stoltenberg în cadrul unor declarații de presă comune cu premierul Viorica Dăncilă, aflată într-o vizită de lucru la sediul Alianței.

Înaltul oficial aliat a exprimat și așteptările pe care NATO le are de la președinția în exercițiu a Consiliului UE

”România și-a asumat președinția Consiliului Uniunii Europene pentru prima oară la 1 ianuarie. NATO și Uniunea Europeană lucrează din ce în ce mai aproape în domenii care includ mobilitatea militară, securitatea cibernetică și securitatea maritimă. Ne bucurăm că există planuri de întărire a cooperării UE-NATO pe durata președinției române”, a spus Jens Stoltenberg.

Secretarul general al Alianței a enumerat contribuțiile pe care România le aduce securității euro-atlantice, încurajând totodată țara noastră să continue pe calea alocării a 2% din PIB pentru Apărare și pe menținerea contribuțiilor la misiunile aliate.

”România joacă un rol crucial în asigurarea securității în zona Mării Negre, incluzând găzduirea unei brigade conduse de forțele armate române la Craiova. De asemenea, România găzduiește facilitatea de apărare antibalistică la Deveselu care contribuie la asigurarea securității euro-atlantice. (…) Ne confruntăm cu o lume din ce în ce mai periculoasă și imprevizibilă, așa încât este important ca noi să investim în apărare. De aceea, privesc cu bucurie planurile României de a aloca 2% din PIB pentru Apărare și intenția de a moderniza forțele sale armate pe parcursul următorului deceniu. Acest efort este important pentru că partajarea echitabilă a responsabilităților înseamnă mai mult decât capacitatea financiară, ci și contribuția la misiunile noastre comune. Încurajez România să continue pe această cale”, a conchis Stoltenberg, care este așteptat săptămâna viitoare la București pentru a lua parte la reuniunea informală a miniștrilor Apărării din țările UE.

Premierul Viorica Dăncilă a efectuat miercuri o vizită de lucru la sediul NATO, întrevederea cu secretarul general Jens Stoltenberg având loc cu scopul trecerii în revistă a principalelor subiecte aflate pe agenda Alianţei, cu accent pe temele de interes pentru România şi pe contribuţiile ţării noastre la implementarea politicilor şi deciziilor aliate.

.

Camera Reprezentanţilor din SUA a adoptat marţi o lege în care exprimă sprijinul legislativului american faţă de NATO, în condițiile în care în presa americană au apărut mai multe informații cu privire la intenția președintelui Donald Trump de a pregăti o retragere a Statelor Unite din Alianța Nord-Atlantică, scrie Defense News.

În urma unui vot bipartizan încheiat cu 357 de voturi pentru și 22 împotrivă, Camera condusă de democrați a trimis către Senat documentul intitulat ”NATO Support Act”, prin care este prevăzută interzicerea utilizării fondurilor federale pentru a retrage Statele Unite din NATO, alianța politico-militară care împlinește anul acesta 70 de ani de la înființare.

Potrivit sursei citate, 22 de republicani au votat nu, în timp ce 28 de republicani și 26 de democrați nu au votat.

Proiectul de lege mai afirmă sprijinul pentru NATO și clauza sa de apărare reciprocă, pentru finanțare “robustă” a SUA la nivelul Inițiativei Europene de Descurajare și pentru atingerea de către fiecare stat membru a unui buget pentru apărare de cel puțin 2% din PIB până în 2024.

Documentul adoptat de Camera Reprezentanților are rolul să blocheze o posibilă mișcare din partea lui Donald Trump pentru retragerea SUA din NATO.

Cutremur transatlantic? New York Times anunță că Donald Trump a discutat de mai multe ori în 2018 despre posibilitatea retragerii SUA din NATO

 New York Times a relatat săptămâna trecută că președintele american a adus în discuție de mai multe ori pe parcursul anului 2018, în convorbiri private, o posibilă retragere a SUA din NATO, ceea ce ar echivala cu distrugerea Alianței. 

FOTO: NATO

Reamintim că o primă dispută puternică între SUA și mai mulți aliați europeni, îndeosebi, Germania, s-a consumat în timpul summit-ului NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie. Ecoul confruntării politice pe tema cheltuielilor militare și a alocării a minim 2% din PIB pentru apărare a pornit de la momentul anulării unei întrevederi bilaterale între președintele american și omologul său român în cadrul summit-ului aliat.

De asemenea, o teamă majoră privind riscul unei dezangajări americane față de angajamentele NATO este dată și de informațiile recente privind o potențială decizie a președintelui american de a înjumătăți contingentul american în Afganistan sau forțele terestre ale SUA amplasate în Germania.

Donald Trump și-a reafirmat angajamentul de “100%” față de NATO la prezentarea Strategiei SUA pentru apărare antirachetă

Ulterior însă, în discursul său de prezentare a Strategiei antirachetă a Statelor Unite, Donald Trump a dat asigurări că sprijină “100%” NATO, însă a cerut încă o dată celorlalte state membre să-şi crească cheltuielile militare.

“Vom fi cu NATO 100%, însă, aşa cum le-am spus ţărilor (membre ale Alianţei), trebuie să schimbaţi viteza şi trebuie să plătiţi“, a declarat preşedintele american, la Pentagon, tot săptămâna trecută.