Connect with us

SUA

Ambasadorul SUA la Uniunea Europeană face apel ca alianța transatlantică să-și unească forțele împotriva influenței maligne a Chinei

Published

on

Ambasadorul Statelor Unite pe lângă Uniunea Europeană, Gordon Sondland, a făcut un apel ca UE și țara sa să depășească tensiunile comerciale și să își unească forțele împotriva Chinei.

Într-un interviu pentru Politico Europe, Sondland a descris influența Chinei drept una ”malignă” și a vorbit despre combinarea energiilor comune transatlantice în această direcție.

Ar trebui să combinăm energiile noastre comune – avem un PIB combinat de 40 de trilioane de dolari, nu este nimic pe planeta aceasta mai puternic decât atât”, a spus acesta, referindu-se la postura Chinei din multiple puncte de vedere: economic, informațional și militar.

În această privință, UE și SUA ar trebui să își dea mâna”, a mai susținut Sondland, pledând pentru o acțiune comună care să plaseze relația comercială transatlantică în direcția bună pentru a-și putea îndrepta ulterior atenția asupra Chinei, ”care reprezintă problema viitorului”.

Diplomatul american a făcut aceste declarații în condițiile în care administrația Trump se află în tensiuni comerciale, atât cu partenerii europeni, cât și cu China.

Reamintim că relația comercială transatlantică a suferit o lovitură severă după instalarea lui Donald Trump la Casa Albă, care a declanșat o dispută comercială cu Uniunea Europeană prin impunerea de tarife asupra importului de oțel și aluminiu și amenințarea că aceste bariere vor fi dublate, o dispută relativ remediată prin amânarea acestor tarife după întâlnirea președintelui SUA cu președintele Comisiei Europene, la Washington, la 25 iulie anul trecut.

Recent, Comisia Europeană, brațul executiv al Uniunii Europene, a prezentat un plan pentru un acord cu SUA de reducere a taxelor vamale pentru o gamă largă de bunuri industriale, inclusiv automobile și a solicitat mandat din partea Consiliului pentru începerea negocierilor privind reducerea barierelor vamale care afectează schimburile economice transatlantice.

În ce privește China, președintele american Donald Trump a utilizat chiar prilejul discursului privind Starea Națiunii pentru  a avertiza Beijing-ul că nu va mai putea “să fure locurile de muncă şi bogăţia americanilor” şi a cerut “schimbări structurale” din partea puterii chineze pentru a pune capăt practicilor sale comerciale “neloiale”.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Senatul american a aprobat regulile propuse de republicanii lui Donald Trump în procesul de destituire a președintelui SUA

Published

on

Senatorii americani au votat în favoarea regulilor propuse de liderul majorităţii republicane din Senat, Mitch McConnell, în legătură cu procesul de destituire a preşedintelui Donald Trump, transmit miercuri Reuters şi DPA.

Rezoluţia a fost adoptată la primele ore ale zilei de miercuri (ora coastei de est a SUA), cu 53 de voturi pentru şi 47 de voturi contra, care au respectat liniile celor două partide. În Senat, republicanii au 53 de membri, iar democrații 47 de senatori.

Documentul stabileşte regulile generale ale procesului. Regulile propuse de McConnell amână orice eventuală depoziţie a martorilor până la o dată ulterioară şi oferă fiecărei părţi – democraţii şi Casa Albă – un răgaz de trei zile pentru a-şi structura strategia pentru sau împotriva destituirii preşedintelui Trump, notează Agerpres.

Democraţii consideră propunerea drept o încercare de grăbire a procesului, de a ascunde noi probe contra lui Donald Trump şi de a împiedica martorii să depună mărturie.

Totuşi, sub presiunea senatoarei republicane moderate Susan Collins, Mitch McConnell a făcut o schimbare de ultim moment a regulilor, extinzând de la două la trei zile durata alocată pledoariilor de deschidere.

Într-o serie de voturi care s-au prelungit mult în noapte, senatorii democraţi au încercat să convingă cel puţin patru republicani să li se alăture pentru semnarea citaţiei pe numele şefului personalului de la Casa Albă, Mick Mulvaney, pentru a depune mărturie în faţa Senatului.

Însă republicanii s-au raliat în jurul lui McConnell şi au respins propunerile democraţilor, cei 53 de senatori republicani votând contra şi cei 47 de senatori democraţi pentru.

Democraţii doresc să îi poată chestiona pe demnitari importanţi de la Casa Albă şi să obţină documente la care accesul unor membri ai Camerei Reprezentanţilor a fost blocat de administraţia Trump în timp ce deputaţii americani anchetau afacerile lui Trump legate de Ucraina.

Liderul de la Casa Albă este acuzat de abuz de putere şi obstrucţionarea activităţii Congresului.

În opinia democraţilor, Trump se face vinovat de ”abuz de putere” pentru că ar fi condiţionat un ajutor militar de 400 de milioane de dolari pentru Ucraina şi o primire a preşedintelui Zelenski la Casa Albă de reluarea investigării fiului lui Joe Biden, iar acuzaţia de ”obstrucţionare a Congresului” ar rezulta din încercările liderului de la Casa Albă de a împiedica investigarea acestui scandal prin instrucţiuni date unor actuali şi foşti membri ai administraţiei americane de a nu coopera în anchetă.

Donald Trump a fost pus sub acuzare la 19 decembrie de Camera Reprezentanţilor pentru ”abuz de putere” şi ”obstrucţionarea Congresului”, devenind al treilea președinte din istoria SUA supus unei astfel de proceduri, după Andrew Johnson în 1868 și Bill Clinton în 1998, dar primul republican în această cauză. Votul deschide calea unui proces de destituire în Senat, unde Partidul Republican al lui Trump deține majoritatea și face improbabilă din punct de vedere politic o destituire din funcție.

Camera Reprezentanţilor, dominată de democraţi, s-a pronunţat în favoarea ”impeachment-ului” miliardarului republican de 73 de ani pentru “abuz de putere”, cu 230 de voturi pentru şi 197 împotrivă.

Andrew Johnson, în 1868, şi Bill Clinton, în 1998, au fost achitați de Senat. Republicanul Richard Nixon, aflat în centrul scandalului Watergate, a preferat să demisioneze în 1974 înainte de a fi pus sub acuzare de către Camera Reprezentanților, deși ancheta fusese anterior declanșată la finalul anului 1973.

Care este rolul Senatului în procedura de punere sub acuzare?

1) Senatul SUA primește articolele punerii sub acuzare din partea Camerei Reprezentanților.

2) Senatul formulează regulile și procedurile pentru organizarea unui proces.

3) În cadrul procesului care se declanșează, președintele va fi reprezentat de avocații săi. ”Boxa acuzaților” va fi reprezentată de un grup de membri din Camera Reprezentanților. Procesul va fi prezidat de președintele Curții Supreme, iar cei 100 de senatori vor reprezenta juriul.

4) Senatul se va reuni în sesiune privată pentru a dezbate asupra verdictului.

5) Senatul, în sesiune publică, va vota asupra verdictului, fiind necesară o majoritate de două treimi din senatori pentru condamnarea președintelui.

6) Senatul va vota apoi înlăturarea din funcție a președintelui.

7) Senatul ar putea, de asemenea, să voteze printr-o majoritate simplă o prevedere care să-i interzică președintelui să mai dețină o funcție publică în viitor.

Mai multe detalii despre această procedură pot fi consultate aiciaici și aici.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Prima întâlnire Donald Trump – Ursula von der Leyen, la Davos: Președintele SUA vrea un acord comercial cu Uniunea Europeană

Published

on

© The White House/ Facebook

Statele Unite doresc un acord comercial cu Uniunea Europeană, a declarat, marţi, preşedintele american, Donald Trump, cu ocazia primei sale întrevederi cu Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, care a avut loc în marja Forumului Economic Mondial de la Davos, acolo unde ambii lideri participă.

“Vă mulţumesc foarte mult, mă bucur să fiu alături de preşedintele Comisiei Europene, o femeie care este foarte respectată şi este un foarte bun negociator, ceea ce este o veste proastă pentru noi, deoarece vom discuta despre un acord comercial şi discutăm deja de ceva timp. Sper că vom reuşi să facem ceva”, a afirmat Donald Trump, potrivit unei înregistrări video difuzate de Casa Albă pe pagina sa de Facebook.

Președintele american a avut aprecieri similare și față de predecesorul lui von der Leyen, Jean-Claude Juncker, alături de care a ajuns la un acord, în cadrul unei întrevederi la Washington ce a avut loc la 25 iulie 2018, pentru stoparea disputei comerciale dintre Statele Unite și Uniunea Europeană

În cadrul interacțiunii cu presa dinaintea întâlnirii cu președintele Comisiei Europene, Trump i-a transmis lui von der Leyen că un ”acord între noi şi Europa este ceva ce vom putea realiza“.

Statele Unite și Uniunea Europeană s-au aflat aproape, în timpul precedentei administrații americane și a configurației instituționale europene anterioare, de convenirea unui Parteneriatului Transatlantic pentru Investiții și Comerț (TTIP), un proiect nesusținut de administrația Trump, în condițiile în care președintele american a căutat și a obținut retragerea din diferite acorduri similare, cum ar fi Parteneriatul Transpacific, sau renegocierea unor înțelegeri de acest tip, precum NAFTA.

De altfel, Ursula von der Leyen și Donald Trump au avut prima lor convorbire telefonică la finalul anului trecut, când au convenit asupra unei întâlniri la începutul lui 2020, pentru a discuta inclusiv dimensiunea relațiilor comerciale.

În ceea ce priveşte relaţiile comerciale dintre UE şi SUA, acestea au devenit tensionate după decizia Franţei şi mai multor alte state membre de a impune o taxă împotriva giganţilor din domeniul digital: Google, Apple, Facebook şi Amazon. La rândul său, Washingtonul a ameninţat să suprataxeze cu 2,4 miliarde de dolari produsele franceze, printre care şampania şi brânza roquefort, ca represalii. Pe de altă parte, deprecierea relațiilor transatlantice pe acest palier economic s-a produs și în contextul în care Organizația Mondială a Comerțului a dat undă verde Statelor Unite să impună tarife de 11 miliarde de dolari Uniunii Europene pe fondul subvențiilor acordate gigantului Airbus.

Pe de altă parte, în discursul său de la Davos, Donald Trump a vorbit despre faptul că Statele Unite au ajuns ”cel mai mare producător de gaz natural” și i-a îndemnat pe europeni să cumpere această sursă energie, în pofida contextului în care statele europene și instituțiile UE au pregătit Pactul Ecologic European prin care să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic, inclusiv prin a pune capăt utilizării combustibililor fosili.

În ce o privește, Ursula von der Leyen se va adresa miercuri elitei politico-economice globale de la Davos. Cu o zi în urmă, șefa executivului european a susținut un discurs la ceremonia ce a marcat debutul celei de-a 50-a ediții a Forumului Economic Mondial, subliniind că acest prilej facilitează ”discuții, dezbaterii și angajamente pentru soluții și noi alianțe pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice, a consolida creșterea incluzivă și a asigura pacea și prosperitatea pentru toți”.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Schimbările climatice. De la Davos, Donald Trump cere respingerea ”profeților sfârșitului lumii”: ”Ei sunt moștenitorii prezicătorilor nebuni de ieri”

Published

on

© World Economic Forum/ Flickr

La doi ani distanță de când a susținut că proiectul său ”America First” nu înseamnă ”America Alone”, președintele SUA Donald Trump a revenit la Forumul Economic Mondial de la Davos cu mesajul că Statele Unite se află în mijlocul unui ”boom economic nemaiîntâlnit”, salutând progresul făcut în disputa comercială cu China și, nu în ultimul rând, continuând o dispută declarativă tensionată pe care o poartă cu activista adolescentă de mediu, Greta Thunberg, aflată și ea la Davos, criticând astfel ceea ce el numește ”socialism radical”.

“Astăzi sunt mândru să spun că Statele Unite se află în mijlocul unui boom economice cum nu a mai fost văzut până acum. (…) Știam că dacă vom dezlănțui potențialul cetățenilor noștri, vom reduce impozitele și reglementările, vom reface acorduri comerciale stricate și vom exploata pe deplin totalitate energia americană, atunci prosperitatea va reveni fulminant … și exact asta s-a întâmplat … Anii de stagnare economică au lăsat locul unui gheizer de oportunitate”, a spus Trump, în mesajul adresat elitei politice și economice mondiale reunite la Davos, pentru al 50-lea an consecutiv.

Donald Trump, despre relația cu Xi Jinping: Ne iubim unul pe celălalt

Trump a făcut referire și la înțelegerea comercială recent negociată și parafată cu China, explicând în stilul său caracteristic că el și președintele chinez ”se iubesc”.

”Relația noastră de acum cu China nu a fost probabil niciodată mai bună”, a spus liderul SUA după ce a enumerat concesiunile pe care China în privința comerțului, în special în domeniul proprietății intelectuale, punând capăt ”transferurilor forțate de tehnologie”, ridicând barierele comerciale asupra mărfurilor agricole, deschizând sectorul financiar și menținând o monedă stabilă.

”Relația mea cu Xi este extraordinară. El este pentru China, eu sunt pentru SUA, dar, dincolo de asta, ne iubim unul pe celălalt”, a completat președintele american.

Donald Trump a încheiat săptămâna trecută un prim acord comercial între SUA și China, care prevede eliminarea unor tarife şi creşterea achiziţiilor chineze de bunuri şi servicii americane, detensionând conflictul din ultimele 18 luni dintre cele mai mari două economii ale lumii.

În discursul său, președintele american s-a referit și la problematica criză climatică, pe care în dese rânduri a negat-o, inclusiv prin retragerea SUA din Acordul de la Paris.

Trump anunță că SUA se vor alătura ”One trillion trees iniative”: Nu este momentul pesimismului. Este momentul optimismului

”Astăzi sunt bucuros să anunț că Statele Unite se vor alătura inițiativei ”One trillion trees”, lansată la Forumul Economic Mondial”, a spus Trump, fiind aplaudat în acest sens.

În continuarea intervenției sale, președintele american a părut să o critice indirect pe Greta Thunberg, care i-a îndemnat marţi, tot la Davos, pe liderii lumii să asculte vocile tinerilor şi ştiinţa, menționând că omenirea mai are mai puțin de opt ani la dispoziție pentru a salva planeta și precizând că ”țările mai bogate trebuie să scadă mult mai repede la zero emisiile și apoi să ajute țările sărace să facă același lucru pentru ca oamenii din părți mai puțin norocoase ale lumii să își crească nivelul de trai”.

Nu este momentul pesimismului. Este momentul optimismului”, a spus Trump, care, fără să menționeze schimbările climatice, a precizat că prognozele apocaliptice sunt greșite.

Președintele SUA, un nou atac la adresa Gretei Thunberg: Trebuie să respingem profeții sfârșitului lumii și previziunile lor despre apocalipsă

Pentru a îmbrățișa posibilitățile de mâine, trebuie să respingem profeții sfârșitului lumii și previziunile lor despre apocalipsă. Ei sunt moștenitorii prezicătorilor nebuni de ieri. Vor să ne vadă că ne este rău, dar nu vom lăsa să se întâmple asta. Ei au prezis o criză de suprapopulare în anii ’60, înfometarea în masă în anii ’70 și sfârșitul petrolului în anii ’80. Ei doresc întotdeauna să domine, să transforme și să controleze fiecare aspect al vieții noastre. Nu vom lăsa niciodată socialismul radical să ne distrugă economia, să ne dărâme țara sau să ne eradică libertatea”, a spus liderul de la Casa Albă.

De altfel, Forumul de la Davos era așteptat să reflecte multiplele fracturi globale, având în vedere prezența președintelui american Donald Trump, aflat în plină procedură de destituire și un negaționist al schimbărilor climatice, și a activistei suedeze de mediu Greta Thunberg, care tocmai a împlinit 17 ani, şi care revine la Davos pentru al doilea an consecutiv pentru a trage un semnal de alarmă cu privire la urgenţa schimbărilor climatice. Cei doi sunt recunoscuți pentru cele câteva schimburi de replici tensionate avute pe Twitter, dar și pentru privirea furioasă pe care Thunberg i-a aruncat-o lui Trump la Adunarea Generală a ONU de la New York, de anul trecut.

În aceeași notă, președintele american a continuat să vorbească despre faptul că Statele Unite au ajuns ”cel mai mare producător de gaz natural” și i-a îndemnat pe europeni să cumpere această sursă energie, în pofida contextului în care statele europene și instituțiile UE au pregătit Pactul Ecologic European prin care să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic, inclusiv prin a pune capăt utilizării combustibililor fosili.

Reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial se desfăşoară în perioada 21-24 ianuarie

Reuniunea din 2020 a Forumului Economic Mondial (World Economic Forum) se desfășoară sub tema principală intitulată ”Părțile implicate pentru o lume coezivă şi durabilă” (Stakeholders for a Cohesive and Sustainable World). În egală măsură, reuniunea se va concentra pe manifestul Forumului Economic Mondial – Davos Manifesto 2020 – publicat la 2 decembrie 2019, care se bazează pe Manifestul Davos din 1973 şi evidenţiază viziunea asupra unui capitalism care ia în considerare o taxare echitabilă, toleranţă zero pentru corupţie şi respectarea drepturilor omului.

Temele majore care domină în mod tradițional Forumul de la Davos – evoluțiile comerțului și economiei globale, a patra revoluție industrială și influența companiilor tehnologice, viitorul multilateralismului și al globalizării, precum și ordinea geopolitică a lumii – ar putea fi eclipsate în acest an de criza climatică. Pentru prima dată, anul acesta, Raportul anual al Forumului Economic Mondial plasează criza ecologică în top cinci riscuri cu un impact major asupra lumii în deceniul următor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending