Connect with us

INTERNAȚIONAL

Ambasadorul Rusiei la ONU, despre relațiile SUA-Rusia: Situația este rea în momentul acesta, probabil cea mai gravă de după Războiul Rece

Published

on

Cred că situaţia generală este destul de rea în acest moment, probabil cea mai gravă (…) din 1973 încoace“, a declarat Vitaly Churkin, ambasadorul Rusiei la ONU, conform The Associated Press, informează Gândul.info.vitaly-churkin

În ciuda acestui fapt, Churkin a adăugat că “deşi există fricţiuni serioase, diferenţe precum Siria, continuăm să lucrăm în alte chestiuni (…) şi uneori chiar foarte bine.”

În perioada Războiului Rece, acest lucru nu se întâmpla, iar în 1973, în contextul războiului dintre Israel și mai multe state arabe, conform experților, riscul declanșării unui conflict între SUA și Uniunea Sovietică se afla la cel mai ridicat nivel de după criza rachetelor din Cuba, din 1962.

Relațiile actuale dintre cele două state constituie un cumul de acțiuni. “Este vorba de o lipsă fundamentală de respect şi lipsă a unor discuţii aprofundate” în ceea ce priveşte problemele politice, a dăugat ambasadorul Rusiei la ONU.

Acesta a adăugat că Moscova este deschisă ideii de a normaliza relațiile cu Washingtonul, în ciuda faptului că legăturile dintre cele două s-au răcit dramatic în ultima perioadă.

SUA au suspendat discuțiile cu Rusia privind situația din Siria, după ce Departamentul de Stat american a acuzat Moscova că nu a reușit să respecte propriile angajamente, mai ales în domeniul umanitar. Rusia a reacționat și a suspendat un acord nuclear cu SUA privind eliminarea plutoniului folosit în scopuri militare.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Canada anunță că va trimite echipamente neletale Ucrainei și va ajuta Kievul să contracareze atacurile cibernetice: Vom oferi sprijin continuu

Published

on

© Justin Trudeau/ Facebook

Premierul Canadei, Justin Trudeau, a anunţat miercuri că va trimite echipamente neletale Ucrainei şi va ajuta Kievul să adune informaţii şi să contracareze atacuri cibernetice pe măsură ce Rusia îşi consolidează prezenţa militară la graniţele sale, informează Reuters, potrivit Agerpres

Justin Trudeau a mai spus că guvernul său va prelungi cu trei ani şi va dubla dimensiunea unei misiuni de instruire a armatei ucrainene denumite Operation Unifier. „Odată cu creşterea tensiunilor şi agresiune nejustificată a Rusiei, Canada va fi acolo pentru a oferi sprijin continuu Ucrainei astfel încât aceasta să se poată apăra”, a declarat Trudeau reporterilor.

Canada va înfiinţa, de asemenea, un grup operativ şi îşi va extinde capacitatea diplomatică – inclusiv la Kiev – pentru a coordona sprijinul acordat Ucrainei, a declarat ministrul de externe Melanie Joly.

„Diplomaţia este singura cale viabilă de urmat pentru Rusia. Orice agresiune ulterioară va avea consecinţe serioase, inclusiv sancţiuni coordonate, iar Canada este pregătită”, a subliniat Joly.

Ministrul apărării, Anita Anand, se va deplasa în Letonia şi Ucraina “în zilele următoare” pentru a vizita forţele canadiene din aceste ţări, a declarat Trudeau. „Aproximativ 200 de militari canadieni se află deja în Ucraina ca parte a misiunii de instruire care a fost oferită “celor peste 30.000 de soldaţi ucraineni”, a spus Anand.

Premierul Trudeau a declarat că misiunea de instruire va fi prelungită cu trei ani, cu un cost de 340 de milioane de dolari canadieni, iar alţi 60 de soldaţi canadieni se vor alătura celor deja prezenţi în Ucraina. Numărul total al acestora ar putea ajunge la nu mai puţin de 400, a precizat premierul canadian.

De asemenea, Trudeau a spus că echipamentul neletal va include, printre altele,”blindaj, optică şi lunete”, iar Anand a precizat că va include echipamente de supraveghere.

Săptămâna trecută, UE și Canada și-au reiterat apelul către Rusia de a detensiona situația de la granița cu Ucraina, în același timp respingând încercările Moscovei de submina fundamentele securității europene și de a redefini acordurile de securitate și sferele de influență.

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina, iar Statele UniteMarea Britanie și țările baltice au promis și trimis arme defensive Ucrainei.

NATO a anunțat că aliații și-au plasat forțele în așteptare și trimit nave și avioane de vânătoare suplimentare ca parte a dislocărilor militare nord-atlantice din Europa de Est, consolidând disuasiunea și apărarea aliată în timp ce Rusia își continuă consolidarea militară în Ucraina și în jurul acesteia.

Moscova a transmis în decembrie Washingtonului o serie de cereri, în special încetarea extinderii NATO şi retragerea trupelor acestei alianţe din statele care au aderat la ea după 1997, inclusiv România, însă discuţiile iniţiate pe 10 ianuarie la Geneva, continuate la nivelul Consiliului NATO-Rusia, sub egida OSCE și la o întâlnire ulterioară între șefii diplomațiilor americană și rusă nu au condus la niciun rezultat.

Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică au transmis miercuri propunerile de securitate drept răspuns la propunerile Rusiei, asupra cărora Moscova a cerut un răspuns din partea Vestului. Propunerile occidentale, prezentate succint de șeful diplomației SUA, Antony Blinken, și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, în conferințe de presă separate, subliniază că nu va exista nicio schimbare în politica uşilor deschise a Alianței, în timp ce aliații fac apel pentru ca Rusia şi NATO să-şi restabilească reciproc misiuni la Bruxelles şi Moscova şi să utilizeze pe deplin canalele militare de comunicare pentru a promova transparenţa şi reducerea riscurilor

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul francez al apărării, la București: Nu ne vom abandona niciodată aliații. O misiune de experți sosește în România pentru a studia posibila desfășurare militară a Franței sub egida NATO

Published

on

© Captură de ecran/ video MApN

Ministrul Forţelor Armate din Republica Franceză, Florence Parly, care efectuează joi o în vizită oficială la Bucureşti, a dat asigurări că ţara sa nu îşi va abandona niciodată aliaţii şi prietenii şi că se va afla alături de România.

Aflată la prima sa deplasare într-o țară membră a Uniunii Europene de la începutul președinției franceze a Consiliului UE, Parly a anunțat că o misiune de experţi din Ministerul apărării franceze sosește “chiar astăzi în România pentru a studia parametri” unei posibile desfășurări a prezenței militare franceze în România sub egida, după cum a anunțat președintele Emmanuel Macron.

“Situaţia securitară actuală este îngrijorătoare pe flancul est al Europei. În acest context, românii sunt îndreptăţiţi să îşi consolideze propria securitate, având în vedere că tensiunile în Ucraina se agravează de la zi la zi. În calitate de aliat şi europeni, vă înţelegem situaţia şi dorim să vă acordăm sprijinul nostru. Aşa cum a amintit şi Preşedintele Republicii, domnul Macron, săptămâna trecută, am contribuit îndelung la securitatea partenerilor europeni, în cadrul misiunilor NATO în ţările baltice şi vom continua să facem acest lucru pe termen lung în acelaşi spirit. El a indicat şi disponibilitatea noastră de a merge şi mai departe, şi tot în cadrul NATO, să ne angajăm în noi misiuni de tip eFP (Enhanced Forward Presence) – “prezenţă înaintată avansată”, în special în România, dacă aceste misiuni sunt hotărâte de NATO. O misiune de experţi din ministerul meu soseşte chiar astăzi în România pentru a studia parametri acestei posibile desfăşurări”, a spus Parly, într-o conferință comună de presă cu omologul român, Vasile Dîncu, cu care a mai avut o întrevedere bilaterală și la Brest, cu ocazia reuniunii informale a miniștrilor apărării din UE.

Având în vedere că vizita lui Parly la București coincide și cu discuțiile privind contractul dintre compania franceză Naval Group și Ministerul Apărării Naționale pentru construcția de corvete multifuncționale destinate Forțelor Navale Române, ea a subliniat că  “Franţa şi industria sa sunt pe deplin implicate pentru a ajuta forţele armate române ajungă la o nouă etapă din modernizarea lor şi (…) în special în dosarelor corvetelor”.

 

Franța este pregătită să trimită misiuni militare în România, a afirmat ministrul francez al apărării, Florence Parly, pe 20 ianuarie, confirmând anunțul făcut într-un discurs în fața forțelor militare franceze de către președintele Emmanuel Macron privind disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. Acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannispremierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

Acum, Florence Parly a evocat și cooperarea dintre Franța și România în Sahel, precum și semnalele date de către Paris pentru o implicare în sprijinirea securității României.

“Vom fi în curând vom avea trupe în Sahel care vor lupta împreună împotriva terorismului, dat fiind că Parlamentul dumneavoastră a autorizat desfăşurarea unui contingent român în cadrul Task Force europene Takuba. Este o mândrie pentru mine să ştiu că militarii noştri vor lupta împreună şi profit de această ocazie pentru a vă mulţumi încă o dată pentru angajamentul dumneavoastră preţios alături de noi. (…) Forţele noastre aeriene sunt des desfăşurate, precum şi marina noastră, care execută în mod regulat exerciţii altături de Marina română. A fost cazul şi în decembrie anul trecut – fregata „Auvergne” a patrulat mai multe săptămâni în Marea Neagră şi a făcut escală la Constanţa. Şi va fi, de asemenea, cazul pe viitor, pentru că avem în vedere alte desfăşurări în cursul anului 2022. Adaug, de asemenea, că avem ofiţeri detaşaţi în cadrul Statelor majore NATO, la Bucureşti şi la Sibiu”, a punctat ea.

O fregată multi-rol a Marinei Franceze cu un echipaj de 150 de militari s-a aflat în Portul Constanța la mijlocul lunii decembrie a anului trecut. În cadrul relației militare dintre Franța și România există o notă de apreciere din partea Parisului după ce Bucureștiul a decis că va contribui cu 45 de militari la Takuba Task Force din Mali, un grup operativ al Uniunii Europene condus de Franța cu scopul de a consilia, asista și însoți forțele armate maliene, în coordonare cu partenerii G5-Sahel și cu alți actori internaționali de pe teren.

Potrivit lui Parly, “mâna întinsă de către Preşedintele Republicii Franceze amintește angajamentul nostru pentru securitatea Europei”.

Franța, în calitate de membru fondator al NATO și al UE, are un rol de jucat pentru a reasigura și proteja aliații și partenerii apropiați. (…) Franța se află alături de România. Franța își asumă responsabilitățile, așa cum a făcut întotdeauna. Franța nu îţi va abandona niciodată aliații și prietenii“, a conchis ministrul francez al apărării.

La București, Florence Parly este primită de preşedintele Klaus Iohannis, de premierul Nicolae Ciucă şi de ministrul apărării naţionale Vasile Dîncu.

Solidaritatea Franței față de România va mai cuprinde un moment important în următoarea perioadă după ce ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian a anunţat miercuri că va vizita în viitorul apropiat România pentru a transmite un mesaj de solidaritate acestei ţări, în contextul în care Franţa caută alături de partenerii europeni şi SUA modalităţi pentru detensionarea crizei legate de Ucraina.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock: Nu trebuie să permitem ca disputa privind livrările de arme către Ucraina să divizeze Occidentul

Published

on

©Annalena Baerbock/ Facebook

Şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a transmis miercuri că nu trebuie permis ca o dispută precum cea privind livrările de armament către Ucraina să divizeze Occidentul, în timp ce tensiunile la granița  ruso-ucraineană continuă să crească, informează DPA

„Cea mai puternică armă a noastră este și rămâne unitatea”, a declarat Baerbock miercuri, înainte de discuțiile cu omologul său olandez Wopke Hoekstra la Berlin. În același timp, ea a subliniat că este important să „rezistăm tuturor încercărilor din exterior care au ca scop să ne divizeze”.

„Ucraina știe ce facem și care este poziția noastră”, a spus Baerbock, menționând că Germania este cel mai mare donator bilateral al Ucrainei, depășind chiar și SUA.

„Susținem negocierile privind tranzitul gazelor. Ne ocupăm de investițiile în energiile regenerabile și sprijinim Ucraina în contextul pandemiei de COVID-19, de exemplu, prin furnizarea de vaccinuri”, a adăugat șefa diplomației germane.

Ucraina a criticat în repetate rânduri guvernul german pentru refuzul acestuia de a-i livra arme şi a cerut suspendarea controversatului gazoduct ruso-german Nord Stream 2.

Baerbock a subliniat că obiectivul comun al Occidentului rămâne apărarea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. „Orice nouă agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei va avea consecințe grave – din punct de vedere politic, strategic și, în egală măsură, economic și financiar”, a punctat ea.

În cadrul primei întâlniri cu ministrul rus, Serghei Lavrov, la Moscova, ministrul german de externe, Annalena Barbock, nu a avut rețineri să transmită că țara sa este pregătită să apere regulile comune chiar dacă acest lucru va însemna că trebuie ”să plătească un preț economic ridicat”, o aluzie la gazoductul Nord Stream 2, fapt ce îi reduce acestei țări importanța internațională pe piața energetică ce s-ar putea solda cu mai puține taxe de tranzit în bugetul de la Kiev.

Cu o zi în urmă, ministrul german de externe s-a aflat la Kiev, unde i-a asigurat pe președintele Volodimir Zelenski și pe omologul ucrainean, Dmitro Kuleba, că va face ”totul pentru a garanța securitatea Ucrainei și Europei” și că Rusia va plăti un preț ridicat dacă va recurge la o nouă agresiune. 

Cu toate acestea, Berlinul a fost vag când a venit vorba de măsurile concrete pe care le va lua pentru a ajuta Ucraina. Spre deosebire de Statele Unite și Marea Britanie, Germania a refuzat să furnizeze arme defensive fostului stat sovietic. Baerbock, în schimb, s-a oferit să stimuleze apărarea cibernetică a Ucrainei.

Reamintim că premierul Poloniei s-a declarat îngrijorat de reacţia Berlinului la concentrarea de forţe militare ruse în apropierea frontierei Rusiei cu Ucraina, după ce au apărut informaţii că Germania blochează Estonia să trimită Kievului artilerie de proveniență germană, refuzând să emită autorizațiile necesare.

În schimb, ministrul german al apărării a promis sprijin prin instalarea unui spital de campanie în Ucraina, în timp ce prăpastia incertitudinii vis-a-vis de poziția Berlinului a fost adâncită după declaraţia de vineri a comandantului marinei germane – Kay-Achim Schönbach, care între timp a demisionat -, care a spus că preşedintele rus Vladimir Putin ”merită probabil” respect şi că peninsula Crimeea ”niciodată nu va reveni înapoi” Ucrainei.

Rusia continuă acumulările sale de trupe la granița cu Ucraina și în regiunea Mării Negre, deși afirmă că nu plănuiește să atace Ucraina, în timp ce SUA, aliații din NATO și Uniunea Europeană fac apel la detensionarea situației. Moscova a transportat echipament militar în regiune și a comasat peste 125.000 de soldați la granița cu Ucraina, iar Statele UniteMarea Britanie și țările baltice au promis și trimis arme defensive Ucrainei.

Continue Reading

Facebook

INTERNAȚIONAL18 mins ago

Canada anunță că va trimite echipamente neletale Ucrainei și va ajuta Kievul să contracareze atacurile cibernetice: Vom oferi sprijin continuu

ROMÂNIA22 mins ago

Premierul Nicolae Ciucă respinge cu fermitate încercările de intimidare a jurnaliștilor: Sunt de neacceptat așa-zise liste cu “redacții toxice”

CONSILIUL UE28 mins ago

Ministrul francez al apărării, la București: Nu ne vom abandona niciodată aliații. O misiune de experți sosește în România pentru a studia posibila desfășurare militară a Franței sub egida NATO

COMISIA EUROPEANA44 mins ago

Franța va primi încă 7,4 mld. de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență grație ”progresului rapid” în implementarea PNRR

COMISIA EUROPEANA46 mins ago

UE sesizează Organizația Mondială a Comerțului în cazul restricțiilor comerciale impuse de China Lituaniei

INTERNAȚIONAL1 hour ago

Ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock: Nu trebuie să permitem ca disputa privind livrările de arme către Ucraina să divizeze Occidentul

CONSILIUL EUROPEAN1 hour ago

Președintele Consiliului European: O amenințare împotriva Ucrainei este o amenințare împotriva Europei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

Marian-Jean Marinescu a închis dezbaterile Conferinței europene pentru spațiu: Ne lipsește voința politică. Statele membre trebuie să sprijine o abordare colectivă

U.E.1 hour ago

Liderii instituțiilor UE își reafirmă angajamentul pentru combaterea antisemitismului și a negării Holocaustului

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

Comisia Europeană nu va revizui propunerile care clasifică energia nucleară și gazele naturale drept sustenabile, în pofida opoziției mai multor state, printre care și Germania

NATO20 hours ago

Klaus Iohannis: Planificarea sancțiunilor UE împotriva Rusiei este accelerată. România se pregătește să gestioneze efectele situației de securitate

NATO20 hours ago

Klaus Iohannis: România are un dialog permanent cu NATO, SUA, UE și OSCE. Acțiunile Rusiei încearcă să modifice în mod inacceptabil arhitectura europeană de securitate

NATO21 hours ago

Klaus Iohannis: Suntem gata să găzduim o prezență NATO crescută pe teritoriul României. Suntem în contact cu SUA și Franța în acest sens

NATO21 hours ago

Klaus Iohannis: CSAT a adoptat un plan de măsuri ca România să fie pregătită pentru orice scenariu. Ca membru al NATO, ne bucurăm de toate garanțiile de securitate

ROMÂNIA2 days ago

Șeful diplomației române, Bogdan Aurescu: Vom continua să condamnăm public, fără ezitare, orice încercare de a nega sau distorsiona Holocaustul

ROMÂNIA2 days ago

Președintele Klaus Iohannis: Suntem un model de bune practici în regiune prin extinderea și consolidarea programelor educaționale despre istoria evreilor și a Holocaustului

INTERVIURI6 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda7 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

Advertisement

Team2Share

Trending