Connect with us

ROMÂNIA

Ambasadorul României în SUA a discutat cu oficialul american pentru controlul armamentelor și securitate internațională despre scutul de la Deveselu, ”o contribuție semnificativă pentru apărarea colectivă aliată”

Published

on

© Andrei Muraru/ Facebook

Ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru, a avut o întâlnire cu Bonnie Jenkins, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională în cadrul Departamentului de Stat al SUA.

Cei doi au discutat despre Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, despre cooperarea bilaterală în domeniul securității și apărării, dar și despre importanța strategică a scutului anti-rachetă de la Deveselu.

”Am avut o discuție excelentă cu ambasadoarea Bonnie Jenkins, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională în cadrul Departamentului de Stat al SUA. Am discutat despre Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, aflat anul acesta la cea de-a 25-a aniversare, despre cooperarea bilaterală în domeniul securității și apărării, inclusiv în cadrul NATO”, a precizat acesta într-un mesaj publicat pe Facebook.

Totodată, cei doi au abordat și chestiunea scutului anti-rachetă de la Deveselu.

”De asemenea, împreună cu subsecretarul de stat am evidențiat importanța proiectului strategic comun de apărare împotriva rachetelor balistice Aegis Ashore de la Deveselu, o contribuție semnificativă pentru apărarea colectivă aliată, ca parte integrantă a capabilității aliate de apărare antirachetă”, a completat Muraru.

Trebuie specificat că scutul de la Deveselu este pur defensiv, după cum amintea și secretarul general adjunct al NATO

Întâlnirea dintre cei doi a avut loc în contextul solicitărilor Ministerului de Externe al Federației Ruse privind prezența militară aliată pe flancul estic al NATO, calificate de România drept inadminisibile și lipsite de orice fundament.

Părerea este împărtășită și de Alianța Nord-Atlantică care, prin vocea secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și purtătorului de cuvânt, Oana Lungescu, a exclus orice posibilitate de negociere a prezenţei militare a NATO pe teritoriul ţărilor membre din Europa de Est.

De altfel, pe fondul temerilor exprimate de Washington că acesta ”pregătește terenul pentru fabricarea unui pretext de invazie în estul Ucrainei”, regiune pe care urmărește să o ”integreze de facto”, conform mențiunilor Înaltului Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, președinții american și francez, Joe Biden, respectiv Emmanuel Macron, și-au arătat deschiderea de a consolida flancul estic al NATO prin creșterea prezenței militare în România, gest salutat de președintele Klaus Iohannis și premierul Nicolae Ciucă

În plus, consilierul pentru securitate al liderului de la Casa Albă, Jake Sullivan, a dat asigurări că SUA vor continua coordonarea strânsă cu aliații “București 9” în eforturile de apărare ale NATO, acesta fiind un ”semnal clar și ferm al angajamentului puternic al Statelor Unite și NATO pentru securitatea flancului estic”, potrivit aprecierilor ministrului de externe, Bogdan Aurescu

În egală măsură, Spania a luat decizia de a trimite nave de război care să se alăture forțelor navale NATO din Mediterana și Marea Neagră, în vreme ce Franța va desfășura nave și avioane în proximitatea României.

Consolidarea flancului estic, temă aflată pe lista obiectivelor de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București, se numără printre chestiunile care vor fi abordate în cadrul reuniunii Consiliului Suprem de Apărare a Țării, ce va avea loc miercuri

Aceste cerințe ale Moscovei fac parte dintr-un pachet mai larg de solicitări privind securitatea europeană, ce cuprinde inclusiv excluderea oricărei noi extinderi a NATO către Est, mai ales către Ucraina, și încetarea cooperării Alianţei cu statele din fostul bloc sovietic, respins categoric de țările occidentale. 

Washingtonul urmează să-i prezinte săptămâna viitoare Moscovei răspunsul său la propunerile înaintate de aceasta, la finalul a două săptămâni intense ale diplomației ce s-a încheiat cu ”discuții sincere și substanțiale” desfășurate la Geneva între secretarul de stat american, Antony Blinken și omologul rus, Serghei Lavrov.

În cazul unui progres în tratativele ruso-americane, Blinken nu a exclus o posibilă întâlnire între preşedinţii Vladimir Putin şi Joe Biden, întâlnire pe care Lavrov a considerat-o prematură în acest stadiu.

Acestea au debutat la 10 ianuarie într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

În  cea de-a treia rundă a discuțiilor, desfășurate sub auspiciile Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Statele Unite au respins ”șantajul” Rusiei, care amenință cu acțiuni în lipsa unui ”răspuns constructiv” din partea Occidentului asupra cererilor sale privind securitatea europeană, printre acestea aflându-se inclusiv desfăşurarea unei infrastructuri militare în Cuba şi Venezuela, potrivit mențiunilor ministrului adjunct de externe rus Serghei Riabkov. 

Săptămâna s-a încheiat cu reuniunea miniștrilor apărării și de externe, găzduită de orașul francez Brest, context în care Vasile Dîncu și Bogdan Aurescu au pledat pentru coordonarea UE cu NATO și SUA și pregătirea de măsuri ferme pentru descurajarea Rusiei.

Acestea au continuat ulterior cu vizita șefei diplomației germane la Kiev, unde a avut  întrevederi cu președintele Volodimir Zelenski și cu omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, pe care i-a asigurat că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și că Rusia va plăti un preț ridicat dacă va recurge la o nouă agresiune, mesaj dublat de  șefa diplomaţiei canadiene, Melanie Joly, care a avertizat marți Moscova împotriva unei invazii a Ucrainei, care s-ar solda cu consecințe grave dacă s-ar produce.

Baerbock a călătorit ulterior la Moscova, unde a avut prima întrevedere cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, întorcându-se apoi la Berlin unde s-a întâlnit cu secretarul de stat american, Antony Blinken, cu miniștrul francez, Jean-Yves Le Drian, și ministrul de stat britanic James Cleverly

Oficialul american avusese anterior o primă oprire la Kiev, de unde a anunțat deblocarea unui ajutor de 200 de milioane de dolari pentru apărarea Ucrainei. 

Mai trebuie amintit aici că Rusia a fost destinatarul unui mesaj transmis de secretarul general al NATO, Jens Stoltenbeg, tot de la Berlin, care a invitat Consiliul NATO-Rusia la o serie de reuniuni, făcând din nou apel la Rusia să dezescaladeze situația de la granița cu Ucraina.

”Aliații NATO și Rusia s-au întâlnit săptămâna trecută în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar aliații NATO sunt pregătiți să se întâlnească din nou, pentru a înainta propuneri concrete și pentru a pune pe masă propuneri scrise și pentru a căuta rezultate constructive. Am invitat astăzi toți membrii Consiliului NATO-Rusia la o serie de reuniuni“, a menționat acesta.

Aceeași intenție în direcția avansării unei propuneri europene de securitate a fost manifestată și de președintele francez, Emmanuel Macron, care a prezentat miercuri prioritățile președinției la Consiliul Uniunii Europeneidee respinsă de Înaltul Reprezent al UE pentru afaceri externe și politică de securitate.

Josep Borrell, l-a invitat pe Blinken să ia parte la reuniunea miniștrilor de externe ai statelor membre, ce îi va oferi oportunitatea de a-i pune în temă pe aceștia despre discuțiile purtate cu șeful diplomației ruse, în cazul în care va da curs invitației.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu vicepreședintele companiei Lockheed Martin despre consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă s-a întâlnit luni, la Palatul Victoria, cu vicepreședintele pentru afaceri internaționale al companiei Lockheed Martin, Raymond Pisseli. În cadrul întrevederii, au fost analizate oportunitățile de a consolida componenta economică a Parteneriatului Strategic cu SUA, fiind prezentate inițiativele Lockheed Martin în domeniul cooperării industriale și de cercetare-dezvoltare, alături de companiile și instituțiile românești, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Premierul a subliniat importanța sprijinului acordat de Statele Unite ale Americii din perspectiva accesului la tehnologie performantă în domeniul apărării, precum avioane multi-rol, sistemele Himars, Patriot sau bateriile anti-rachetă de la Marea Neagră.

Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Economiei conlucrează strâns pentru ca industria de apărare românească să aibă capacitatea gestionării cooperării cu partenerii trans-atlantici. În acest sens, creșterea bugetului apărării la 2,5 la sută din PIB, începând cu anul viitor, va oferi noi oportunități de finanțare industriei de profil.

Compania Lockheed Martin este prezentă de 25 de ani în România, fiind implicată în mai multe proiecte care au un impact semnificativ în diverse domenii.

În contextul geopolitic actual, generat de relevanța strategică a Mării Negre și de nevoia întăririi rezilienței, inclusiv din perspectivă economică, proiectele de dezvoltare vizează o colaborare de lungă durată, cu o abordare integrată a multiplelor platforme în care se colaborează la acest moment.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja: România trebuie să achite „minim 60 de milioane de euro” din datoria pe care o are la Agenția Spațială Europeană

Published

on

© Romanian Space Agency (ROSA) / Facebook

Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Sebastian Burduja, a declarat luni că România trebuie să achite “minim 60 de milioane de euro” din datoria pe care o are la Agenţia Spaţială Europeană, informează Agerpres.

“România are o situaţie dificilă, pentru că în perioada 2017 – 2019 nu şi-a achitat cotizaţia la Agenţia Spaţială Europeană, devenind singura ţară care, din păcate, nu a făcut asta. Ulterior, din 2019 încolo, noi am început să plătim (…) din aceste sume restante care în acest moment ajung la aproape 100 de milioane de euro, deci o sumă substanţială şi, în contextul actual economic, căutăm să găsim o cale de mijloc în care să plătim cât mai mult din această sumă, fără să periclităm echilibrul fiscal bugetar al ţării”, a afirmat el, după intervenţia din deschiderea conferinţei “Space and Security for Eastern Europe – Romania, 10 years in the European Space Agency”, organizată de Agenţia Spaţială Română.

De asemenea, ministrul a adăugat că această cotizaţie reprezintă de fapt “o investiţie extrem de rentabilă pentru România”.

“Noi trebuie să plătim această datorie în cât mai scurt timp, astfel încât să redevenim membri cu drepturi depline ai European Space Agency (ESA). Noi trebuie să dăm până în luna octombrie minim 60 – 60 şi ceva de milioane de euro. Este o sumă importantă, pentru a putea să reglăm lucrurile cu Agenţia Spaţială Europeană”, a precizat el.

Mai mult, Sebastian Burduja a mărturisit că găseşte decizia de a nu mai plăti cotizaţia României la ESA drept “inexplicabilă”.

În acest context, ministrul a menţionat că dreptul de vot al României la ESA este suspendat, ţara noastră fiind singura în această situaţie. Totuşi, în această perioadă, experţii români au acces la programele ESA.

“Nu ştim cât mai durează indulgenţa Agenţiei Spaţiale Europene”, a completat Burduja.

Continue Reading

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII

Nicolae Ciucă: Acordul între BEI și Transgaz pentru elaborarea strategiei de decarbonizare constituie un pas important pentru România în dezideratul său de a face tranziția către o economie verde

Published

on

© Guvernul României / Facebook

Acordul între Banca Europeană de Investiții și Societatea Națională Transgaz pentru elaborarea strategiei de decarbonizare este un demers care se înscrie în obiectivele și nivelul de ambiție al Guvernului pentru realizarea tranziției către o economie verde, a trasmis luni premierul Nicolae Ciucă, potrivit unui comunicat de presă.

“Semnarea acordului de consultanță între Banca Europeană de Investiții și Societatea Națională Transgaz pentru elaborarea strategiei de decarbonizare constituie un pas important pentru România “în dezideratul său de a face tranziția către o economie verde. Strategia urmată de companii precum SNTGN Transgaz SA dovedește că tranziția se poate face progresiv și că atingerea obiectivelor trebuie acompaniată de resurse adecvate. Demersul companiei constituie un exemplu de bună practică și încurajez toate instituțiile, toate societățile comerciale să îl urmeze”, a declarat prim-ministrul României.

Mai mult, Nicolae Ciucă a precizat că acest proiect contribuie și  la îndeplinirea obiectivelor din PNRR, astfel încât “să menținem echilibrul între reforme și investiții”.

El a mulțumit Băncii Europene pentru Investiții pentru tot suportul pe care l-a acordat până acum și îl va acorda de aici înainte României.

De asemenea, prim-ministrul a precizat că Bancă Europeană de Investiții va asigura sprijin şi Ministerului Educației, finanțând o serie întreagă de proiecte în universitățile din România și va acorda sprijin tinerilor care provin din familiile cu venituri mici.

“Acest sprijin constituie o experiență care ne dă încrederea că putem continua şi de aici înainte și identifica oportunitățile create atât de situația de securitate în care ne găsim, cu specificul țărilor de graniță a Ucrainei, și, desigur, celelalte oportunități prin care căutăm să ne asigurăm sursele de energie și independența energetică față de Rusia. Mulțumindu-vă și felicitându-vă încă o dată, vă doresc succes în derularea programului”, a conchis premierul.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA11 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă a discutat cu vicepreședintele companiei Lockheed Martin despre consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA

NATO21 mins ago

Klaus Iohannis: România salută decizia Suediei de a adera la NATO și susține un proces rapid de extindere. Alianța noastră va fi mai puternică ca niciodată

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

UE pregătește un plan care să permită plata gazului rusesc în ruble fără a încălca sancțiunile impuse Rusiei

NATO1 hour ago

Decizie istorică la Stockholm: Suedia a decis să depună cererea de aderare la NATO, punând capăt unei perioade de două secole de neutralitate

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja: România trebuie să achite „minim 60 de milioane de euro” din datoria pe care o are la Agenția Spațială Europeană

CONSILIUL UE2 hours ago

UE prelungește până în 2025 sancțiunile împotriva atacurilor cibernetice care amenință statele membre

SUA2 hours ago

Declarație transatlantică privind tehnologia și comerțul: SUA și UE au ajuns la noi înțelegeri pentru investiții în semiconductori, acordarea licențelor sau integritatea informațiilor în situații de criză

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII3 hours ago

Nicolae Ciucă: Acordul între BEI și Transgaz pentru elaborarea strategiei de decarbonizare constituie un pas important pentru România în dezideratul său de a face tranziția către o economie verde

U.E.3 hours ago

Lituania critică opoziția Ungariei față de embargoul asupra petrolului rusesc: ”Întreaga UE este ținută ostatică de un stat membru”

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

CE propune noi norme pentru a îmbunătăți flexibilitatea bugetului UE în perioade de criză și digitalizarea gestionării banilor europeni

NATO1 day ago

Stoltenberg: Vom căuta modalități de a oferi garanții de securitate Finlandei și Suediei pe parcursul procesului de aderare la NATO

NATO1 day ago

Stoltenberg: Am discutat cu ministrul de externe turc și mă aștept să dăm curs rapid cererii de aderare a Finlandei și Suediei. Intenția Turciei nu este de a bloca aderarea la NATO

INTERNAȚIONAL1 day ago

Mai mult ajutor militar din partea SUA este în drum spre Ucraina, a anunțat șeful diplomației ucrainene după întâlnirea cu Antony Blinken

NATO1 day ago

Secretarul general adjunct al NATO: Finlanda și Suedia sunt cei mai apropiați parteneri ai NATO. Vom găsi condițiile pentru un consens dacă decid să solicite aderarea

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

De la Hiroshima, primul oraș din istorie bombardat nuclear, șeful Consiliului European denunță “referirile rușinoase ale Rusiei la utilizarea armelor nucleare”

ROMÂNIA4 days ago

Klaus Iohannis: Inflația și prețurile la energie au o singură cauză, războiul lui Putin împotriva Ucrainei. Vinovat este Putin

MAREA BRITANIE6 days ago

Într-un moment de cotitură pentru monarhia britanică, prințul Charles a deschis o nouă sesiune a Parlamentului britanic în locul reginei Elisabeta a II-a

ROMÂNIA6 days ago

Nicolae Ciucă a cerut tuturor instituțiilor care gestionează implementarea PNRR continuarea dialogului cu experții europeni

REPUBLICA MOLDOVA6 days ago

De la Chișinău, secretarul general al ONU mulțumește R. Moldova pentru ”exemplul de umanitate” în criza refugiaților ucraineni

ROMÂNIA1 week ago

PNRR: Marcel Boloș se deplasează la Bruxelles pentru clarificări în vederea lansării celor 57 de apeluri din 69 existente în portofoliu

Team2Share

Trending