Connect with us

INTERNAȚIONAL

Ambasadorul României la ONU: Obiectivul autorităților române este închiderea tuturor orfelinatelor până în 2020 și integrarea copiilor instituționalizați într-un mediu familial

Published

on

Obiectivul autorităților române este închiderea tuturor orfelinatelor până în 2020 și integrarea copiilor instituționalizați într-un mediu familial, a fost mesajul transmis de ambasadorul României la ONU, Ion I. Jinga, în cadrul Adunării Generale a ONU de săptămâna aceasta, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

În perioada 20-21 noiembrie 2019, a avut loc, la sediul ONU din New York, Reuniunea la nivel înalt a Adunării Generale a ONU, dedicată aniversării a 30 de ani de la adoptarea Convenţiei privind Drepturile Copilului. Au fost prezenți Președintele Adunării Generale a ONU, Tijjani Muhammad-Bande, Secretarul General-Adjunct Amina Mohammed, Directorul Executiv al UNICEF, Henrietta Fore, alți înalți funcționari ai organizației, ambasadori, diplomați și reprezentați ai societății civile.

Reprezentantul Permanent al României la ONU, Ambasadorul Ion I. Jinga, a susținut  o intervenţie în care a evidenţiat progresele înregistrate de ţara noastră în implementarea Convenției, România fiind unul din primele state care a ratificat documentul.

Diplomatul român a arătat că una din măsurile majore luate de România se referă la procesul de dezinstituționalizare a copiilor care nu beneficiază de îngrijire parentală, obiectivul autorităților române fiind ca până în 2020 toate instituțiile rezidențiale de tip clasic să fie închise, cu excepția acelora care sunt încă sub prevederile contractelor de finanțare.  A amintit că  plasamentul familial, utilizarea reţelei de asistenţi maternali şi plasarea în cămine de tip familial  sunt soluţiile preferate în raport cu instituțiile rezidențiale clasice și că în următorii patru ani rețeaua asistenților maternali urmează să fie extinsă cu încă 5000 de persoane calificate.

O altă prioritate este asigurarea educației pentru toți copiii, într-un mediu sigur. În acest sens, o importanță deosebită este acordată combaterii agresivității în școli,  ambasadorul român anunțând că legea privind combaterea fenomenului de bullying în școli a intrat recent în vigoare în România. A menționat, totodată, strategiile naționale pentru perioada 2014-2020 privind promovarea și protecția drepturilor copilului, incluziunea socială și reducerea sărăciei, sănătatea, prevenirea părăsirii timpurii a școlii, drepturile persoanelor cu dizabilități și Incluziunea romilor. A amintit, în context, faptul că în anul 2016 România a devenit una dintre cele două țări europene promotoare ale Parteneriatului Global „Puneți Capăt Violenței împotriva Copiilor”.

Nu în ultimul rând, ambasadorul Jinga a evidenţiat măsurile întreprinse de România pentru asocierea  copiilor la procesul de luare a deciziilor, o temă majoră pe agenda privind drepturile acestora, amintind că în timpul Președinției României a Consiliului Uniunii Europene a fost adoptată, în urma unui amplu proces de consultare la care au participat copii din statele membre ale UE, experți internaționali și reprezentanți ai instituțiilor europene active în protecția drepturilor copilului, „Declarația de la București a copiilor din Uniunea Europeană ”: „Acest document este considerat un reper pentru definirea drepturilor copiilor și afirmarea lor ca participanți la adoptarea politicilor și deciziilor care vor contribui la construirea viitorului Uniunii Europene”.

La 30 de ani de la adoptarea Convenţiei privind Drepturile Copilului, România rămâne un ferm susţinător al acesteia, astfel încât principiul „să nu lăsăm niciun copil în urmă” să devină realitate.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Explozii la Beirut: Întâmpinat ca un salvator, președintele francez Emmanuel Macron promite ajutor și cere Libanului o “schimbare de sistem”

Published

on

© Présidence de la République France/ Flickr

Preşedintele francez Emmanuel Macron, care a sosit joi la Beirut cu un mesaj de sprijin pentru poporul libanez, la două zile după devastatoarele explozii care au îndoliat Libanul, a fost întâmpinat ca un salvator de mulţimile de oameni adunate, ce şi-au exprimat indignarea faţă de autorităţilor ţării lor, în timp ce liderul francez a invitat clasa politică libaneză să treacă fără întârziere la reforme necesare pentru scoaterea ţării din criza economică fără precedent pe care Libanul o traversează, potrivit AFP şi Reuters, informează Agerpres.

După baia de mulţime, preşedintele francez a declarat că intenţionează să propună ‘un nou pact’ politic responsabililor din Liban, unde furia populară se îndreaptă împotriva autorităţilor după tragedia din port.

“Sunt aici pentru a lansa o nouă iniţiativă politică. Asta voi spune în această după-amiază liderilor şi forţelor politice libaneze”, a declarat Macron, adăugând că le va cere liderilor libanezi “să procedeze neîntârziat la reforme pentru a schimba sistemul, pentru a opri sciziunea Libanului, pentru a combate corupţia”.

Dincolo de răspunsul imediat la dezastrul de marţi, Emmanuel Macron şi-a anunţat intenţia de a avea un “dialog al adevărului” cu întreaga clasă politică libaneză care poartă o “responsabilitate istorică” în criza “politică, morală, economică şi financiară” pe care o traversează ţara. “Dacă reformele nu vor fi făcute, Libanul va continua să se scufunde”, a avertizat preşedintele francez.

În acest context, şeful statului francez a spus că ţara sa “doreşte să organizeze cooperarea europeană şi mai pe larg cooperarea internaţională” pentru Liban.

De altfel, Uniunea Europeană a anunţat joi deblocarea a 33 milioane de euro pentru a finanţa un prim ajutor de urgenţă în favoarea Libanului şi a mobilizat alte mijloace materiale, între care o navă-spital italiană pentru a ajuta echipele de intervenţie din Beirut.

Deblocarea a 33 de milioane de euro trebuie să permită acoperirea nevoilor imediate ale serviciilor de intervenţie şi spitalelor din capitala libaneză, a precizat Comisia Europeană.

Cele două explozii de marţi, de la Beirut, au ucis cel puţin 137 de oameni şi au rănit peste 5000, iar zeci de persoane sunt în continuare date dispărute, a comunicat joi agenţiei France Presse Ministerul libanez al Sănătăţii. În cursul zilei ar putea fi anunţat un nou bilanţ, a declarat un purtător de cuvânt al instituţiei.

Deflagraţiile declanşate de un incendiu la un depozit de azotat de amoniu au lăsat fără adăpost 300.000 de locuitori din capitala Libanului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Șeful diplomației SUA efectuează un turneu în Europa: Mike Pompeo va participa la comemorarea a 100 de ani de la Bătălia de la Varșovia, când Polonia a învins Armata Roșie

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, va efectua săptămâna viitoare un turneu diplomatic în Europa Centrală, urmând să viziteze patru țări europene – Austria, Cehia, Polonia și Slovenia – și unde este așteptat să discute deopotrivă mai multe detalii privind relocarea parțială a trupelor SUA din Germania, dar și pledoaria SUA pentru ca aliații și partenerii europeni să susțină eforturile Washington-ului de contracarare a ambițiilor și influenței crescânde ale Beijingului.

Pompeo a confirmat miercuri, într-o conferință de presă susținută la Departamentul de Stat, că turneul său diplomatic va începe pe 11 august și va cuprinde cele patru țări menționate.

“Va fi o călătorie foarte importantă și productivă”, a spus el.

Anterior, Politico Europe a notat, citând surse diplomatice, că vizita va începe marți sau miercuri la Praga, unde Pompeo va discuta cu prim-ministrul ceh Andrej Babis despre tehnologia 5G și China. 

Aceleași surse au precizat că șeful diplomației americane se va deplasa joi în Slovenia și apoi în Austria.

Vizita lui Mike Pompeo la Varșovia, importantă din perspectiva relocării prin rotație a peste 1.000 de soldați SUA din Germania în Polonia, urmează a fi însă prilejuită de comemorarea, sâmbătă, a 100 de ani de la Bătălia de la Varșovia. Cunoscută sub numele de “Miracolul de la Vistula”, bătălia a fost câștigată de forțele poloneze în fața forțelor Armatei Roșii în timpul războiului dintre Polonia și Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă. Victoria a reprezentat un pas important în menținerea independenței Poloniei și securizarea frontierelor țării până în 1939, când Polonia a fost invadată de Germania nazistă și de Uniunea Sovietică.

Secretarul de stat al SUA a efectuat o vizită în Europa și la finalul lunii iulie, când s-a deplasat la Londra și la Copenhaga, unde a discutat despre alianță Occidentului în fața amenințării reprezentate de China.

Ulterior, șeful diplomației americane a susținut, la 23 iulie, un discurs de o rară virulență privind relațiile cu China, încheind astfel o serie de discursuri ale oficialilor americani în care consilierul pentru securitate națională Robert O’Brien a vorbit despre provocările ideologice, directorul FBI Chris Wray s-a referit la spionaj, iar procurorul general William Barr a atins problemele economice. Discursul lui Pompeo a fost susținut în mod simbolic la Biblioteca Prezidențială Richard Nixon, primul președinte american care a efectuat o vizită în China, în 1972. 

Cu ocazia respectivă, Mike Pompeo a îndemnat ”lumea liberă” să triumfe împotriva ”noii tiranii” chineze, decretând eșecul politicii de dialog cu China şi criticându-l pe Xi Jinping, ”adeptul sincer al unei ideologii totalitare falimentare”.

În ultima perioadă, secretarul de Stat al SUA a salutat inițiativa europenilor, propusă de Înaltul Reprezentant Josep Borrell, de instituire a unui cadru de dialog între Statele Unite și Uniunea Europeană cu privire la provocările reprezentate de China.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul apărării naționale, omagiu adus eroilor Bătăliei de la Mărășești: Ostașii români au salvat existența României în cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial

Published

on

© Nicolae Ciuca/ Facebook

Ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă a adus joi un omagiu eroilor militari căzuți la datorie acum 103 de ani în cadrul Bătăliei de la Mărășești din Primul Război Mondial, când Armata României a reușit una dintre cele mai importante victorii obținute de Aliați pe frontul de est împotriva Puterilor Centrale, iar ostașii români au salvat existența României.

“La 6 august 1917 Armata României a reușit una dintre cele mai importante victorii obținute de Aliați pe frontul de est împotriva Puterilor Centrale. Atunci, la Mărășești, ostașii români au salvat existența României. Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial. Deviza ”Pe aici nu se trece!” a rămas în istorie amintind de acele momente de cumpănă în care Armata Română renăscută a oprit ofensiva germană și a reușit să stabilizeze frontul din zonă până la sfârșitul conflagrației. Astăzi, 6 august, îi omagiem pe eroii căzuţi în acele lupte grele, bravii ostași români care au dat sacrificiul suprem pentru țară și popor. Mă înclin în fața vitejiei de care au dat dovadă acum 103 ani soldații români, Dumnezeu să ocrotească România, Dumnezeu să ocrotească Armata și Poporul român!”, a scris Ciucă pe pagina sa de Facebook.

 

Bătălia de la Mărășești a fost o serie de acțiuni militare complexe desfășurate pe frontul român, în perioada 24 iulie – 6 august 1017 în zona Vrancei în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu – Mărășești. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației.

Confruntarea a opus Armata României – aflată în defensivă, trupelor germane – aflate în ofensivă, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial.

Obiectivul strategic al Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu trupele Armatei 1 austro-ungare aflate în ofensivă la Oituz și realizarea unui cap de pod la est de Siret.

Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending