Trupele americane nu vor avea de ales decât să lupte împotriva invadatorilor ruși în Europa dacă Vladimir Putin va învinge Ucraina, a declarat joi, la Bruxelles, fostul vicepreședinte american Mike Pence.

Avertismentul, lansat de fostul vicepreședinte al lui Donald Trump în timpul Brussels Forum, face parte din apelul lui Pence către Congres pentru a aproba fonduri suplimentare pentru ajutorul militar acordat Ucrainei, care a fost amânat de luni de zile.

“Izolaționismul nu este niciodată răspunsul la regimurile tiranice cu intenții expansioniste și cred că majoritatea membrilor Congresului înțeleg acest lucru“, a declarat Pence în cadrul evenimentului, găzduit de think tank-ul German Marshall Fund of the United States, relatează Politico Europe.

“Cred că vor face față acestui moment”, a subliniat el.

Thank you, @gmfus! It was an honor to be in Belgium today for the 19th annual Brussels Forum. For more than 50 years, the German Marshall Fund has worked tirelessly to strengthen our transatlantic alliance—and the world is stronger, safer and more prosperous thanks to the work… pic.twitter.com/gubX5j2NUv

— Mike Pence (@Mike_Pence) April 18, 2024

Miercuri, președintele Camerei Reprezentanților din SUA, Mike Johnson, a dezvăluit o schiță a planului său de ajutor extern. Propunerea în patru părți împarte ajutorul pentru Israel, Ucraina și Taiwan în proiecte de lege separate, iar o parte din asistență ar fi condiționată ca un împrumut și ar include mandate pentru strategie militară și supraveghere.

Citiți și SUA: Camera Reprezentanților va vota proiectul de lege privind ajutorul de 61 miliarde de dolari pentru Ucraina

Dacă Putin va învinge Ucraina, “nu am nicio îndoială că va veni momentul în care va trece granița [în Europa], că bărbații și femeile noastre în uniformă vor trebui să lupte”, a declarat Pence.

“Nu ar trece mult timp până când el ar trece granița și oamenii noștri ar trebui să meargă să lupte în conformitate cu articolul 5” din tratatul NATO, conform căruia un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor, a spus Pence.

Fostul vicepreședinte american a precizat că în cazul în care Putin ar ataca mai departe în Europa, nu ar trece mult timp până când va exista o acțiune a Chinei în strâmtoarea Taiwan sau undeva în China de Sud.

Citiți și “Mișcă-te Europa!”: Donald Trump cere Europei să furnizeze mai mulți bani pentru a ajuta Ucraina

Pence a apărat retorica dură a lui Trump cu privire la eșecul aliaților europeni de a îndeplini obiectivul NATO de a cheltui 2% din PIB pentru apărare.

“Aliații noștri din NATO se află astăzi într-o poziție mai bună pentru a sprijini Ucraina în ultimii doi ani datorită acestor creșteri ale cheltuielilor pentru apărare”, a spus el.

Cu toate acestea, Pence a subliniat că Trump este “un pic diferit” de el, în timp ce a reflectat asupra refuzului său din 2021 de a-l susține pe Trump în blocarea certificării în Congres a lui Joe Biden ca fiind câștigătorul alegerilor din SUA.

“Întotdeauna am crezut, prin harul lui Dumnezeu, că mi-am făcut datoria în acea zi, de a susține și apăra Constituția Statelor Unite”, a spus Pence.

Președintele Klaus Iohannis va efectua, în perioada 22-24 aprilie 2024, o vizită oficială în Republica Coreea, la invitația președintelui Yoon Suk Yeol, context în care cei doi șefi de stat vor adopta Declarația Comună privind consolidarea Parteneriatului Strategic bilateral, Coreea de Sud fiind prima țară din regiunea Asia-Pacific cu care România a ridicat relațiile la nivel de Parteneriat Strategic, semnat în 2008, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Intensificarea contactelor politico-diplomatice dintre cele două state, trendul pozitiv al schimburilor comerciale bilaterale, precum și multitudinea domeniilor în care există potențial și interes reciproc de colaborare reprezintă principalele premise care fundamentează decizia de a consolida Parteneriatul Strategic dintre România și Republica Coreea, cu prilejul vizitei oficiale la Seoul, prima la nivel de șef de stat din ultimii 16 ani. De altfel, cei doi lideri au avut o întrevedere bilaterală anul trecut, cu prilejul summitului NATO de la Vilnius, discuție ce a avut loc în contextul în care sud-coreenii au anunțat o finanțare de 75 de milioane de euro pentru reactoarele modulare din România

În acest context, va fi adoptată la cel mai înalt nivel „Declarația Comună privind consolidarea Parteneriatului Strategic România – Republica Coreea”, un document care va stabili direcțiile principale de cooperare vizate de ambele părți pentru următorii 10 ani.

Vizita în Coreea de Sud va debuta luni, 22 aprilie 2024, cu ceremonia depunerii unei coroane de flori la Cimitirul Național din Seoul și un tur informativ al Panmunjom (Joint Security Area) din Zona Demilitarizată.

Marți, 23 aprilie 2024, președintele Klaus Iohannis va fi primit de Președintele Yoon Suk Yeol. Consultările politice dintre cei doi șefi de stat vor viza teme privind consolidarea Parteneriatului Strategic, cooperarea politico-diplomatică și în domeniul apărării, principalele provocări din plan regional și global, precum și impulsionarea ariilor sectoriale, cu accent pe intensificarea comerțului și a investițiilor în domeniul energiei verzi și nucleare, al noilor tehnologii, IT&C, al mediului și gestionării schimbărilor climatice, în cel al infrastructurii, al sănătății, al educației sau alte noi domenii. Va fi evidențiată și legătura specială pe care schimburile interumane și culturale, care se bucură de o creștere remarcabilă în ultimii ani, o reprezintă pentru cele două state.

În prezența celor doi lideri vor fi semnate o serie de documente relevante pentru consolidarea relației bilaterale, vizând: apărarea, energia nucleară, investițiile și comerțul exterior, cooperarea în situații de urgență și managementul dezastrelor, cooperarea în domeniile culturii, mass-media, tineretului și sportului.

Din delegația oficială care îl însoțește pe șeful statului la Seul fac parte și membri ai Guvernului României, ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, ministrul afacerilor externe, Luminița Odobescu, ministrul energiei, Sebastian Burduja, și secretarul de stat, Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat.

În cadrul vizitei oficiale în Republica Coreea, președintele Iohannis va avea o întrevedere cu prim-ministrul Han Duck-soo, prilej pentru a puncta principalele obiective ale relației economice bilaterale și pentru a evalua rezultatele celui de-al X-lea Comitet Mixt pentru Cooperare Industrială (Seoul, 25 martie 2024).

Miercuri, 24 aprilie 2024, șeful statului va vizita Complexul de producție Doosan Enerbility, Changwon (Busan), unde va avea o serie de discuții cu principalii factori de conducere referitoare la noile provocări și oportunități în domeniul energiei regenerabile și al reactoarelor modulare mici (SMR).

Cu prilejul vizitei oficiale în Republica Coreea, șeful statului va avea întâlniri cu reprezentanți ai comunității românești și ai mediului de afaceri și va vizita expoziția de artă tradițională românească „Insight Romania”.

Argentina a cerut să devină “partener global” al NATO, solicitare transmisă formal Alianţei în cadrul unei întâlniri pe care ministrul argentinian al apărării, Luis Petri, a avut-o la Bruxelles cu secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană.

“M-am întâlnit cu Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO. I-am prezentat scrisoarea de intenție prin care se exprimă solicitarea Argentinei de a deveni partener global al acestei organizații. Vom continua să lucrăm la recuperarea legăturilor pentru modernizarea și antrenarea forțelor noastre la standardele NATO”, a scris Petri, pe Twitter.

Me reuní con @Mircea_Geoana, Secretario General Adjunto de la @NATO. Le presenté la carta de intención que expresa la solicitud de Argentina en convertirse en un socio global de esta organización. Seguiremos trabajando en recuperar vínculos que permitan modernizar y capacitar a… pic.twitter.com/PN0s5bx9U2

— Luis Petri (@luispetri) April 18, 2024

“Este o mare plăcere să-i urez bun venit ministrului Apărării, domnul Petri, la Cartierul General al NATO. Argentina joacă un rol important în America Latină și salut cererea de astăzi de a explora posibilitatea de a deveni partener NATO. NATO colaborează cu o serie de țări din întreaga lume pentru a promova pacea și stabilitatea. O cooperare politică și practică mai strânsă ar putea fi benefică pentru ambele părți”, a declarat și Mircea Geoană, conform unui comunicat al Alianței.

Cei doi lideri au făcut un schimb de opinii cu privire la provocările de securitate europene și latino-americane. Secretarul general adjunct a salutat rolul Argentinei în sprijinirea Ucrainei cu asistență umanitară vitală, inclusiv alimente, medicamente și sprijin pentru refugiați.

Dialogul politic al NATO cu Argentina a început în prima parte a anilor 1990. Ulterior, Buenos Aires a contribuit la operațiunile NATO de sprijinire a păcii în Bosnia și Herțegovina, precum și în Kosovo.

În prezent, Columbia este singura țară parteneră a NATO din America Latină.

Orice decizie cu privire la un parteneriat oficial ar necesita un consens din partea tuturor celor 32 de aliați.