Connect with us

ROMÂNIA

Ambasadorul Germaniei la București: România se poate considera o adevărată învingătoare și merită să fie una

Published

on

© Ambasada Germaniei la București/Facebook

România se poate considera o adevărată învingătoare și merită să fie una, este aprecierea făcută de ambasadorul Germaniei la București, Cord Meier-Klodt, cu referire la cele aproximativ 80 miliarde de euro de care va beneficia din bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027. 

Într-un interviu pentru Digi24, reprezentantul Germaniei la București a subliniat că România are foarte mult de câștigat în urma negocierilor purtate de liderii din cele 27 de state membre timp de patru zile și patru nopți, chiar dacă bugetul multianual a fost ajustat în scădere pe anumite sectoare. 

România o să beneficieze de 79,9, adică aproape 80 miliarde de euro din acest pachet mare, poate să se considere o adevărată învingătoare și merită să fie una”, a declarat Cord Meier-Klodt, subliniind că „priorități tradiționale, în special pentru România, coeziunea, agricultura, sunt domenii care primesc atenția cuvenită în buget”. 

Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți dimineață, de la Bruxelles, că România a obținut 79,9 miliarde de euro din acordul privind bugetul și relansarea UE convenit de liderii statelor membre ale Uniunii Europene. Șeful statului a spus că România va beneficia de aproape 80 de miliarde de euro pentru proiecte europene, indicând construcţia de spitale, şcoli, modernizarea marilor sisteme publice, precum şi reconstrucţia economică.

Astfel, ambasadorul german a declarat că România „are acum multe posibilități să își structureze viitorul cu aceste premise”, punctând, totodată, că „va fi bine” în contextul în care țara noastră va trebui să prezinte la Bruxelles proiecte bine structurate și cu valoare adăugată pentru modernizarea națională pentru a putea accesa finanțările europene.

După tratative maraton la primul summit „în persoană” după izbucnirea pandemiei, cei 27 de lideri europeni au aprobat, marți dimineață, pachetul uriaș de relansare economică a Uniunii Europene în urma crizei provocate de coronavirus, un plan de 1.824 de miliarde de euro compus dintr-un fond de redresare de 750 de miliarde de euro (Next Generation EU) și un Cadru Financiar Multianual 2021-2027 (CFM) de 1.074 de miliarde de euro. Liderii europeni au căzut de acord astfel asupra ultimului document de negociere propus de președintele Consiliului European, Charles Michel. 

Din fondul de recuperare economică Next Generation EU (NGEU), statele membre vor putea beneficia de granturi nerambursabile în valoare totală de 390 de miliarde de euro și de împrumuturi de 360 de miliarde de euro. Această distribuție reprezintă o victorie pentru grupul statelor frugale – Austria, Danemarca, Olanda și Suedia -, care nu au fost de acord cu alocarea inițială a acestui fond: 500 de miliarde de euro sub formă de granturi și 250 de miliarde de euro sub formă de credite.

Facilitatea de redresare și de reziliență – considerată nucleul instrumentului NGEU – va fi dotată cu 312,5 miliarde de euro sub formă de granturi, iar inițiativa REACT-EU va fi diminuată cu 2,5 miliarde de euro, ajungând la 47,5 miliarde de euro.

Printre ajustări se numără și reducerea Fondului pentru o tranziție justă cu 20 de miliarde de euro, tăieri de 8,5 miliarde de euro de la programul de cercetare Horizon Europe și o eliminare totală a alocărilor de 7,7 miliarde pentru programul de sănătate EU4Health.

Fondul pentru o tranziție justă va fi finanțat cu numai 10 miliarde de euro din NGEU, iar obiectivele de neutralitate climatică sunt păstrate ca deziderat politic. Noul program de sănătate va rămâne cu o finanțare de 1,7 miliarde de euro la nivelul CFM, iar programul de cercetare va beneficia de 5 miliarde de euro din cadrul NGEU și de 75,9 miliarde de euro din CFM.

Programul Europa Digitală va fi finanțat cu 6,8 miliarde de euro, deși Comisia Europeană a propus un buget de 8,2 miliarde de euro pentru acest program.

Documentul aprobat conține o alocare de 21,38 miliarde euro pentru infrastructura de transport prin intermediul Mecanismului de Interconectare a Europei,  dintre care 10 miliarde de euro provin de la Fondul de Coeziune, precum și o alocare de 13,2 miliarde de euro pentru programele spațiale ale UE.

Documentul bugetar al lui Charles Michel a redus la jumătate – de la 15 la 7,5 miliarde de euro – Fondul pentru dezvoltare rurală propus de Comisia Europeană în cadrul NGEU, însă a mai adăugat aproximativ 4,6 miliarde de euro la nivelul CFM.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

JUSTIȚIE

România a decis să nu conteste decizia CEDO privind revocarea Laurei Codruța Kövesi de la șefia DNA

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Guvernul României, prin Ministerul Afacerilor Externe, a decis să nu fie solicitată retrimiterea la Marea Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) a hotărârii CEDO în cazul Kövesi c. România, pronunțată la data de 5 mai 2020, termenul limită până la care se putea efectua cererea de retrimitere fiind astăzi, 5 august 2020.

Decizia, luată conform prevederilor legale aplicabile de către ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu la propunerea Agentului Guvernamental pentru CEDO și a departamentului de specialitate din cadrul MAE, a fost solid fundamentată pe o analiză complexă juridică şi politico-diplomatică și a avut în vedere opinia argumentată, în același sens al netrimiterii la Marea Cameră a CEDO, a Ministerului Justiției, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Citiți și Laura Codruța Kövesi a câștigat procesul la CEDO împotriva statului român privind revocarea sa de la șefia DNA

Astfel, decizia a avut în vedere importanța deosebită a hotărârii din 5 mai 2020 pentru consolidarea independenței procurorilor și, deci, a sistemului de justiție din România prin punerea în aplicare, prin măsuri de executare cu caracter general monitorizate de către Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei, a constatărilor CEDO din hotărârea menționată. Aceste constatări se află în consonanță cu opiniile, evaluările, concluziile și recomandările din documentele organismelor europene şi internaţionale privind România (cum ar fi opiniile Comisiei de la Veneția sau rapoartele Comisiei Europene privind MCV) şi în cadrul cărora statul român şi-a asumat o serie de obligaţii, aceste documente fiind avute în vedere de însăşi CEDO în adoptarea hotărârii sale din luna mai.

Este important de menționat că o solicitare de retrimitere la Marea Cameră a CEDO ar amâna momentul la care hotărârea din 5 mai 2020 rămâne definitivă, cu efecte în consecință asupra punerii sale în executare.

De altfel, susținerea independenței procurorilor și, mai larg, a justiției din România sunt valori împărtășite și de Uniunea Europeană și statele sale membre, precum și de alți parteneri strategici ai României, fiind asociate direct cu parcursul și orientarea pro-europene și pro-euroatlantice ale României.

În luarea deciziei a fost luat în considerare şi faptul că retrimiterea la Marea Cameră nu este o obligaţie pentru niciuna dintre părţi, atât Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, cât şi Regulile de procedură ale Curţii subliniind caracterul excepţional al unui astfel de demers. Relevantă în acest sens este incidenţa extrem de redusă a cererilor de retrimitere formulate de statele părţi la Convenţie, precum şi a celor admise pentru retrimitere. Totodată, astfel cum indică însăşi CEDO în ghidul său cu privire la cererile de retrimitere, din anul 2011 (”The General Practice followed by the Panel of the Grand Chamber when deciding on requests for referral in accordance with article 43 of the Convention”), Marea Cameră nu reprezintă o instanță de apel menită a corecta pretinse erori de fapt sau de evaluare juridică a caracteristicilor din fiecare caz individual, comise de Camere, iar simplul fapt că un caz este complex factual sau sensibil politic nu justifică, în sine, retrimiterea.

Soliditatea raționamentului și a concluziilor din hotărâre sunt confirmate de faptul că hotărârea Camerei a fost adoptată cu unanimitate, fără opinii separate, fiind în deplină consonanţă cu jurisprudenţa anterioară, de dată recentă, a CEDO cu privire la accesul la justiţie şi libertatea de exprimare ale magistraţilor. În același timp, CEDO nu a decis acordarea unei sume de bani ca satisfacție echitabilă reclamantei, neexistând astfel niciun prejudiciu material pentru stat; de asemenea, reinstalarea reclamantei în funcția anterioară nu este de actualitate.

Totodată, raportat la jurisprudența de dată recentă a Marii Camere, nu au fost identificate temeiuri pertinente care să susțină o evaluare obiectivă privind obținerea unei soluții contrare celei reținute de Cameră, în urma unei eventuale reexaminări de către Marea Cameră, privind cele două încălcări constatate prin hotărârea din 5 mai 2020.

De altfel, nici Camera care a pronunțat hotărârea din 5 mai 2020 nu a considerat necesară desesizarea acesteia în favoarea Marii Camere – în aplicarea prevederilor art. 30 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

La data de 5 mai 2020, CEDO a pronunțat hotărârea sa în cauza Kövesi c. România, prin care a constatat, în unanimitate, încălcarea articolelor 6 şi 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, sub aspectul dreptului de acces la o instanță şi, respectiv, al libertății de exprimare. Cauza a avut la bază plângerea formulată de reclamantă cu privire la negarea accesului la o instanţă de judecată pentru a contesta încheierea prematură a mandatului de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. De asemenea, reclamanta a invocat faptul că mandatul său a fost încheiat din cauza punctelor de vedere şi a poziţiilor pe care le-a exprimat în public, în considerarea calităţii sale oficiale, cu privire la reformele legislative care priveau sistemul judiciar.

Conform art. 1 alin. 2 din Ordonanța Guvernului nr. 94/1999 privind participarea României la procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei și exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor şi convențiilor de rezolvare pe cale amiabilă, ”Prerogativele de agent guvernamental în procedurile în fața Curții Europene a Drepturilor Omului și a Comitetului Miniștrilor ale Consiliului Europei se exercită, în numele Guvernului României, de Ministerul Afacerilor Externe.” De asemenea, potrivit art. 9 din același act normativ, ”Exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor Curții se face de către Agentul guvernamental, cu aprobarea ministrului afacerilor externe.”

Continue Reading

POLITICĂ

Vicepreședintele Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților: Guvernul oferă posibilitatea accesării de fonduri nerambursabile pentru investiții în educație

Published

on

Guvernul oferă posibilitatea accesării de fonduri nerambursabile pentru investiții în educație, începând de la creșe și grădinițe, până la instuțiile de învățământ tehnic sau profesional și superior atât din domeniul public, cât și privat. Prin intermediul unei Ordonanțe de Urgență privind granturile în educație, învățământul din România se poate adapta rapid la noile cerințe apărute în urma epidemiei, este mesajul transmis într-un comunicat remis caleaeuropeana.ro de către deputata PNL Antoneta Ioniță, vicepreședintele Comisiei pentru Învățământ din Camera Deputaților.

„Educația este unul dintre domeniile cele mai afectate de criza generată de noul Coronavirus, iar sistemul de educație, greu încercat în această perioadă, poate fi susținut cu ajutorul unor investiții masive în învățământul privat, în special în digitalizare, pentru a sprijini educația la distanță în situații dificile, de exemplu, din punct de vedere epidemiologic. De asemenea, pot fi puse în practică, prin investiții, proiecte de susținere apregătirii tinerilor, dar și al celor care vor să învețe alte meserii pentru viitoarele job-uri”, precizează deputata PNL. 

Proiectele includ o gamă largă de posibile investiții, potrivit Ordonanței de Urgență a Guvernului, aplicațiile putând fi pentru „servicii de educație: creșe și grădinițe, școli”. Domeniile de activitate eligibile, potrivit deciziei Guvernului, sunt:

„Învăţământ preşcolar, învăţământ primar, învăţământ secundar general, învăţământ secundar, tehnic sau profesional, învăţământ superior non-universitar, învăţământ superior universitar, învăţământ în domeniul sportiv şi recreaţional, învăţământ în domeniul cultural (limbi străine, muzică, teatru, dans, arte plastice,etc.), școli de conducere (pilotaj), alte forme de învăţământ, activităţi de servicii suport pentru învăţământ”.

Astfel, cei care vor să investească în creșterea calității actului didactic, pot beneficia de finanțări substanțiale pentru a-și atinge obiectivele. Ordonanța de Urgență privind granturile oferă, și pentru învățământ, posibilitatea accesării de fonduri nerambursabile pentru capitalul de lucru care au valoare cuprinsă între 2.000 și 150.000 euro și, de asemenea, fonduri între 50.000 și 200.000 de euro pentru capitalul de investiții.

Cei care vor să acceseze granturile pentru capitalul de lucru trebuie să știe că vor fi nevoiți să participe cu o finanțare de 15% din valoarea grantului solicitat. De asemenea, cei care doresc să acceseze granturile pentru capitalul de investiții trebuie să vină cu un aport de 15% (pentru regiunile mai slab dezvoltate) și, respectiv, 30% pentru beneficiarii din regiunea București- Ilfov.

„În curând, cei care vor avea proiectele deja schițate vor putea să și le definitiveze rapid pentru că vor avea acces la un ghid al solicitantului unde vor putea vedea exact pașii de parcurs, iar ulterior o platformă online unde vor depune proiectele. Pentru Guvernul PNL, învățământul de stat este de asemenea o prioritate, guvernul propunându-și prin programul de investiții ca în orizontul de timp 2021-2027 să majoreze gradual alocările pentru sistemul de învățământ și de cercetare, prin utilizarea tuturor resurselor financiare care pot fi angrenate în acest sens: alocări de la bugetul de stat; fonduri externe nerambursabile; fonduri rambursabile sub forma împrumuturilor de la instituții financiare internaționale; fonduri private, inclusiv sub forma parteneriatelor public- private”, mai transmite Antoneta Ioniță

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Explozii în Beirut: Sediul Ambasadei României în Liban “a suferit avarii minore”, iar personalul diplomatic este “în afara oricărui pericol”

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe, prin Ambasada României în Republica Libaneză, s-a autosesizat în urma exploziilor produse în seara zilei de 4 august în zona portuară a oraşului Beirut şi a întreprins, în regim de urgenţă, demersuri pe lângă autorităţile locale pentru informaţii cu privire la cetăţenia şi identitatea persoanelor afectate.

MAE precizează ca imobilul Ambasadei României la Beirut a suferit avarii minore, iar întreg personalul misiunii diplomatice este în afara oricărui pericol, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Până la acest moment, autorităţile locale nu au notificat ambasada cu privire la existenţa unor cetăţeni români printre persoanele afectate, iar la nivelul misiunii diplomatice nu au fost primite solicitări de asistenţă consulară.

MAE precizează că cetăţenii români afectaţi pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Beirut: 00961 5 924 849, 00961 5 920 432, 00961 5 920 452, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de urgenţă sau la numărul de telefon de urgenţă al misiunii diplomatice: 00961 76 775 503.

MAE precizează că Ambasada României la Beirut continuă dialogul cu autorităţile locale, fiind pregătită să acorde asistenţă consulară, dacă situaţia o va impune.

Beirut este un ”oraş sinistrat”, a anunţat marţi Consiliul Suprem de Apărare din Liban, după exploziile devastatoare care au zguduit portul capitalei libaneze şi au provocat pagube de o amploare fără precedent în toate cartierele oraşului.

Consiliul, din care fac parte în special preşedintele, premierul şi ministrul Apărării, ”recomandă” guvernului să decreteze stare de urgenţă, potrivit agenţiei naţionale de informaţii ANI. “O catastrofă majoră s-a abătut asupra Libanului”, a afirmat preşedintele Michel Aoun, la deschiderea unei reuniuni a Consiliului.

Potrivit unui nou bilanţ furnizat de Ministerul Sănătăţii, cel puţin 73 de persoane şi-au pierdut viaţa şi 3.700 au fost rănite în exploziile de la Beirut.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending