Connect with us

ENERGIE

Ambasadorul României în SUA a discutat cu secretarul american al energiei despre exploatarea resurselor de hidocarburi din România, ”o componentă importantă pentru dezvoltarea Parteneriatului Strategic”

Published

on

Ambasadorul României în SUA, George Cristian Maior, a avut, miercuri, 25 iulie 2018, o întrevedere cu secretarul energiei al Statelor Unite, Rick Perry, informează un comunicat al ambasadei remis CaleaEuropeana.ro.

Cu această ocazie, cei doi interlocutori au subliniat impactul major al exploatării resurselor de hidrocarburi din România pentru securitatea energetică din regiune, ca o componentă importantă pentru dezvoltarea Parteneriatului Strategic dintre SUA şi România“, relevă sursa citată.

Foto: Ambasada României în SUA

Comunicatul ambasadei României la Washington mai arată că, în context, secretarul american al energiei, Rick Perry, a reafirmat interesul faţă de dezvoltarea dialogului pe teme de energie, inclusiv cu ocazia Summit-ului la nivel înalt al Iniţiativei celor Trei Mări, care va avea loc la Bucureşti, în perioada 17-18 septembrie 2018.

Întâlnirea a avut loc și în contextul în care Camera Deputaților, for decizional, a adoptat luna aceasta legea offshore pentru exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, într-o variantă care include toate prevederile cu care companiile petroliere nu au fost de acord, precum impozitul pe veniturile suplimentare sau eliminarea creditului fiscal, informează Adevărul.

Reamintim totodată că, în cadrul unei vizite în SUA în luna iunie, viceprim-ministrul Ana Birchall a avut o întrevedere cu secretarul Rick Perry, context în care s-a desfășurat și o reuniune cu liderii de delegaţii ale ţărilor participante la Summit-ul Iniţiativei celor Trei Mări, care va fi găzduit de România în toamna acestui an. La întrunirea delegațiilor s-a discutat, împreunp cu secretarul american al energiei și cu vicepreședintele Comisiei Europene pentru energie, despre dezvoltarea dialogului pe teme de energie într-un format care să cuprindă reprezentanţii celor 12 state membre ale Iniţiativei celor Trei Mări, ai Statelor Unite ale Americii şi ai Uniunii Europene.

Atunci, Ana Birchall a punctat că ”România rămâne angajată în identificarea celor mai viabile soluții din punct de vedere economic pentru a valorifica rezervele energetice din Marea Neagră, consolidarea profilului țării noastre ca pol de securitate energetică regională fiind un obiectiv prioritar”.

Mai mult, la Conferința mondială a gazelor, ce a avut loc tot în luna iunie la Washington, poziția SUA a cuprins referiri directe la România. Statele Unite consideră că resursele de hidrocarburi de care România dispune în bazinul Mării Negre sunt ”o promițătoare și încă nevalorificată sursă de energie care ar întări piețele de energie și securitatea energetică a regiunii”.

În marja aceleiași conferințe, ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a criticat Bucureștiul pentru periclitarea siguranței energetice din regiune. În replică, Ministerul Afacerilor Externe a solicitat, prin intermediul ambasadei României la Budapesta, clarificări privind motivaţia acestor opinii față de cooperarea energetică regională.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ENERGIE

Energie nucleară: România și SUA colaborează pentru a deschide un centru educaţional de pregătire în domeniul reactoarelor nucleare mici şi avansate

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Ministerul Energiei şi Ambasada Statelor Unite ale Americii la Bucureşti colaborează pentru a deschide un centru educaţional de pregătire în domeniul reactoarelor nucleare mici şi avansate, informează ministerul de resort într-o postare pe Facebook.

“Ministerul Energiei împreună cu Ambasada SUA la Bucureşti colaborează pentru a explora potenţialul creării unui centru educaţional şi de pregătire în domeniul SMR în România. Tehnologia reactoarelor nucleare mici şi avansate (SMR) reprezintă cea mai inovatoarea şi versatilă soluţie pentru energie nucleară care are potenţialul de a contribui semnificativ la securitatea energetică şi atingerea obiectivelor climatice”, au transmis reprezentanţii ministerului.

În perioada 7-8 octombrie, România a găzduit un seminar pe tema acestei tehnologii, sponsorizat de U.S. Trade and Development Agency (USTDA), care a adus laolaltă reprezentanţi din statele membre UE, din industria americană, experţi în domeniul energiei din România şi alte părţi interesate.

Joia trecută, la centrala nucleară de la Cernavodă, ministrul de resort, Virgil Popescu, a susţinut dezvoltarea acestui sector în România.

Stabilitate energetică şi decarbonare fără energie nucleară nu se poate. De aceea, România va construi cu partenerii americani, canadieni şi francezi noi capacităţi nucleare la Cernavodă şi, totodată, acordăm o mare atenţie tehnologiei SMR. Nuclearelectrica este deja implicată în acest proiect, există fonduri de 1,2 milioane dolari nerambursabile pentru analiză şi identificarea unor potenţiale zone de amplasament, altele decât zona Cernavodă şi aşteptăm cu interes rezultatele pentru stabilirea paşilor următori. Reactoarele mici modulare vor fi tehnologia şi sursa de energie cea mai versatilă în viitor cu multe beneficii: sursa de energie fără emisii de CO2, construcţie modulare, etapizate, a flexbilităţii în operare şi a costurilor mai reduse pentru investiţia iniţială. În plus pot fi amplasate în zonele care au cea mai mare nevoie de surse de energie verde”, a spus ministrul, în contextul aniversării a 25 de ani de la punerea în funcțiune a Unității 1.

În discursul de la evenimentul menționat, președintele Klaus Iohannis a evocat necesitatea realizării Acordului interguvernamental dintre România și Statele Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat în luna iulie legea pentru ratificarea acordului dintre România și Statele Unite privind cooperarea în domeniul proiectelor nuclearo-energetice de la Cernavodă și în sectorul energiei nucleare civile din România.

Proiectul are ca scop relansarea noilor linii directoare de dezvoltare de capacităţi nuclearo-energetice în România care necesită o restructurare rapidă, prin valorificarea potenţialului de redefinire a direcţiilor strategice, într-o cheie diferită de cea concepută în urmă cu peste un deceniu şi bazată, în primul rând, pe investitori ce provin din ţări aliate României, în conformitate cu prevederile Memorandumului Guvernului României nr.3/20.01.2020 cu tema “Noi politici şi linii directoare de dezvoltare a sectorului nuclearo-energetic din România”.

Acordul va rămâne în vigoare pentru o perioadă de 30 de ani și va fi extins automat cu perioade succesive de 5 ani, dacă una dintre părți solicită acest lucru.

Ratificarea acestui acord este posibilă după ce guvernele României și Statelor Unite au semnat această înțelegere, la 9 decembrie, la București.

România şi SUA au parafat la 9 octombrie 2020, la Washington, un acord interguvernamental extins care permite cooperarea în ceea ce priveşte domenii de importanţă pentru România, cum ar fi proiectul Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei Nuclearo-electrice de la Cernavodă, retehnologizarea Unităţii 1, precum şi cooperare pe diverse paliere în domeniul nuclear civil din România. Separat de acordul parafat, România a identificat interesul SUA şi pentru o componentă de finanţare de 7 miliarde de dolari pentru dezvoltarea proiectelor din domeniul energetic printr-un Memorandum de Înţelegere cu Exim US.

Acordul istoric va pune bazele pentru ca România să utilizeze expertiza și tehnologia SUA cu o echipă multinațională care construiește unitățile de reactor 3 și 4 ale centralei nucleare de la Cernavodă și unitatea de reactoare a reactorului 1. 

Acest acord subliniază importanța parteneriatului strategic între Statele Unite și România și angajamentul nostru reciproc pentru securitatea energetică în regiune, mai arată comunicatul citat. Proiectul în valoare de 8 miliarde de dolari va fi coordonat de compania americană AECom și va implica un consorțiu euro-atlantic format din companii din România, Canada și Franța. Tehnologia utilizată în dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 va fi CANDU 6, similar celei utilizate în prezent la unităţile 1 şi 2.

De asemenea, în noiembrie anul trecut, Comisia Europeană a aprobat acordul România-SUA, care permite construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă cu parteneri strategici din Statele Unite și UE.

De altfel, în spectrul mai larg al măsurilor privind care vizează pachetul “Green Deal”, mai multe țări UE, între care și Franța și Româniafac apel la includerea energiei nucleare pe lista investițiilor ”verzi”.

Semnarea acestui acord a devenit posibilă după ce președinții Statelor Unite și României au adoptat, în august 2019, la Casa Albă, o declarație comună prin care au încurajat “puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Klaus Iohannis: Voi solicita în Consiliul European o intervenție coordonată la nivelul UE pentru a gestiona criza creșterii accelerate a prețurilor la energie

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a anunțat joi că va solicita la Consiliul European de la finalul lunii octombrie o intervenție coordonată, convergentă, la nivelul Uniunii, pentru adoptarea de măsuri active care să gestioneze problema creșterii prețurilor la energie.

“Din păcate, în această perioadă ne confruntăm, alături de celelalte state ale Uniunii Europene, cu o creștere accelerată a prețurilor energiei. De altfel, această problemă urmează să fie discutată la nivelul Consiliului European la care voi participa la sfârșitul acestei luni. ​Vă spun de pe-acum că voi solicita o intervenție coordonată, convergentă, la nivelul Uniunii, pentru adoptarea de măsuri active, întrucât scumpirea energiei va fi resimțită de toate economiile europene, cu implicații profunde pentru nivelul de trai al cetățenilor noștri. O astfel de problemă comună nu poate fi bine gestionată decât prin soluții comune”, a declarat președintele, în cadrul unui discurs pe care l-a susținut la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă în contextul aniversării a 25 de ani de la punerea în funcțiune a Unității 1.

În continuare, el s-a referit la instrumentele prin care România abordează criza creșterii prețurilor la electricitate.

“Pentru România este foarte importantă Legea consumatorului vulnerabil, pe care am promulgat-o recent, o lege care oferă un mecanism stabil, predictibil, de protecție a segmentelor de consumatori expuse la fenomenul de sărăcie energetică. Totodată, Ordonanța de urgență privind compensarea facturilor clienților casnici este binevenită, pentru a oferi românilor un orizont de liniște și siguranță pentru sezonul rece. Sunt însă necesare, în continuare, măsuri eficiente care să protejeze și economia, întreprinderile mici și mijlocii, firmele din industrie și companiile mari, a căror competitivitate este puternic afectată prin scumpirea produselor energetice”, a spus președintele.

Șeful statului a mai punctat că  soluțiile aflate în acest moment pe masa deciziilor trebuie să fie corect fundamentate și echilibrate, astfel încât situația actuală din energie să nu devină o povară insurmontabilă pentru diverse categorii sociale, pentru firmele din industrie sau pentru economie, în general.

“​În acest sens, atrag atenția autorităților cu atribuții în domeniu că sunt în continuare necesare soluții cu caracter durabil, care să abordeze problema creșterii prețurilor pe termen lung, pentru a nu genera alte probleme mai serioase sau mai costisitoare”, a subliniat președintele.

În discursul său, Klaus Iohannis a mai evocat necesitatea realizării Acordului interguvernamental dintre România și Statele Unite ale Americii privind cooperarea în legătură cu proiectele nuclearo-energetice de la Cernavodă şi în sectorul energiei nucleare civile din România.

“​Împreună cu Statele Unite ale Americii, partenerul nostru strategic, punem astfel bazele necesare cooperării pentru noua etapă de dezvoltare a sectorului nuclear civil în România. În vara acestui an am promulgat legea de ratificare a acordului și lucrurile încep să se miște în direcția bună. De asemenea, tot în domeniul energetic nuclear, contăm pe buna noastră cooperare cu Franța, cu care avem un parteneriat strategic puternic. ​România și-a propus pe termen mediu și lung să atingă un echilibru între reactoarele CANDU și noile tehnologii. ​Opțiunile noastre rămân deschise și examinăm inclusiv cele mai noi inovații din domeniul energeticii nucleare, cum sunt de exemplu reactoarele modulare avansate, dar și alte tehnologii de ultimă generație care apar în acest sector”, a afirmat șeful statului.

Cu privire la situația prețurilor din energie, peşedintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, că, după reuniunea informală a Consiliului European din Slovenia, Comisia Europeană s-a angajat să vină cu unele soluţii cu privire la creşterea preţurilor la energie.

Anterior, el a solicitat discuţii în Consiliul European, “cât mai curând posibil”, pe tema creşterii preţurilor la energie, șeful statului punctând acest aspect la o întâlnire în format videoconferință cu președintele Consiliului European, Charles Michel, şi alți lideri europeni, între care prim-miniștrii Cehiei și Irlandei, Andrej Babis si Micheal Martin.

Președintele a subliniat “necesitatea identificării unor soluţii europene comune, bine pregătite, pe baza propunerilor care urmează să fie făcute de către Comisia Europeană şi a contribuţiei miniştrilor de specialitate din statele membre ale Uniunii Europene, astfel încât să poată fi atenuate efectele creşterilor preţurilor la energie pentru cetăţenii europeni”.

De asemenea, România a propus, alături de Cehia, Franța, Grecia și Spania, o abordare pe cinci piloni pentru gestionarea scumpirilor la nivelul Uniunii Europene, potrivit unei declarații comune, transmisă marți, 5 octombrie, de miniștrii economiei și finanțelor din cele cinci state membre. Cei cinci piloni se referă la 1) o abordare comună la nivel european; 2) investigarea funcționării pieței europene a gazului; 3) Reforma pieței angro de energie electrică; 4) obținerea independenței energetice prin investiții în diversificarea aprovizionării cu energie și reducerea dependenței europene de țările exportatoare de gaze; și 5) asigurarea unui preț mai predictibil al carbonului și evitarea volatilității excesive.

În ceea ce privește plafonarea prețurilor la energie în România, premierul Florin Cîțu, în prezent interimar, declara luni că Guvernul va lua în considerare această soluție dacă la nivelul UE există „o masă critică” de țări care să înghețe prețurile.

La nivel european, comisarul pentru energie, Kadri Simson, a declarat miercuri în Parlamentul European că UE ar trebui să reacționeze într-un mod rapid și coordonat și a evidențiat măsurile aflate deja la dispoziția statelor membre pentru a ajuta gospodăriile și IMM-urile vulnerabile. De asemenea, Comisia Europeană va propune, înainte de sfârșitul anului, reformarea pieței gazelor pentru a o face mai rezistentă la creșterile de prețuri.

Tema creșterii prețurilor la energie va fi discutată la Consiliul European din 21-22 octombrie, Comisia Europeană fiind așteptată să vină săptămâna viitoare cu ”un set de instrumente” pentru ca statele membre să poată gestiona această situație fără a încălca normele europene.

Continue Reading

ENERGIE

Klaus Iohannis a discutat cu CEO-ul OMV Petrom despre exploatarea gazelor din Marea Neagră în conformitate cu Pactul Ecologic European și Pachetul “Fit for 55”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a primit, joi, la Palatul Cotroceni, delegaţia OMV Group, condusă de Alfred Stern, noul CEO OMV Group, context în care a subliniat rolul determinant pe care îl au gazele naturale şi exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră în tranziţia către energia verde, în conformitate cu Pactul Ecologic European şi cu orizontul pachetului european Fit for 55.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, cu ocazia întrevederii, conducerea OMV Group a prezentat strategia de dezvoltare a companiei în România pentru perioada următoare, dar şi rezultatele activităţii curente, respectiv iniţiative de responsabilitate socială. OMV Group şi-a exprimat angajamentele de a rămâne un partener de încredere pe termen lung pentru statul român.

Pe fondul situaţiei actuale de pe piaţa gazelor naturale, șeful statului a exprimat necesitatea protejării consumatorilor vulnerabili şi a economiei în ansamblul său, ca urmare a creşterii accentuate a preţurilor. De altfel, șeful statului a promulgat în aceeași zi legea privind stabilirea măsurilor de protecţie socială pentru consumatorul vulnerabil de energie.

Discuţiile s-au derulat în jurul provocărilor şi oportunităţilor generate de procesul de tranziţie energetică. Unul dintre subiectele importante ale întrevederii a fost creşterea puternică de preţuri ale gazelor naturale şi energiei electrice, aspect îngrijorător în condiţiile în care România este un producător important de gaze naturale în regiune.

În contextul actual, preşedintele Iohannis a subliniat rolul determinant pe care îl au gazele naturale şi exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră în tranziţia către energia verde, în conformitate cu Pactul Ecologic European şi cu orizontul pachetului european Fit for 55.

Regiunea Mării Negre este şi trebuie să rămână un pol de stabilitate regională şi un perimetru strategic pentru securitatea naţională. România dispune de un real potenţial în domeniul producerii gazelor naturale, a cărui valorificare poate şi trebuie să asigure independenţa energetică“, precizează Administraţia Prezidenţială.

De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis şi-a declarat susţinerea pentru parteneriatul dintre OMV Petrom şi Societatea Naţională Romgaz în proiectul offshore Neptun Deep, esenţial atât pentru furnizarea de energie securitară, cât şi pentru atingerea obiectivelor privind tranziţia energetică.

“Finalizarea negocierilor dintre compania americană ExxonMobil şi Societatea Naţională Romgaz creează premise încurajatoare pentru implicarea producătorului naţional ca partener activ în exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră şi pentru intrarea în linie dreaptă a proiectului”, arată Administraţia Prezidenţială.

Şeful statului a reiterat şi necesitatea investiţiilor în noi capacităţi de producere a energiei, bazate în mare măsură şi pe surse regenerabile, importante pentru mixul energetic asumat de România în contextul noilor ambiţii europene privind neutralitatea energetică.

El a apreciat şi implicarea activă a OMV Petrom în rândul comunităţilor locale, prin proiecte socio-educative de asigurare a eficienţei energetice la nivelul unor unităţi şcolare. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL16 hours ago

Ziua ONU | UE, hotărâtă să sprijine în continuare ONU pentru o lume mai sigură, mai stabilă și mai prosperă 

Gheorghe Falcă18 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Europa susține proiectele verzi de transport, iar Aradul se dezvoltă în această direcție

U.E.18 hours ago

Mateusz Morawiecki: Voi face totul pentru ca fondurile europene cuvenite Poloniei să nu fie ”blocate”

Corina Crețu19 hours ago

Corina Crețu, apel la conducerea țării să aloce educației 6% din PIB: Pandemia a accentuat decalajul educațional în UE

PARLAMENTUL EUROPEAN19 hours ago

Turcia | Parlamentul European reacționează în cazul ambasadorilor expulzați: UE nu se va lăsa intimidată

U.E.20 hours ago

Viktor Orban, discurs în fața a mii de simpatizanți: Lupt pentru o Europă care sprijină familia formată dintr-un bărbat și o femeie

PARLAMENTUL EUROPEAN21 hours ago

Tinerii europeni au militat pentru o Europă federală în cea de-a doua sesiune plenară a Conferinței privind Viitorul Europei

ROMÂNIA21 hours ago

MIPE: România mai are de îndeplinit 16 condiții favorizante pentru a putea atrage fonduri europene în perioada 2021-2027

INTERNAȚIONAL2 days ago

De astăzi, cetățenii Croației pot călători în SUA fără viză. Cel mai nou stat UE devine cel de-al 40-lea membru al Programului Visa Waiver

INTERNAȚIONAL2 days ago

Turcia: Ambasadorii ai 10 țări, printre care SUA și Germania, vor fi declarați ”persona non grata” de conducerea de la Ankara

NATO3 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN3 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ4 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi4 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi4 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi5 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO5 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA5 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending