Cincisprezece ţări din Asia şi zona Pacificului au semnat duminică un important acord comercial promovat de China şi care devine cel mai important pact de acest gen din lume în termeni de produs intern brut, acoperind peste două miliarde de locuitori, circa o treime din populaţia lumii, relatează AFP şi Kyodo, preluate de Agerpres.

Rod a opt ani de tratative, Parteneriatul regional economic global (RCEP) a fost semnat în finalul summitului online al ASEAN (Asociaţia statelor din Asia de sud-est), organizat începând de joi de Hanoi, Vietnamul asigurând preşedinţia prin rotaţie a forului.

Acordul vizează crearea unei uriaşe zone de liber schimb între zece state din ASEAN – Indonezia, Thailanda, Singapore, Malaezia, Filipine, Vietnam, Myanmar, Cambodgia, Laos şi Brunei – şi China, Japonia, Coreea de Sud, Australia şi Noua Zeelandă, acestea reprezentând 30% din PIB-ul mondial.

“În circumstanţele mondiale actuale, faptul că RCEP a fost semnat, după opt ani de negocieri, aduce o rază de lumină şi speranţă în mijlocul norilor”, a comentat după semnarea virtuală a pactului premierul chinez Li Keqiang.

Acest lucru “arată clar că multilateralismul este calea corectă şi reprezintă direcţia bună pentru economia mondială şi progresul umanităţii”, a adăugat el.

Pactul va intra în vigoare după ratificarea sa de către şase state membre ale ASEAN şi trei alte state.

Semnarea acordului intervine în contextul unei grave crize economice din cauza pandemiei de COVID-19 pentru cele zece state semnatare din ASEAN şi care au mari aşteptări de la RCEP, ce ar urma să le susţină economiile prin ieftinirea exporturilor şi să faciliteze operaţiunile companiilor printr-o armonizare a procedurilor.

RCEP este considerat un mijloc de extindere a influenţei Chinei în plan regional şi de a stabili regulile, după anii de pasivitate din partea Statelor Unite conduse de Donald Trump. În ianuarie 2017, acesta a retras SUA din proiectul concurent, Tratatul de liber-schimb transpacific (TPP), promovat de predecesorul său democrat Barack Obama.

Ministerul Afacerilor Externe al Chinei i-a felicitat vineri pe preşedintele şi vicepreşedintele aleşi ai SUA, Joe Biden şi Kamala Harris, la aproape o săptămână de la anunţul victoriei celor doi politicieni ai Partidului Democrat la scrutinul prezidenţial din 3 noiembrie şi pe care preşedintele Donald Trump refuză să o recunoască, informează Reuters şi AFP, potrivit Agerpres.

“Respectăm alegerea poporului american. Îi felicităm pe Joe Biden şi pe Kamala Harris”, a declarat în timpul conferinţei de presă zilnice purtătorul de cuvânt al ministerului chinez Wang Wenbin. “Înţelegem că rezultatele alegerilor SUA vor fi stabilite în conformitate cu legile şi procedurile SUA”, a adăugat el.

În timp ce numeroşi lideri din lumea întreagă l-au felicitat pe Joe Biden, fostul vicepreşedinte al lui Barack Obama, de sâmbătă 7 noiembrie, China a întârziat să-i recunoască victoria, afirmând că vrea să aştepte rezultatele definitive ale scrutinului. Lentoarea reacţiei chineze ar putea însemna că Beijingul miza pe realegerea lui Donald Trump, perceput de mulţi în China ca cineva care a slăbit SUA şi Occidentul, chiar dacă el a contribuit major la deteriorarea relaţiilor sino-americane, declanşând un război comercial transpacific, notează AFP.

De asemenea, regimul comunist chinez s-ar putea aştepta din partea lui Joe Biden la presiuni crescânde asupra problemelor ce ţin de drepturile omului, potrivit unor experţi.

În timpul campaniei electorale, Joe Biden l-a criticat în termeni duri pe preşedintele chinez Xi Jinping. “Este un tip care nu are niciun os democratic în scheletul său”, a spus Biden, potrivit AFP.

Deocamdată, Xi Jinping nu l-a felicitat personal pe democrat. De asemenea, nici Rusia nu l-a felicitat pe fostul vicepreședinte, Kremlinul precizând că președintele Vladimir Putin așteaptă rezultatele oficiale.

Dincolo de felicitările primite din partea liderilor occidentali și democratici, Joe Biden a avut deja mai multe discuții cu omologi și șefi de guverne aliați.

Marți, el a avut primele sale convorbiri telefonice cu lideri din țările aliate europene ale Statelor Unite, discutând la telefon cu președintele francez Emmanuel Macron, cu cancelarul german Angela Merkel, cu prim-ministrui britanic Boris Johnson și cu prim-ministrul irlandez Micheal Martin cei patru lideri europeni felicitându-l pe Biden pentru câștigarea alegerilor prezidențiale americane, într-un semnal de reînnoire a relațiilor transatlantice. Anterior, Biden a vorbit la telefon și cu prim-ministrul canadian Justin Trudeau. Totodată, joi, Biden a avut convorbiri telefonice cu prim-ministrul japonez Yoshihide Suga și cu președintele sud-coreean Moon Jae-in cu care a discutat despre consolidarea alianțelor bilaterale și cooperarea în zona indo-pacifică, o regiune prevăzută a fi un câmp de confruntare între Statele Unite și China. Nu în ultimul rând, și Papa Francisc l-a felicitat, într-o convorbire telefonică,  pe preşedintele american ales Joe Biden, care odată învestit va deveni al doilea preşedinte catolic al Statelor Unite după John F. Kennedy.

Joe Biden, fostul vicepreședinte al SUA și candidatul democrat la funcția de președinte al țării, a câștigat scrutinul prezidențial, învingându-l pe Donald Trump și devenind cel de-al 46-lea președinte din istoria Statelor Unite și cel de-al 14-lea fost vicepreședinte care preia funcția supremă în statul american. În egală măsură, Kamara Harris, partenerul politic al lui Biden, va deveni prima femeie vicepreședinte din istoria SUA.

Potrivit rezultatelor prezentate de mass-media americane, Biden, care a condus majoritatea cursei, a câștigat în state considerate cheie, precum Wisconsin, Georgia, Michigan și Pennsylvania, și a obținut 290 de electori din totalul celor 538 ai Colegiului Electoral

De asemenea, Biden a câștigat și votul popular, cu peste 77 milioane de voturi, fața de cele 72 milioane ale lui Trump, devenind totodată cel mai votat candidat din istoria alegerilor prezidențiale americane.

Atât Uniunea Europeană, cât și China, vor juca un rol în definirea modului în care evoluțiile tehnologice la nivel global vor avansa, a transmis Margrethe Vestager, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru o Europă pregătită pentru era digitală, în cadrul primului Dialog la nivel înalt privind domeniul digital cu vicepremierul Liu He.

Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, la acestă întâlnirea care are loc înaintea sumitului UE-China, programat pentru data de 14 septembrie, din partea UE au participat și comisarul european pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, Mariya Gabriel, comisarul european pentru piață internă, Thierry Breton, și comisarul european pentru Justiție, Didier Reynders, în vreme ce, din partea Beijinului, au mai luat parte la discuții și omologii chinezi, respectiv Wang Zhijun, Wang Lingjun, Huang Wei and Liao Min.

Temele acestei întrevederi online au acoperit aspecte precum inteligența artificială, impozitarea digitală, cercetare și inovare.

Dialogul la nivel înalt a reprezentat prilejul de a identifica prioritățile pentru transformarea digitală a ambelor economii implicate, UE și China, inclusiv domeniile unde se poate atinge un progres concret.

În cadrul discuțiilor, ambele părți s-au informat reciproc cu privire la abordările privind sfera digitală, acest lucru implicând inclusv prezentarea viziunilor în domenii în care abordările diferă.

Comisia Europeană a prezentat cu acest prilej strategia sa digitală și a punctat prioritățile sale pentru promovarea reciprocității, a unei concurețe echitabile și a drepturilor fundamentale.

Această întrevedere la nivel înalt are loc înainte de summitul UE-China, programat pentru data de 14 septembrie, la care vor participa președintele Consiliului European Charles Michel, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și cancelarul german Angela Merkel, a cărei țară deține președinția rotativă a Consiliului UE, pe de o parte, și președintele chinez, Xi Jinping, pe de altă parte.

De asemenea, întrevederea vine în contextul în care Curtea de Conturi Europeană a dat joi publicității un documentul de analiză intitulat „Răspunsul UE la strategia de investiții controlată de stat aplicată de China”, în care atrage atenția că UE trebuie să identifice cum să își formuleze, să își pună în aplicare și să își monitorizeze mai bine propria strategie pe care o aplică față de China și cum să coordoneze mai bine acțiunile întreprinse de instituțiile UE și măsurile luate de diferitele state membre în ceea ce privește relația lor bilaterală cu China.

Curtea avertizează că UE va trebui să facă față la șase provocări viitoare în ceea ce privește răspunsul pe care îl oferă față de strategia de investiții controlată de stat aplicată de China, și anume:

– cum să furnizeze date mai complete și de actualitate în ceea ce privește investițiile realizate de China în UE;

– cum să efectueze o analiză exhaustivă a riscurilor și a oportunităților;

– cum să își pună mai bine în aplicare propria strategie – în special acțiunile care promovează

reciprocitatea și care previn efectele de denaturare pe piața internă a UE – și cum să se

abordeze riscurile rămase;

– cum să evalueze nevoile în materie de finanțare și cum să urmărească cheltuielile;

– cum să consolideze monitorizarea, evaluarea și raportarea;

– și cum să coordoneze mai bine răspunsul instituțiilor UE și cel al statelor membre.