Connect with us

ENERGIE

Ambasadorul României în SUA a discutat cu secretarul american al energiei despre exploatarea resurselor de hidocarburi din România, ”o componentă importantă pentru dezvoltarea Parteneriatului Strategic”

Published

on

Ambasadorul României în SUA, George Cristian Maior, a avut, miercuri, 25 iulie 2018, o întrevedere cu secretarul energiei al Statelor Unite, Rick Perry, informează un comunicat al ambasadei remis CaleaEuropeana.ro.

Cu această ocazie, cei doi interlocutori au subliniat impactul major al exploatării resurselor de hidrocarburi din România pentru securitatea energetică din regiune, ca o componentă importantă pentru dezvoltarea Parteneriatului Strategic dintre SUA şi România“, relevă sursa citată.

Foto: Ambasada României în SUA

Comunicatul ambasadei României la Washington mai arată că, în context, secretarul american al energiei, Rick Perry, a reafirmat interesul faţă de dezvoltarea dialogului pe teme de energie, inclusiv cu ocazia Summit-ului la nivel înalt al Iniţiativei celor Trei Mări, care va avea loc la Bucureşti, în perioada 17-18 septembrie 2018.

Întâlnirea a avut loc și în contextul în care Camera Deputaților, for decizional, a adoptat luna aceasta legea offshore pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, într-o variantă care include toate prevederile cu care companiile petroliere nu au fost de acord, precum impozitul pe veniturile suplimentare sau eliminarea creditului fiscal, informează Adevărul.

Reamintim totodată că, în cadrul unei vizite în SUA în luna iunie, viceprim-ministrul Ana Birchall a avut o întrevedere cu secretarul Rick Perry, context în care s-a desfășurat și o reuniune cu liderii de delegaţii ale ţărilor participante la Summit-ul Iniţiativei celor Trei Mări, care va fi găzduit de România în toamna acestui an. La întrunirea delegațiilor s-a discutat, împreunp cu secretarul american al energiei și cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru energie, despre dezvoltarea dialogului pe teme de energie într-un format care să cuprindă reprezentanţii celor 12 state membre ale Iniţiativei celor Trei Mări, ai Statelor Unite ale Americii şi ai Uniunii Europene.

Atunci, Ana Birchall a punctat că ”România rămâne angajată în identificarea celor mai viabile soluții din punct de vedere economic pentru a valorifica rezervele energetice din Marea Neagră, consolidarea profilului țării noastre ca pol de securitate energetică regională fiind un obiectiv prioritar”.

Mai mult, la Conferința mondială a gazelor, ce a avut loc tot în luna iunie la Washington, poziția SUA a cuprins referiri directe la România. Statele Unite consideră că resursele de hidrocarburi de care România dispune în bazinul Mării Negre sunt ”o promițătoare și încă nevalorificată sursă de energie care ar întări piețele de energie și securitatea energetică a regiunii”.

În marja aceleiași conferințe, ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a criticat Bucureștiul pentru periclitarea siguranței energetice din regiune. În replică, Ministerul Afacerilor Externe a solicitat, prin intermediul ambasadei României la Budapesta, clarificări privind motivaţia acestor opinii față de cooperarea energetică regională.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ENERGIE

Transgaz și Austrian Central European Gas Hub au decis înființarea Romanian Gas Hub, o companie destinată dezvoltării sectorului gazier și asigurării securității energetice în România și în regiune

Published

on

© Transgaz

Transgaz, operatorul de transport şi sistem (OTS) din România, şi Austrian Central European Gas Hub (CEGH), Operatorul Punctului Virtual de Tranzacţionare din Austria, au semnat un acord de cooperare în vederea înfiinţării societăţii române pe acţiuni Romanian Gas Hub, estimată pentru finalul lunii februarie 2020.

Potrivit unui raport al Transgaz, publicat marţi pe site-ul Bursei de Valori Bucureşti (BVB), Romanian Gas Hub va fi o companie mixtă ce va avea ca obiectiv operarea Punctului Virtual de Tranzacţionare din România (PVT). Transgaz va deţine 51% din acţiuni, iar CEGH 49%. Transgaz va nominaliza directorul general, iar CEGH va numi directorul general adjunct.

“Prin acest hub de gaze, Transgaz îşi afirmă rolul de leader în ceea ce priveşte asigurarea securităţii energetice în România şi în regiune. Hub-ul Românesc de gaze este o reuşită deosebit de importantă, care creează premisele pentru dezvoltarea economică şi financiară a României. Transgaz are capacitatea şi know-how-ul necesare pentru a gestiona proiectul. Cu sprijinul Ministerului Economiei, acţionarul majoritar al Transgaz, al tuturor factorilor decizionali, vom reuşi să dezvoltăm sectorul gazier, transformându-l într-unul din principalele motoare de dezvoltare ale ţării. După implementarea calendarului privind înfiinţarea noii societăţi, Romanian Gas Hub, estimată pentru finalul lunii februarie 2020, în funcţie de ceea ce hotărăşte statul român, în această societate pot intra în calitate de acţionari, companii/ entităţi româneşti precum: Romgaz, OMV Petrom, alţi producători de gaze din România, CEC sau Eximbank în calitate de Casă de Clearing, OPCOM, BRM, BVB ş.a.”, a declarat directorul general al Transgaz, Ion Sterian, citat de Agerpres.

Potrivit sursei citate, acordul de cooperare a fost semnat din partea Transgaz România de Ion Sterian, director general, iar din partea Central European Gas Hub de Gottfried Steiner, CEO.

Acest acord apare în contextul în care Transgaz a inaugurat luni Stația de Comprimare Gaze Naturale de la Jupa, care face parte din proiectul BRUA.

BRUA este un proiect care se va traduce pe teritoriul României printr-o conductă de 550 km pe traseul Giurgiu – Podişor – Corbu – Hurezani – Haţeg – Recaş – Horia şi a trei staţii noi de comprimare (Corbu, Haţeg, Horia), care vor lega punctele existente de interconectare cu sistemele de transport gaze naturale din Bulgaria (la Giurgiu) şi Ungaria (Csanadpalota). La momentul finalizării BRUA, gazoductul va permite transportul a 1,5 mld. mc/an gaze naturale înspre Bulgaria şi de 4,4 mld. mc/an înspre Ungaria.

Privit într-un context regional, gazoductul BRUA se integrează în politicile UE de diversificare a surselor de energie și securizare furnizării de gaze naturale către piața europeană. Combinat cu proiectele similare din Bulgaria și Grecia, BRUA va lega Europa Centrală cu Coridorul Sudic ce aduce gazele azere din Bazinul Caspic, via Turcia, prin Grecia și Albania.

Continue Reading

ENERGIE

Transgaz a inaugurat Staţia de Comprimare Gaze Naturale de la Jupa, parte a proiectului strategic BRUA

Published

on

© Ministerul Economiei/ Facebook

SNTGN Transgaz SA a inaugurat, luni, Staţia de Comprimare Gaze Naturale de la Jupa, care face parte din Proiectul BRUA, informează Ministerul Economiei într-un comunicat.

Valoarea contractului de execuţie la 31 august, fără mentenanţă, pentru STC Jupa este de 103,56 milioane lei. Valoarea celor 2 unităţi de comprimare instalate în STC Jupa este de 12,6 milioane euro.

“Prin modul în care a gestionat până acum proiectul BRUA, Transgaz a dovedit că este capabil să gestioneze iniţiative strategice de amploare europeană. BRUA este în grafic, aşa cum am spus de fiecare dată, iar în perioada următoare vom continua să inaugurăm noi obiective de investiţii din cadrul acestui proiect. Mulţumesc tuturor angajaţilor Transgaz, precum şi tuturor contractorilor, pentru efortul depus. Pe lângă BRUA, Transgaz gestionează, simultan, alte proiecte majore de investiţii, precum cele care permit dezvoltarea Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale astfel încât fiecare comunitate locală să aibă acces la gaze, dar şi gazoductul Ungheni-Chişinău, care va duce la creşterea gradului de securitate energetică regională şi va oferi o nouă perspectivă economică şi energetică Republicii Moldova”, a declarat Ion Sterian, directorul general al Trangaz, citat în comunicatul Ministerului Economiei.

Proiectul BRUA-Faza I constă în realizarea următoarelor obiective: conductă Podişor – Recaş în lungime de 479 km, precum şi 3 staţii de comprimare gaze naturale (STC Podişor, STC Bibeşti şi STC Jupa) fiecare staţie fiind echipată cu două agregate de comprimare (unul în funcţiune şi unul de rezervă), cu posibilitatea de asigurare a fluxului bidirecţional de gaze. Proiectul asigură capacităţi de transport bidirecţional de 1,5 miliarde de metri cubi pe an în/din direcţia Bulgaria, şi 4,4 miliarde de metri cubi pe an în/din direcţia Ungaria.

Staţia de Comprimare Gaze Jupa este o instalaţie tehnologică interconectată la următoarele conducte magistrale de gaze: DN 32″ SCG Bibeşti – SCG Jupa, DN 32″ SCG Jupa – Ungaria, DN 20″ Vest 1, DN 20″ Vest 2. Scopul SCG Jupa (judeţul Caraş Severin) este comprimarea gazelor din conductele magistrale la care este conectată, în vederea compensării pierderilor de presiune care sunt inerente procesului de transport al gazelor naturale. Staţia este bidirecţională; ea poate comprima gaze atât din direcţia Bibeşti către direcţia Ungaria, cât şi din direcţia Ungaria către direcţia Bibeşti.

Ordinul de începere a lucrărilor pentru SCG Jupa a fost transmis în data de 16 aprilie 2018.

SNTGN Transgaz SA este operatorul tehnic al Sistemului Naţional de Transport (SNT) al gazelor naturale.

Continue Reading

ENERGIE

Klaus Iohannis: Administrația Trump așteaptă ameliorarea legislației în domeniul energiei pentru a creşte atractivitatea României pentru investitorii americani

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că Statele Unite și administrația Trump aşteaptă ca legislaţia din România în domeniul energiei să fie ameliorată, în condițiile în care alături de omologul american a adoptat o Declarație Comună în care România și Statele Unite recunosc că securitatea energetică este securitate națională și își asumă că vor analiza modalități de îmbunătățire a climatului investițional în domeniul energiei.

“Există această preocupare şi ea a fost adusă în discuţie, însă într-o notă optimistă. Preşedintele Trump şi ceilalţi prezenţi au exprimat aşteptarea că această legislaţie să fie ameliorată pentru a creşte atractivitatea României pentru investitorii americani şi sunt convins că aceste lucruri se pot realiza”, a spus Iohannis în declaraţia susţinută la Ambasada României din SUA, cu referire la legea offshore şi OUG 114.

Șeful statului a fost întrebat şi dacă anunţul Exxon privind retragerea din România ar avea legătură cu modificările aduse legislaţiei.

“Nu vreau să fac speculaţii, însă această chestiune a fost adusă în discuţie şi eu cred că vom primi clarificări în perioada imediat următoare”, a arătat Iohannis, menţionând că omolul american este foarte interesat să fie dezvoltate noi surse de energie, precum cele din Marea Neagră.

”România și Statele Unite recunosc că securitatea energetică este securitate națională. Subliniem opoziția noastră față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe aliații și partenerii noștri dependenți energetic față de Rusia. Resursele de gaze naturale din România au potențialul de a crește prosperitatea statelor noastre, precum și de a întări securitatea energetică a Europei. România și Statele Unite vor analiza modalități de îmbunătățire a climatului investițional în domeniul energiei în beneficiul ambelor țări. Mai mult, încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”, este stipulat în textul declarației adoptate de președinții Iohannis și Trump.

Anterior vizitei la Washington, șeful statului a afirmat că ”există o disponibilitate la nivel de Guvern de a repara anumite chestiuni ale ordonanței 114 și a legii offshore care nu au fost bine gândite”.

Ar fi de dorit, pentru că mulţi investitori de bună credinţă sunt îngrijoraţi“, a mai explicat șeful statului cu privire la cele două acte normative.

România își dorește ca Exxon să rămână. Ni s-a transmis că această discuție referitoare la plecare ține mai degrabă de politica globală a companiei și nu de situația de aici. (…) Energia este sensibilă și importantă. Securitatea energetică ține de securitatea națională”, a spus președintele săptămâna trecută.

Discuțiile privind relația energetică au avut loc în contextul în care a fost instaurat un climat volatil și impredictibil cu privire la exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră. Recent, au fost întețite informațiile privire la potențiala retragere a companiei americane Exxon Mobil din procesul de exploatare a zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră pe fondul impredictibilității cadrului legislativ.

În apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.

La începutul anului, compania OMV Petrom, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, a anunțat că amână investițiile în Marea Neagră din cauza volatilității legislativeAnterior, și compania americană ExxonMobil a cerut României o legislație stabilă și infrastructură pentru a începe exploatarea gazelor din Marea Neagră.

De altfel, întârzierea în adoptarea legii offshore care reglementează exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră – promulgată în noiembrie 2018 – a determinat companiile de profil să amâne investițiile.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending