Connect with us

ROMÂNIA

Ambasadorul României în SUA s-a întâlnit cu reprezentanți ai companiilor americane: România este una dintre cele mai vibrante și dinamice economii din Europa

Published

on

© Andrei Muraru/ Facebook

Ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru, a avut o întâlnire cu reprezentanții mai multor companii americane, facilitată de Consiliul de Afaceri Americano-Român, pledând pentru implicarea acestor firme pe piața economică românească.

“Am răspuns invitației lui Eric Stewart, președintele Consiliului de Afaceri Americano-Român (American – Romanian Business Council – AMRO) l, de a avea o primă întâlnire (în format hibrid) cu importante companii americane care au investit sau intenționează să investească în România”.

Printre participanți s-au numărat reprezentanți ai Lockheed Martin, Philip Morris, IBM, Boeing, Cargill, Exxon, Sargent & Lundy, Bell Helicopter sau Metlife.

Am subliniat că România este una dintre cele mai vibrante și dinamice economii din Europa de astăzi, cu o creștere economică importantă și durabilă. Cine intră pe piața românească, a reieșit prea bine și din prezentările interlocutorilor mei, are numai de câștigat pe termen mediu și lung!“, a transmis Muraru.

Aflat la început de mandat, ambasadorul Muraru a avut luna trecută o întrevedere bilaterală cu Eric Stewart, preşedintele executiv al Romanian-American Business Council (AMRO), cu care a discutat creșterea legăturilor economice dintre România și SUA și sprijinul pe care companiile americane îl acordă aderării României la OCDE.

La începutul acestui an, ministrul de externe Bogdan Aurescu și Eric Stewart au convenit că AMRO promova în cadrul administrației Biden proiectele de infrastructură strategice pentru România și candidatura României la OCDE.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Premierul Nicolae Ciucă respinge cu fermitate încercările de intimidare a jurnaliștilor: Sunt de neacceptat așa-zise liste cu “redacții toxice”

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a criticat în termeni duri inițiativa partidului Alianța pentru Unirea Românilor de realizare a unei liste negre cu ”redacțiile toxice”, subliniind că Guvernul României respinge cu fermitate orice încercare de intimidare a jurnaliștilor.

“Libertatea de exprimare și liberul acces la informație sunt garanții ale unei democrații consolidate și ale funcționării statului de drept. Premierul Nicolae Ciucă consideră de neacceptat ca în spațiul public să fie promovate așa-zise liste cu “redacții toxice” și condamnă categoric manifestarea diferențelor de opinii prin orice tip de violență”, se arată într-un comunicat de presă al guvernului.

”Prim-ministrul României susține drepturile fundamentale și protejarea jurnaliștilor, orice incitare la ură împotriva presei contribuind la generarea unei viziuni care ar îndepărta România de valorile democratice pe care și le-a asumat ca stat membru NATO și UE”, mai arată comunicatul executivului.

Miercuri, pe pagina de Facebook a Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), a fost publicat mesajul “Haideţi să vedem care sunt cele mai toxice şi false ‘organe de presă’. Începem noi: G4media…”. 

Continue Reading

POLITICĂ

Premierul Nicolae Ciucă: Mesajul Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului este acela de a nu uita că intoleranţa şi ura ucid

Published

on

© Guvernul României

Premierul Nicolae Ciucă a transmis că mesajul principal al Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului este acela de a nu uita că intoleranţa şi ura ucid, iar lipsa de solidaritate în faţa opresiunii ne poate transforma oricând, pe oricare dintre noi, în victime.

“Pe 27 ianuarie 1945 se punea capăt uneia dintre cele mai atroce crime în masă din istoria recentă, soldate cu milioane de morţi evrei şi sute de mii de morţi sinti, roma, dar şi din alte grupuri, prin eliberarea lagărului nazist de la Auschwitz-Birkenau. Această zi a fost declarată de Organizaţia Naţiunilor Unite, în 2005, Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului, pentru a se păstra vie memoria celor care au pierit din cauza intoleranţei, rasismului, xenofobiei şi complicităţii colective cu tirania. Să nu uităm! – este mesajul principal al acestei zile. Să nu uităm, înainte de toate, că popoare şi grupări etnice au fost în pragul extincţiei foarte aproape de timpul nostru, avem bunici sau chiar părinţi care au trăit pe viu acest dezastru, ca victime sau ca martori. Să nu uităm că intoleranţa şi ura ucid, să nu uităm că lipsa de solidaritate în faţa opresiunii ne poate transforma oricând, pe oricare dintre noi, în victime. A nu uita răul înseamnă a nu-l repeta. Şi să nu uităm că umanitatea s-a salvat, în acele vremuri sumbre, prin omenia şi curajul celor care au întins o mână de ajutor semenilor în restrişte, dincolo de orice apartenenţă etnică sau culturală”, a afirmat Nicolae Ciucă, în mesajul său.

Premierul au subliniat că România, în calitate de membru deplin al Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA), rămâne constantă în sprijinirea tuturor demersurilor menite să păstreze vie amintirea acestei pagini negre de istorie şi să prevină repetarea ei.

“Au fost înfiinţate instituţii dedicate Holocaustului, sunt în lucru acţiuni educaţionale cu aceeaşi destinaţie, iar în primăvara anului trecut Guvernul României a adoptat Strategia naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, a xenofobiei, a radicalizării şi a discursului instigator la ură, însoţită de un plan de măsuri concrete. Ţara noastră şi-a asumat trecutul şi pledează pentru buna convieţuire şi armonia între oameni, indiferent de apartenenţă etnică, religioasă, culturală sau de altă natură, în spiritul valorii europene de unitate în diversitate. O lume mai bună se construieşte pe acceptarea diferenţelor şi viziunea că progresul se naşte din interacţiunea creatoare a acestora. Transmit compasiunea mea comunităţilor de evrei şi romi din România şi din întreaga lume pentru suferinţele prin care au trecut, omagiez cu tristeţe memoria celor sacrificaţi şi le adresez toate urările de bine supravieţuitorilor! România îşi aminteşte!”, a mai spus Ciucă.

Ziua de 27 ianuarie marchează eliberarea lagărelor de concentrare naziste şi sfârşitul Holocaustului în care 6 milioane de evrei au fost ucişi de către regimul nazist, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Alegerea datei de comemorare a Holocaustului este legată de eliberarea lagărului de la Auschwitz-Birkenau din Polonia de către trupele sovietice, în după-amiaza zilei de 27 ianuarie 1945 şi a fost decisă de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite prin rezoluţia 60/7 din 1 noiembrie 2005.

În total, în lagărul nazist și-au pierdut viața peste un milion de persoane, în principal etnici evrei.

Continue Reading

NATO

NATO și SUA au trimis Rusiei propunerile lor ca răspuns la documentele Moscovei: Principiile securității europene includ dreptul fiecărei țări de a-și alege alianțele

Published

on

© NATO

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor.

Având în vedere consolidarea militară continuă a Rusiei în Ucraina și în jurul acesteia, secretarul general Jens Stoltenberg a confirmat miercuri că NATO a transmis propunerile sale scrise Rusiei, în paralel cu Statele Unite.

Ne aflăm în fața unui moment critic pentru securitatea euro-atlantică“, a afirmat Stoltenberg, cerând Rusiei să contribuie la detensionarea situației cauzate de acumulările sale de forțe militare în jurul Ucrainei.

 

Cele trei domenii pe care NATO va dialoga cu Rusia. Securitatea europeană, discutată doar sub principiile Actului Final de la Helsinki

Secretarul general a spus că aliații văd trei domenii principale în care există loc de progres: relațiile NATO-Rusia cu accent pe restabilirea canalelor de comunicare diplomatică și militară; securitatea europeană prin respectarea principiilor sale fundamentale, inclusiv situația din Ucraina și din jurul acesteia; și reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.

“În primul rând, relațiile NATO-Rusia. Rusia a tăiat legăturile diplomatice cu NATO, ceea ce face ca dialogul nostru să fie mai dificil. Prin urmare, ar trebui să restabilim birourile noastre respective la Moscova și la Bruxelles. Ar trebui, de asemenea, să folosim la maximum canalele noastre de comunicare existente între militari, pentru a promova transparența și a reduce riscurile, și să analizăm, de asemenea, înființarea unei linii telefonice civile pentru situații de urgență”, a precizat înaltul oficial aliat.

În al doilea rând, Stoltenberg a invocat securitatea europeană, inclusiv situația din Ucraina și din jurul acesteia.

Suntem pregătiți să ascultăm preocupările Rusiei și să ne angajăm într-o conversație reală cu privire la modul în care să susținem și să consolidăm principiile fundamentale ale securității europene pe care le-am semnat cu toții, începând cu Actul final de la Helsinki. Acestea includ dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propriile acorduri de securitate“, a afirmat secretarul general al NATO, în contextul în care Actul din 1975 a consfințit decalogul principiilor care “guvernează” relațiile dintre statele participante și care cuprind principiul respectării suveranității, al nerecurgerii la amenințarea sau la folosirea forței, al inviolabilității frontierelor, al integrității teritoriale a statelor sau a reglementării pașnice a diferendelor.

El a insistat că Rusia ar trebui să se abțină de la poziționarea de forță coercitivă, de la retorica agresivă și de la activitățile răuvoitoare îndreptate împotriva aliaților și a altor națiuni.

De asemenea, Rusia ar trebui să își retragă forțele din Ucraina, Georgia și Moldova, unde sunt desfășurate fără consimțământul acestor țări, iar toate părțile ar trebui să se angajeze în mod constructiv în eforturile de soluționare a conflictelor, inclusiv în formatul Normandia“, a subliniat secretarul general.

Al treilea domeniu vizează reducerea riscurilor, transparența și controlul armelor.

Stoltenberg a subliniat că aliații sunt pregătiți să se reunească în cadrul Consiliului NATO-Rusia “cât mai curând posibil” pentru a aborda aceste aspecte mai în detaliu, dar nu vor face compromisuri în ceea ce privește principiile fundamentale pe care se bazează securitatea euro-atlantică.

Șeful diplomației SUA, dispus să se reîntâlnească cu omologul rus

Secretarul de stat american Antony Blinken a anunţat miercuri că SUA au transmis răspunsurile scrise la cererile Rusiei privind garanţiile de securitate, ca parte a negocierilor pentru evitarea unei escaladări militare ruse împotriva Ucrainei, şi a subliniat că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Washingtonului privind NATO.

Potrivit lui Antony Blinken, care s-a declarat pregătit să discute cu ministrul de externe rus Serghei Lavrov ”în zilele următoare”, răspunsul SUA transmis Moscovei reafirmă că Ucraina îşi poate alege singură alianţele.

“Documentul pe care l-am prezentat include preocupările Statelor Unite și ale aliaților și partenerilor noștri cu privire la acțiunile Rusiei care subminează securitatea, o evaluare principială și pragmatică a preocupărilor pe care Rusia le-a exprimat și propriile noastre propuneri pentru domeniile în care am putea găsi un teren comun. Facem clar că există principii fundamentale pe care ne-am angajat să le susținem și să le apărăm – inclusiv suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și dreptul statelor de a-și alege propriile acorduri și alianțe de securitate. Am abordat posibilitatea unor măsuri reciproce de transparență în ceea ce privește poziția forțelor în Ucraina, precum și măsuri de creștere a încrederii în ceea ce privește exercițiile și manevrele militare în Europa. Și abordăm și alte domenii în care vedem un potențial de progres, inclusiv controlul armelor legat de rachetele din Europa, interesul nostru pentru un acord de continuare a Tratatului New START care să acopere toate armele nucleare și modalități de creștere a transparenței și a stabilității. Am prezentat aceste idei deoarece au potențialul – dacă sunt negociate cu bună credință – de a spori securitatea noastră și a aliaților și partenerilor noștri, abordând în același timp preocupările declarate ale Rusiei prin angajamente reciproce”, a spus Blinken, conform transcriptului declarațiilor sale, furnizat de Departamentul de Stat.

Rusia a primit răspunsurile și propunerile Statelor Unite

Ambasadorul SUA la Moscova, John Sullivan, a venit miercuri la sediul MAE rus pentru a transmite răspunsurile scrise ale Washingtonului la cererile Moscovei privind securitatea europeană, a anunţat diplomaţia rusă într-un comunicat, relatează agenţiile internaţionale de presă, potrivit Agerpres.

Ambasadorul american John Sullivan a fost primit de viceministrul de externe rus Alexandr Gruşko şi ”a transmis răspunsul scris al administraţiei americane la proiectul de tratat bilateral asupra garanţiilor de securitate prezentat anterior de partea rusă”, precizează MAE rus, confirmând astfel o primă informaţie în acest sens comunicată de ziarul rus Kommersant.

Ce a propus Rusia?

Propunerile de securitate ale Moscovei, publicate pe 17 decembrie 2021 și dublate de acumulări masive de trupe rusești la frontiera cu Ucraina, cuprind solicitări ca Ucraina și Georgia să nu fie primite niciodată în NATO și ca Alianța Nord-Atlantică să își retragă prezența militară din țările care au aderat la NATO după 1997, între acestea regăsindu-se și România. Astfel de cerințe din partea Rusiei ar presupune închiderea structurilor NATO de pe teritoriul României, retragerea forțelor americane și aliate din bazele militare de la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii sau sistarea misiunilor de poliție aeriană aliate la Marea Neagră, pretenții considerate nefondate de SUA, NATO și România.

Propunerile Rusiei au devenit la începutul anului baza unui dialog diplomatic pentru detensionarea situației, deși ambele solicitări au fost respinse de americani și europeni, care au reafirmat sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei, pentru politica ușilor deschise a NATO și au respins orice pretenții legate de sfere de influență.

Cum s-au desfășurat discuțiile?

Astfel, săptămâna 10-16 ianuarie a fost una a tratativelor pentru securitatea europeană. Diplomații Statelor Unite și Rusiei s-au întâlnit la Geneva în cadrul dialogului pentru stabilitate strategică, cadru în care SUA au avertizat că nu vor permite Rusiei să pună capăt politicii ușilor deschise a NATO, în timp ce Moscova cere garanţii ”scrise în piatră” că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO.

La Bruxelles, reprezentanții celor 30 de țări aliate și cei ai Federației Ruse s-au întrunit în cadrul Consiliului NATO-Rusia, iar țările NATO au subliniat cu fermitate că nu vor renunța la capacitatea lor de a se proteja și apăra reciproc și nici la prezența forțelor lor militare pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice

Ultimul recital diplomatic de la momentul respectiv a avut loc la Viena, unde ambasadorii statelor OSCE au discutat situația de securitate din Europa, cu Statele Unite avertizând că nu vor tolera sferele de influență și nu vor limita dreptul suveran al națiunilor de a-și alege alianțele.

În tot acest răstimp, Statele Unite s-au consultat îndeaproape cu aliații europeni, fiecare reuniune dintre cele amintite fiind precedate fie de o videoconferință a miniștrilor de externe din NATO, fie de discuții în persoană între secretarul de stat adjunct al SUA Wendy Sherman și ambasadorii țărilor NATO, respectiv ambasadorii țărilor Uniunii Europene.

Săptămâna 17-23 ianuarie a fost consacrată rundelor de întâlniri și discuții între liderii aliaților din NATO, între SUA și Uniunea Europeană, precum și între miniștrii de externe occidentali și Ucraina, în semn de susținere față de aceasta prin vizite ale șefilor diplomațiilor germană și americană la Kiev. Rundele de întâlniri diplomatice s-au încheiat pe 22 ianuarie, la Geneva, cu o întâlnire de “cod roșu diplomatic” între secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, și ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov.

România, vizată de pretențiile Rusiei. Bucureștiul și NATO au denunțat aceste solicitări

Ca o ilustrare a complexităţii situaţiei de securitate din Europa, diplomaţia rusă a ales chiar ziua întrevederii dintre ministrul de externe Serghei Lavrov şi secretarul de stat american Antony Blinken pentru a insista asupra retragerii trupelor străine ale NATO din ţările care au aderat la această alianţă după 1997, menţionând explicit România şi Bulgaria. Aceste pretenții au fost respinse, pe rând, de România și de Alianța Nord-Atlantică prin secretarul general adjunct și purtătorul de cuvânt.

Două devize: “Rusia nu are forța Occidentului unit” și “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”

Antony Blinken şi ministrul de externe rus Serghei Lavrov au avut o întâlnire de o oră şi jumătate, la Geneva, considerată o reuniune de “cod roșu diplomatic” pe fondul tensiunilor în creștere și al riscurilor unei invazii militare a Rusiei în Ucraina, la capătul căreia cei doi șefi ai diplomațiilor au afirmat, în conferinţe de presă separate, că Statele Unite au promis un răspuns scris săptămâna viitoare asupra cererilor Moscovei cu privire la arhitectura de securitate europeană, după care va avea loc o nouă întâlnire la acelaşi nivel.

Cu toate acestea, răspunsul SUA va avea în vedere o “regulă inviolabilă”, după cum a fost descrisă de Blinken: “nimic despre Ucraina fără Ucraina, nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa”. 

Mai mult, șefii diplomațiilor așa-numitei “cvadrilaterale transatlantice” – SUA, Marea Britanie, Franța și Germania – s-au întrunit la Berlin pentru a reafirma disponibilitatea lor de a impune Rusiei consecințe masive și costuri economice severe dacă va interveni militar în Ucraina, acolo unde SUA au anunțat sancțiuni împotriva unor agenți ruși, acuzați de activități de influențare și destabilizare a Ucrainei și au transmis mesajul căRusia nu are forța Occidentului unit“. Dar, cancelarul Germaniei a cerut Statelor Unite şi Uniunii Europene să reflecteze cu atenţie când iau în calcul sancţiuni împotriva Rusiei în cazul unei agresiuni a acesteia contra Ucrainei, subliniind că “trebuie să luăm în considerare consecinţele (sancţiunilor) asupra noastră”.

Franța, țara ce asigură președinția Consiliului UE, respinge, în consonanță cu România și Polonia, conceptul sferelor de influență, însă Parisul insistă pentru “dialog direct și ferm” UE-Rusia privind arhitectura de securitate europeană. Președintele Emmanuel Macron, care consideră că dialogul cu Rusia trebuie să continue fără naivitate, s-a distins deja prin prezentarea, în plenul Parlamentului European, a priorităților președinției franceze a Consiliului UE, prilej cu care a pledat pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și care să fie prezentată spre negociere Rusiei. O astfel de propunere de securitate a fost, însă, declinată de șeful diplomației Uniunii Europene, Josep Borrell, chiar dacă acesta nu are nicio putere instituțională în a impune înlăturarea unui astfel de subiect de pe agenda europeană. Între timp, miniștrii de externe europeni au adoptat un set de concluzii comune prin care au respins conceptul ”sferelor de influență” și au reafirmat că securitate europeană este indivizibilă, în timp ce România a propus organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE la Kiev, în semn de solidaritate cu Ucraina.

Nu în ultimul rând, președintele american Joe Biden și liderii UE, NATO, Franței, Germaniei, Italiei, Marii Britanii și Poloniei au subliniat luni importanța unității transatlantice într-un “moment critic” pentru securitatea europeană și au precizat că orice nouă agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei va avea un cost ridicat, inclusiv prin “consolidarea securității pe flancul estic”.

Discuțiile diplomatice, în oglindă cu încordarea mușchilor militari

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina, iar Statele UniteMarea Britanie și țările baltice au promis și trimis arme defensive Ucrainei.

Între timp, NATO a anunțat că aliații și-au plasat forțele în așteptare și trimit nave și avioane de vânătoare suplimentare ca parte a dislocărilor militare nord-atlantice din Europa de Est, consolidând disuasiunea și apărarea aliată în timp ce Rusia își continuă consolidarea militară în Ucraina și în jurul acesteia. De asemenea, Pentagonul a anunțat că a plasat 8.500 de militari americani în stare de pregătire sporită pentru a fi desfășurați în Europa de Est, având în vedere provocările continue ale Rusiei de-a lungul graniței cu Ucraina.

În ceea ce privește România și regiunea Mării Negre,președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina. Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România

Pe fondul concentrării de trupe rusești în regiune, și Spania trimite nave de război și ia în calcul trimiterea de avioane de luptă în Marea Neagră, iar Franța va desfășura nave și avioane în apropiere de România, în timp ce Germania va trimite avioane de luptă la Marea Neagră, respingând solicitările Rusiei de retragere a forțelor NATO din România.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL7 mins ago

Canada anunță că va trimite echipamente neletale Ucrainei și va ajuta Kievul să contracareze atacurile cibernetice: Vom oferi sprijin continuu

ROMÂNIA10 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă respinge cu fermitate încercările de intimidare a jurnaliștilor: Sunt de neacceptat așa-zise liste cu “redacții toxice”

CONSILIUL UE17 mins ago

Ministrul francez al apărării, la București: Nu ne vom abandona niciodată aliații. O misiune de experți sosește în România pentru a studia posibila desfășurare militară a Franței sub egida NATO

COMISIA EUROPEANA33 mins ago

Franța va primi încă 7,4 mld. de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență grație ”progresului rapid” în implementarea PNRR

COMISIA EUROPEANA35 mins ago

UE sesizează Organizația Mondială a Comerțului în cazul restricțiilor comerciale impuse de China Lituaniei

INTERNAȚIONAL53 mins ago

Ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock: Nu trebuie să permitem ca disputa privind livrările de arme către Ucraina să divizeze Occidentul

CONSILIUL EUROPEAN58 mins ago

Președintele Consiliului European: O amenințare împotriva Ucrainei este o amenințare împotriva Europei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI59 mins ago

Marian-Jean Marinescu a închis dezbaterile Conferinței europene pentru spațiu: Ne lipsește voința politică. Statele membre trebuie să sprijine o abordare colectivă

U.E.1 hour ago

Liderii instituțiilor UE își reafirmă angajamentul pentru combaterea antisemitismului și a negării Holocaustului

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană nu va revizui propunerile care clasifică energia nucleară și gazele naturale drept sustenabile, în pofida opoziției mai multor state, printre care și Germania

NATO20 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO20 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO20 hours ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO21 hours ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda7 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending