Connect with us

INTERNAȚIONAL

Ambasadorul României la ONU, Ion Jinga: România, activă în eforturile de consolidare a securității cibernetice la nivelul UE

Published

on

 

Ambasadorul Ion I. Jinga, Reprezentantul Permanent al României la Organizația Națiunilor Unite, a susținut o intervenție în cadrul reuniunii informale a Consiliului de Securitate pe tema ”Stabilității Cibernetice, Prevenirii Conflictelor și Consolidării Capacităților”, organizată la 22 mai 2020 în format videoconferință, se arată în comunicatul oficial, remis Caleaeuropeană.ro.

Diplomatul român a subliniat  importanța spațiului cibernetic în contextul securității internaționale: ”În actualul sistem de relații internaționale, stabilitatea cibernetică, prevenirea conflictelor și consolidarea capacităților pot fi realizate doar prin susținerea ordinii internaționale bazate pe reguli, fundamentată pe Carta ONU și consolidarea multilateralismului”, a transmis Ambasadorul Ion Jinga.

Ambasadorul României la ONU a reamintit că setul de norme și recomandări agreate prin consens în rapoartele Grupului de Experți ONU pe tema Tehnologiilor de Informații și Telecomunicații în Contextul Securității Internaționale, andosate de Adunarea Generală ONU, stabilește parametrii concreți ai conduitei responsabile a statelor în spațiul cibernetic. Consolidarea acestor parametri constituie unul dintre obiectivele schimburilor de bune-practici și activității României la nivel regional, sub-regional, bilateral și național.

În context, a reliefat activitatea României în domeniul securității cibernetice în cadrul OSCE și al Forumului Global privind Expertiza Cibernetică, evidențiind rolul țării noastre în promovarea și implementarea identificării și remedierii vulnerabilităților în domeniul ICT și a măsurilor conexe de consolidare a încrederii.

Totodată, ambasadorul Ion I. Jinga a subliniat implicarea activă a României în eforturile de consolidare a securității cibernetice la nivelul Uniunii Europene, prin agrearea concluziilor Consiliului UE privind capacitățile de securitate cibernetică, stabilirea pașilor de urmat pentru asigurarea securității rețelelor 5G, consolidarea setului de măsuri Cyber Diplomacy Toolbox și adoptarea regimului european de măsuri restrictive de descurajare și răspuns la acțiuni cibernetice ofensive (EU Cyber Sanctions Regime).

Arătând că România se află, în prezent, în poziția privilegiată de a participa la lucrările ambelor formate ONU dedicate negocierii formulelor de consolidare a parametrilor conduitei responsabile a statelor în spațiul cibernetic (Grupul de Experți Guvernamentali ONU privind consolidarea comportamentului responsabil al statelor în spațiul cibernetic în contextul securității internaționale, respectiv Grupul de Lucru Deschis al ONU pe tema evoluțiilor în domeniul ICT în contextul securității internaționale).

Ambasadorul României la ONU a precizat: „Abordarea corectă este bazată nu pe tehnologie, ci pe comportamentul nostru responsabil în folosirea ei. Comportamentul responsabil al statelor în spațiul cibernetic ține în primul rând de respectarea normelor dreptului internațional și a valorilor democratice. Dezvoltarea unui spațiu cibernetic global, deschis și sigur, în care drepturile și libertățile fundamentale ale omului și domnia legii se aplică pe deplin, este esențială pentru bunăstarea și prosperitatea societăților noastre, iar discutarea problematicii securității cibernetice în Consiliul de Securitate ONU constituie o componentă importantă a acestui proces”.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

NEWS

Temperaturile au atins valori record în Siberia, în luna iunie, pe fondul unui val de căldură care alimentează incendiile de vegetație din zonă (programul UE Copernicus de monitorizare a Pământului)

Published

on

©Wikipedia

Temperaturile din regiunea arctică dinSiberia au crescut până la o medie record pentru luna iunie, pe fondul unui val de căldură care alimentează unele dintre cele mai grave incendii de vegetație din această zonă, potrivit programului UE Copernicus de monitorizare a Pământului, informează Reuteres, conform Agerpres.

Temperaturile la nivel mondial consemnate luna trecută au egalat recordul din 2019, însă o ”căldură excepțională” a fost înregistrată în Siberia, o tendință pe care oamenii de știință au catalogat-o drept un ”strigăt de avertizare”.

Temperaturile medii din regiune au depăşit cu peste 5 grade Celsius valorile normale şi cu peste un grad temperaturile înregistrate în cele mai călduroase luni iunie anterioare, în 2018 şi 2019, conform datelor.

Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) încearcă totodată să confirme raportările privind o temperatură recentă de 38 de grade Celsius în Siberia, care ar fi cea mai ridicată temperatură înregistrată la nord de cercul polar arctic.

”Ceea ce este îngrijorător este faptul că Arctica se încălzeşte mai repede decât restul lumii”, a declarat Carlo Buontempo, directorul Serviciului pentru Schimbări Climatice din cadrul Copernicus.

Conform agenției forestire ruse, la 6 iulie existau 246 de incendii de vegetație active, pe o suprafață de 140.073 de hectare, în șapte regiuni fiind decretată stare de urgență. Televiziunea de stat a difuzat săptămâna aceasta imagini cu aeronave pentru stingerea incendiilor care decartează apă în proximitatea unor coloane imense de fum alb.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Regatul Unit publică prima ”listă neagră” post-Brexit prin care sancționează 49 de persoane şi entităţi, în majoritate din Rusia şi Arabia Saudită, acuzate de încălcarea drepturilor omului

Published

on

© Dominic Raab/ Twitter

Regatul Unit a anunțat luni impunerea de sancțiuni împotriva a 49 de persoane și organizații, în mare parte din Rusia și Arabia Saudită, în cadrul uni nou mecanism creat de Londra pentru a sancționa încălcarea drepturilor omului, anunță The Guardian.

Măsurile anunțate luni de ministrul britanic de externe Dominic Raab împotriva acestor persoane și organizații din Rusia, Arabia Saudită, Myanmar și Coreea de Nord, primele după ce Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană, la 31 ianuaurie 2020, implică înghețarea activelor și interdicții de călătorie.

”Cei care au mâinile pătate cu sânge nu vor fi liberi … să se plimbe în această țară, să cumpere proprietăți pe Kings Road, să își facă cumpărăturile de Crăciun pe Knightsbridge sau să-şi sifoneze banii murdari prin intermediul băncilor britanice”, a precizat Raab în fața parlamentarilor britanici.

Sancțiunilor acoperă amenințările la adresa ”dreptului la viață al individului”, tortură sau omoruri și vor viza nu doar persoanele care încalcă drepturile omului, dar și persoanele care au comandat astfel de abuzuri.

Raab a precizat că pe această listă neagră apar numele a 25 de entități ruse, acuzate de faptul că sunt implicate în moartea avocatului Serghei Magnițki în 2009, 20 de persoane din Arabia Saudită care se fac răspunzătoare de moartea jurnalistului  Jamal Khashoggi, doi generali implicați în uciderea sistematică a minorității rohingyas din Myanmar, și două organizații care aplică munca forțată în Coreea de Nord.

Printre cei 25 se află Aleksandr Bastrîkin, care a fost coleg de facultate cu liderul de la Kremlin Vladimir Putin și care ocupă postul de şef al puternicei Comisii de anchetă, organism ce depinde direct de Kremlin, responsabil cu principalele anchete în Rusia, potrivit The Guardian.

Sancțiunile, care poartă și numele de amendamentul Magnițki, după avocatul rus decedat în închisoare în 2009, arestat în 2008, după ce a dezvăluit o vastă fraudă fiscală implicând funcționari, constituie o premieră după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, la 31 ianuarie 2020 și au loc pe fondul tensiunilor recurente între Londra și Moscova după tentativa de asasinare a fostului dublu agent rus Serghei Skripal, în martie 2018, gest care a atras după sine expulzarea a peste 150 de diplomați ruși din SUA, Canada, Australia, Norvegia și alte 19 țări UE.

Într-o primă reacție, Statele Unite, prin vocea secretarului de stat american, Mike Pompeo, a salutat primele sancțiuni anunțat de Regatul Unit post-Brexit, potrivit AFP, citat de Agepres.

”Aceste sancţiuni marchează începutul unei noi ere pentru politica de sancţiuni britanică şi cooperarea dintre cele două democraţii ale noastre”, a afirmat şeful diplomaţiei americane, potrivit unui comunicat.

De cealaltă parte, Rusia a amenințat că va răspunde sancțiunilor ”ostile” anunțate de Londra. ”Rusia îşi păstrează dreptul de a lua măsuri de represalii în legătură cu decizia ostilă a Regatului Unit”, a indicat într-un comunicat ambasada Rusiei la Londra.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA nu mai acordă vize pentru studenții străini înscriși la instituții care țin cursuri online: ”Trebuie să părăsească ţara ori să ia alte măsuri”

Published

on

© European Union, 2017/Source: EC - Audiovisual Service

Studenții străini din SUA care aleg să urmeze instituții de învățământ care vor continua cursurile doar în regim ”online” nu vor mai pimi vize din partea autorităților americane, după vacanţa de vară 2020 din cauza pandemiei de coronavirus, au anunţat lunii serviciile americane de migraţie.

Studenţii deja prezenţi pe teritoriul american “trebuie să părăsească ţara ori să ia alte măsuri, ca înscrierea la o şcoală oferind cursuri în persoană pentru a-şi putea păstra statutul legal”, a preciza poliţia Vămilor şi Imigraţiei (ICE) într-un comunicat, potrivit Agerpres.

Când unităţile de învăţământ vor opta pentru un model “hibrid”, ele vor trebui să certifice că studenţii lor străini sunt înscrişi la maximul posibil de cursuri în persoană pentru ca aceştia să îşi poată conserva dreptul de şedere.

Sunt avute în vedere vizele F1 (pentru studii academice) sau M1 (pentru pregătire profesională).

Reamintim că administrația Trump a decis să prelungească pauza de acordare a vizelor de muncă până la sfârșitul anului, având un impact negativ asupra asupra cetățenilor UE în plan academic, profesional și personal, ca și asupra relațiilor transatlantice în ansamblu.

Citiți și: Președintele Donald Trump prelungește ”pauza” de eliberare a ”cărților verzi”, dorind să îi readucă pe cetățenii americani la locurile de muncă

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending