Ministerul Sănătății a informat că activitatea de transplant va fi reorganizată cu fonduri de la Uniunea Europeană, urmând să fie utilizate peste 15.6 milioane de euro pentru dezvoltarea Registrului naţional în domeniu, actualizarea ghidurilor şi protocoalelor, dar şi pentru sistematizarea şi simplificarea legislaţiei, anunță un comunicat al Ministerului Sănătății, citat de Agerpres.

Proiectul ”Îmbunătăţirea procesului de reglementare în domeni ul transplantului”, unul dintre cele şapte depuse în cadrul Programului Operaţional Capacitate Administrativă (POCA), a primit săptămâna aceasta aprobare pentru finanţare.

”În urma acestui proiect, tot domeniul de transplant va fi reformat. Vor fi elaborate politici publice care să ducă la îmbunătăţirea activităţii de transplant, dar şi la asigurarea transparenţei în acest domeniu. Vom începe printr-o analiză care vizează restructurarea tuturor actelor normative care guvernează activitatea de transplant din România, astfel încât să eliminăm redundanţele legislative, elementele din legislaţie care nu mai au legătură cu situaţia existentă. Vom transpune în legislaţia noastră corect şi complet toate directivele europene şi vom reaşeza actele normative prin eliminarea elementelor care conţin contradicţii”, a declarat ministrul Sorina Pintea, citată în comunicat.

În cadrul proiectului va fi dezvoltat Registrul Național de Transplant sub forma unui sistem informatic unic integrat de înregistrare și colectare date cu caracter personal și medical a potențialilor donatori, a donatorilor în moarte cerebrală, a bolnavilor ce au ca indicație procedura de transplant, precum și a celor care au beneficiat de o procedură de transplant.

Tot în cadrul proiectului va fi inventariată fiecare activitate și va fi elaborată o metodologie de calcul a costurilor generate de aceasta.

Vor fi actualizate protocoalele și ghidurile de practică medicală în transplant, pentru fiecare tip de activitate (testare, coordonare, transport, prelevare, transplant, evaluare post transplant, stocare) și pentru fiecare tip de transplant (rinichi, ficat, cord, piele, cornee, os-tendon, pulmonar, pancreas, celule stem, celule reproducătoare umane).

Registrul Național de Transplant care va fi dezvoltat se va interconecta cu toți actorii implicați în activitatea de transplant și va fi elaborat și aprobat Codul transplantului.

Preşedintele american Donald Trump a anunţat miercuri că îl va numi pe negociatorul său pentru eliberarea de ostatici, Robert O’Brien, în postul strategic de consilier pentru securitate naţională de la Casa Albă, după demiterea lui John Bolton.

“Sunt bucuros să anunţ că îl voi numi pe Robert O’Brien, care în cadrul Departamentului de Stat a obţinut numeroase succes în calitate de trimis special al preşedintelui pentru eliberarea de ostatici, în postul de consilier pentru securitate naţională“, a scris Trump pe contul său de Twitter.

I am pleased to announce that I will name Robert C. O’Brien, currently serving as the very successful Special Presidential Envoy for Hostage Affairs at the State Department, as our new National Security Advisor. I have worked long & hard with Robert. He will do a great job!

— Donald J. Trump (@realDonaldTrump) September 18, 2019

“Am lucrat mult şi din plin cu Robert. Va face o treabă bună!”, a adăugat preşedintele american despre O’Brien care are o lungă experienţă în cercurile de politică externă republicane.

Președintele american Donald Trump l-a demis săptămâna trecută pe John Bolton din funcția de consilier pentru securitate națională.

John Bolton a fost numit în funcția de consilier pentru securitate națională în martie 2018, după ce preşedintele Donald Trump l-a demis din această funcție pe generalul Herbert McMaster.

Bolton a fost treilea consilier în domeniul securităţii naţionale în administrația lui Donald Trump.

Relația lui Donald Trump cu John Bolton părea una solidă, date fiind poziţiile ferme ale celor doi în ceea ce priveşte oprirea programului nuclear al Phenianului și retragerea SUA din acordul nuclear iranian semnat în 2015.

Franța trimite experți pentru a ajuta la investigarea atacurilor cu dronă asupra instalațiilor petroliere din Arabia Saudită, se arată într-un comunicat al Administrației Prezidențiale franceze. 

Biroul președintelui francez Emmanuel Macron a anunțat această decizie după ce liderul francez a vorbit cu prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman, care ar fi cerut asistența tehnică a Franței pentru a ajuta „să aducă la lumină originea și metoda” atacurilor din 14 septembrie.

De asemenea, Macron l-a asigurat pe Mohammed bin Salman de solidaritatea Franței cu Arabia Saudită și cu poporul său în fața acestor atacuri și a reafirmat totodată angajamentul Franței față de securitatea Arabiei Saudite și stabilitatea regiunii. 

Atacul de sâmbătă a vizat cea mai mare instalație de procesare a petrolului din lume și un câmp important de petrol din Arabia Saudită. Atacul a fost revendicat de rebelii yemeniți Houthi, principalul adversar al coaliției condusă de Arabia Saudită în  războiul civil din Yemen care a izbucnit în 2015. Cu toate acestea, SUA și Arabia Saudită acuză Iranul că ar fi fost în spatele atacului. Iranul neagă orice implicare. 

Preţurile petrolului au crescut cu peste 15% duminică ca urmare a îngrijorării legate de aprovizionarea globală cu petrol şi a creşterii tensiunilor în Orientul Mijlociu, scrie Agerpres.

Citiți și Donald Trump a autorizat utilizarea petrolului din rezerva strategică națională după atacurile cu drone asupra infrastructurilor de petrol ale Arabiei Saudite

Gigantul petrolier de stat saudit Aramco a anunţat că atacul de sâmbătă a redus producţia cu 5.7 milioane de barili pe zi.

Biroul președintelui francez a declarat marți că Franța continuă eforturile diplomatice pentru a reduce tensiunile din zona Golfului Persic.