Connect with us

INTERNAȚIONAL

Ambasadorul României la Chișinău, cu referire la integrarea europeană a Republicii Moldova: Trebuie să ţii cont de semnalele care îţi vin şi din exterior pentru că nimeni nu-şi poate permite să opereze într-un vacuum, total izolat de realităţile din jur

Published

on

@Guvernul Republicii Moldova

România îşi doreşte ca politicienii din Republica Moldova să dea dovadă de responsabilitate în actul de guvernare, iar viitorul guvern să țină cont de recomandările Uniunii Europene și să continue reformele prevăzute de Acordul de Asociere cu UE deoarece este singura cale prin care poate asigura dezvoltarea țării, a declarat ambasadorul României la Chişinău, Daniel Ioniţă, citat vineri de portalul IPN, informează Agerpres.

,,Viitorul guvern să înţeleagă că orientarea spre Vest este cea care va produce rezultate palpabile şi rezultate imediate în beneficiul cetăţenilor Republicii Moldova şi să înţeleagă că, de fapt, actul de guvernare este un act de responsabilitate politică”, a declarat Daniel Ioniţă în cadrul emisiunii ‘Important’ de la postul de televiziune TVC21.

Daniel Ioniţă spune că Republica Moldova are nevoie de un executiv care să beneficieze de o majoritate în parlament şi ca acesta să fie constituit într-un mod legitim astfel încât să aibă susţinerea politică necesară pe plan intern şi o imagine bună în afară.

,,Trebuie să ţii cont la un moment dat şi de semnalele care îţi vin şi din exterior pentru că nimeni nu-şi poate permite să opereze într-un vacuum, într-un glob de cristal, total izolat de realităţile din jur”, a menţionat diplomatul român.

Ambasadorul Ioniţă a mai spus că Bucureştiul şi-a exprimat fără echivoc dorinţa ca politicienii de la Chişinău să opteze pentru menţinerea şi consolidarea în continuare a parcursului european al Republicii Moldova, conform Radio Chişinău.

Preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, a avut deja discuţii separate cu fiecare dintre partidele care au intrat în noul parlament, al căror număr de mandate le permite să formeeze o coaliţie de guvernare. Totodată, el a anunţat că i-a invitat pe liderii Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM), Partidului Democrat (PD) şi Blocului ACUM (Partidul Acţiune şi Solidaritate /PAS/ plus Partidul Platforma Demnitate şi Adevăr /PPDA/) la o reuniune comună la preşedinţie în data de 2 aprilie, anunță Agerpres.

Constatând un blocaj electoral, Dodon a avertizat că, în cazul în care în decurs de trei luni parlamentul nu va putea adopta nicio lege, el, după consultarea cu grupurile parlamentare, ar putea să recurgă la dizolvarea legislativului şi convocarea de alegeri anticipate. În urma alegerilor parlamentare din 24 februarie, PSRM a obţinut 35 de mandate, PD – 30 de mandate, iar blocul ACUM – 26 de mandate.

Amintim faptul că alegerile parlamentare din Republica Moldova de pe 24 februarie au fost organizate în baza  sistemului electoral mixt, ceea ce presupune că 50 de deputaţi au fost aleşi într-o circumscripţie electorală naţională, în baza listelor de candidaţi, şi 51 de deputaţi în circumscripţii uninominale, din rândul candidaţilor independenţi sau a celor desemnaţi de către partidele politice.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

UE dorește să-și consolideze cooperarea cu NATO în contextul în care ”amenințările hibride devin din ce în ce mai intense”

Published

on

© European Union/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană dorește să-și reînnoiască și să-și actualizeze angajamentul politic față de parteneriatul cu NATO, în contextul amenințărilor hibride care devin din ce în ce mai intense.

Într-o conferință de presă susținută alături de Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO,  și de Gitanas Nausėda, președintele Lituaniei, țară care face parte dintr-o oprire a oficialilor de la Bruxelles înainte de a se îndrepta către Letonia, unde va avea loc reuniunea miniștrilor de externe ai țărilor NATO, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis solidaritatea europeană față de cele două state care se confruntă cu un ”atac hibrid, cinic și periculos” din partea regimului Lukașenko ce ”pune în pericol viața celor nevinovați, ademeniți la granița cu Belarus de promisiuni false.”

”Lukașenko a eșuat în încercarea sa de a submina unitatea și solidaritatea UE. Ne confruntăm cu atacul său hibrid împreună. Dar trebuie, de asemenea, să tragem învățăminte. Pentru a devia atenția de la problemele lor interne, adversarii noștri nu se sfiesc să lanseze atacuri hibride împotriva noastră. Aceste atacuri pot lua forme multiple. Dezinformarea pentru a alimenta tensiuni în cadrul societății – am văzut asta și în timpul pandemiei și în timpul alegerilor noastre. Atacuri cibernetice împotriva persoanelor, instituțiilor și infrastructurilor, punând vieți în pericol direct. Sau, așa cum arată situația actuală, instrumentalizarea ființelor umane în scopuri politice”, a subliniat von der Leyen.

Pentru a răspunde la astfel de evenimente, președinta Comisiei Europene a subliniat importanța cooperării între Uniunea Europeană și NATO pe trei dimensiuni: reziliența, evaluarea situației și combaterea dezinformării.

”În primul rând, în ceea ce privește reziliența. În cadrul Strategiei Uniunii pentru securitate, ne evaluăm capacitățile și resursele pentru a răspunde la amenințările hibride. În această privință, Uniunea Europeană dispune de instrumente solide, care acoperă diferite scenarii. De exemplu, dacă ne uităm la situația din Belarus în acest moment, ne-am mobilizat puterea diplomatică, ajungând atât la partenerii noștri, cât și la țările de origine. Am recurs la sancțiuni împotriva persoanelor și autorităților implicate și ne coordonăm sancțiunile cu Statele Unite, Regatul Unit și Canada. Așadar, dispunem de instrumente eficiente. În al doilea rând, în ceea ce privește evaluarea situației. Pentru a putea lua decizii adecvate și a acționa în timp util și în mod eficient, este esențială o capacitate adecvată de informare și analiză. Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeană are nevoie de propriul său centru comun de conștientizare a situației. Un astfel de centru ar ajuta Uniunea Europeană să își reunească expertiza și know-how-ul, de exemplu în combaterea atacurilor hibride. Și al treilea punct al meu este, în cele din urmă, dezinformarea. Acesta este un bun exemplu de cooperare foarte eficientă între Uniunea Europeană și NATO. Personalul nostru este în contact permanent pentru a preveni răspândirea informațiilor false și pentru a bloca intervențiile și interferențele străine. NATO este, de exemplu, conectată la sistemul de alertă rapidă al UE. Și am desfășurat cu succes campanii și acțiuni comune de sensibilizare și de informare, în special pentru a demasca propaganda în vecinătatea noastră”, a detaliat Ursula von der Leyen.

Oficialul european a punctat că este nevoie ca UE și NATO să ducă ”cooperarea la nivelul următor”, având în vedere că ”amenințările hibride devin din ce în ce mai intense”, opinie împărtășită și de secretarul general al Alianței.

”Acesta este motivul pentru care lucrăm, împreună cu secretarul general Jens Stoltenberg, la o nouă declarație comună UE-NATO. Scopul nostru este de a reînnoi și de a actualiza angajamentul nostru politic față de un parteneriat UE-NATO foarte puternic”, a conchis Ursula von der Leyen.

Comisia Europeană a propus recent o serie de măsuri de prevenire și restricționare a activităților operatorilor de transport care sunt implicați în introducerea ilegală de persoane sau în traficul de persoane către UE sau facilitează aceste activități, ca parte a acțiunilor UE împotriva practicilor regimului de la Minsk, fundamentate pe patru axe: sancțiuni, ajutor umanitar, demersuri diplomatice și protejarea frontierelor.

Se va adăuga astfel un nou instrument la setul de instrumente de care dispune UE pentru a sprijini statele membre afectate de astfel de atacuri hibride.

Măsurile luate în cadrul acestui instrument ar trebui să fie însoțite de alte forme de ajutor, în special de asistență umanitară.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg promite că ”niciun aliat NATO nu este singur” în fața ofensivei hibride a regimului Lukașenko: Criza migrației afectează atât NATO, cât și UE

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO a atras atenția că actuala criză a migrației de la frontiera estică a Uniunii Europene nu s-a încheiat, în condițiile în care oamenii continuă să încerce să intre ilegal pe teritoriul UE dinspre Belarus, informează DPA, citat de Agerpres.

”Intensitatea (crizei) s-a schimbat un pic, aceasta nu este desigur atât de gravă ca în urmă cu câteva zile. Însă, eu cred că este prea devreme să spunem că ea s-a încheiat”, a declarat Stoltenberg într-un interviu difuzat sâmbătă seara de Televiziunea letonă.

Acesta a discutat cu președintele Gitanas Nausėda și cu prim-ministrul Ingrida Šimonytė despre evoluțiile de la frontiera lituaniană și despre consolidarea militară a Rusiei în apropierea Ucrainei. 

Potrivit unui comunicat al NATO, secretarul general a declarat că ”niciun aliat NATO nu este singur”, chiar dacă regimul Lukașenko exploatează persoanele vulnerabile pentru a exercita presiuni asupra țărilor vecine.

Stoltenberg a spus că toți aliații și-au exprimat solidaritatea cu Lituania și au oferit ajutor practic, inclusiv prin intermediul unei echipe de experți NATO desfășurată recent în Lituania pentru a face schimb de informații, analize și experiență în combaterea amenințărilor hibride.

Acesta a explicat că o cooperare între UE și NATO este esențială pentru a contracara această ofensivă hibridă. ”Această criză afectează atât NATO, cât și Uniunea Europeană. Lituania este membră a ambelor organizații. NATO și UE colaborează într-o serie de probleme de securitate, inclusiv în ceea ce privește contracararea amenințărilor hibride”, a spus Stoltenberg, subliniind că ”astăzi am discutat despre modul în care am putea să ne intensificăm activitatea comună, inclusiv prin intermediul unei noi declarații comune NATO-UE, deoarece suntem mai puternici și mai în siguranță atunci când lucrăm împreună.”

În ceea ce privește consolidarea militară a Rusiei în apropierea Ucrainei, secretarul general  a făcut apel la Rusia să fie transparentă și să reducă tensiunile, precizând că ”NATO este pregătită să apere toți aliații și vom continua să oferim partenerului nostru Ucraina sprijin politic și practic.”

De altfel, acesta a atras Moscovei atenția împotriva ”consecințelor” şi a ”preţului care va trebuit plătit dacă recurge la forţă împotriva Ucrainei” cu ”trupele gata de luptă” transportate la frontierele ţării.

În contextul unei mobilizări masive de trupe rusești la granița Ucrainei și informațiilor furnizate de serviciile americane, care avertizează că există riscul unei invazii, premierul ucrainean Denys Shmyhal a solicitat joi NATO să trimită nave de război în Marea Neagră și să intensifice zborurile de recunoaștere de-a lungul granițelor Rusiei.

De altfel, SUA consideră că regimul Lukașenko, ce servește interesele Moscovei, se folosește de migranții vulnerabili pentru a crea o criză la granița externă a UE menită să distragă atenția de la ”activitățile Rusiei la frontiera cu Ucraina”, care a stârnit îngrijorările inclusiv ale României

Situația din Ucraina se află pe agenda miniștrilor afacerilor externe ai țărilor membre NATO, care se reunesc în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie în capitala Letoniei, Riga.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO avertizează Rusia: Va trebui ”să plătească prețul dacă recurge la forță împotriva Ucrainei”

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO a atras vineri atenția Rusiei împotriva ”consecințelor” şi a ”preţului care va trebuit plătit dacă recurge la forţă împotriva Ucrainei” cu ”trupele gata de luptă” transportate la frontierele ţării, relatează AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

”Suntem foarte preocupaţi de ceea ce se întâmplă. Rusia, pentru a doua oară în acest an, a concentrat echipamente grele, tancuri şi trupe gata de luptă la frontierele Ucrainei. Ea multiplică discursurile agresive şi intenţiile sale nu sunt clare”, a declarat norvegianul Jens Stoltenberg în cadrul unei conferinţe de presă la sediul Alianţei.

”Rusia a invadat deja Ucraina în trecut anexând Crimeea şi îi susţine pe separatiştii din Donbas. Trebuie să fie clar că dacă Rusia utilizează forţa împotriva Ucrainei, asta va avea consecinţe şi va trebui să plătească preţul”, a avertizat oficialul NATO, reluând un mesaj transmis în urmă cu două săptămâni, cu prilejul întrevederii cu ministrul ucrainean de externe. 

Situația din Ucraina se află pe agenda miniștrilor afacerilor externe ai țărilor membre NATO, care se reunesc în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie în capitala Letoniei, Riga.

În contextul unei mobilizări masive de trupe rusești la granița Ucrainei și informațiilor furnizate de serviciile americane, care avertizează că există riscul unei invazii, premierul ucrainean Denys Shmyhal a solicitat joi NATO să trimită nave de război în Marea Neagră și să intensifice zborurile de recunoaștere de-a lungul granițelor Rusiei.

”Asigurarea prezenței constante a navelor de război maritime ale alianței NATO în Marea Neagră ar fi un semnal foarte puternic”, a declarat Shmyhal într-un interviu acordat Politico prin videoconferință din biroul său din Kiev.

Oficialii ucraineni au declarat că mii de soldați ruși au rămas în Belarus în urma exercițiilor militare comune de la începutul acestei toamne și că Rusia a creat și desfășurat noi unități de informații militare de-a lungul graniței dintre Belarus și Ucraina cu acordul liderului autoritar al Belarusului, Alexander Lukașenko.

Unii analiști consideră că președintele rus Vladimir Putin ar putea dori să pună mâna pe o porțiune mai mare din teritoriul ucrainean, în parte pentru a crea o punte terestră între Rusia și Crimeea.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO15 hours ago

UE dorește să-și consolideze cooperarea cu NATO în contextul în care ”amenințările hibride devin din ce în ce mai intense”

NATO16 hours ago

Jens Stoltenberg promite că ”niciun aliat NATO nu este singur” în fața ofensivei hibride a regimului Lukașenko: Criza migrației afectează atât NATO, cât și UE

ROMÂNIA17 hours ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

U.E.19 hours ago

Premierul Poloniei acuză Rusia că folosește Nord Stream 2 pentru a șantaja Ucraina și Republica Moldova și speră că noul guvern german nu va permite ca proiectul ”să fie un instrument în arsenalul” lui Putin

COMISIA EUROPEANA20 hours ago

Margaritis Schinas transmite Marii Britanii că trebuie să-și gestioneze singură granițele și problemele legate de migranți: Dacă îmi amintesc bine, sloganul campaniei pentru Brexit a fost ”Preluăm controlul”

ROMÂNIA21 hours ago

Ministrul de externe Bogdan Aurescu participă la Forumul Regional al Uniunii pentru Mediterana şi la Reuniunea Ministerială UE – Vecinătatea Sudică

Corina Crețu22 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu: Peste tot în Europa social-democrația câștigă teren, mai ales în contextul perioadei dificile prin care trecem. România are nevoie de o social-democrație puternică

ROMÂNIA23 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

ROMÂNIA2 days ago

Viktor Orban l-a felicitat pe Nicolae Ciucă pentru învestirea în funcția de prim-ministru. Premierul ungar și-a exprimat convingerea că cele două țări își vor aprofunda relațiile și vor consolida dialogul

Corina Crețu2 days ago

Eurodeputatul Corina Crețu laudă proiectul metroului de la Cluj: Îi încurajez pe toți primarii să atragă și să folosească fondurile europene

ROMÂNIA17 hours ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA23 hours ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța4 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ4 days ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

POLITICĂ4 days ago

Premierul desemnat Nicolae Ciucă, în Parlament: Vom garanta stabilitatea României. Vom asigura respectarea statului de drept și o politică externă bazată pe consolidarea rolului în UE și NATO și a Parteneriatului cu SUA

Marian-Jean Marinescu4 days ago

Marian-Jean Marinescu, către comisarul european pentru energie: Vreau să văd energia nucleară și gazul în viitorul act delegat pentru taxonomie. ”Fit for 55” va determina ”o cerere de energie foarte mare”

ROMÂNIA5 days ago

Virgil Popescu anunță că o companie norvegiană dorește să investească 800 de milioane de euro în România

Team2Share

Trending