Connect with us

SUA

Ambasadorul SUA la Uniunea Europeană face apel ca alianța transatlantică să-și unească forțele împotriva influenței maligne a Chinei

Published

on

Ambasadorul Statelor Unite pe lângă Uniunea Europeană, Gordon Sondland, a făcut un apel ca UE și țara sa să depășească tensiunile comerciale și să își unească forțele împotriva Chinei.

Într-un interviu pentru Politico Europe, Sondland a descris influența Chinei drept una ”malignă” și a vorbit despre combinarea energiilor comune transatlantice în această direcție.

Ar trebui să combinăm energiile noastre comune – avem un PIB combinat de 40 de trilioane de dolari, nu este nimic pe planeta aceasta mai puternic decât atât”, a spus acesta, referindu-se la postura Chinei din multiple puncte de vedere: economic, informațional și militar.

În această privință, UE și SUA ar trebui să își dea mâna”, a mai susținut Sondland, pledând pentru o acțiune comună care să plaseze relația comercială transatlantică în direcția bună pentru a-și putea îndrepta ulterior atenția asupra Chinei, ”care reprezintă problema viitorului”.

Diplomatul american a făcut aceste declarații în condițiile în care administrația Trump se află în tensiuni comerciale, atât cu partenerii europeni, cât și cu China.

Reamintim că relația comercială transatlantică a suferit o lovitură severă după instalarea lui Donald Trump la Casa Albă, care a declanșat o dispută comercială cu Uniunea Europeană prin impunerea de tarife asupra importului de oțel și aluminiu și amenințarea că aceste bariere vor fi dublate, o dispută relativ remediată prin amânarea acestor tarife după întâlnirea președintelui SUA cu președintele Comisiei Europene, la Washington, la 25 iulie anul trecut.

Recent, Comisia Europeană, brațul executiv al Uniunii Europene, a prezentat un plan pentru un acord cu SUA de reducere a taxelor vamale pentru o gamă largă de bunuri industriale, inclusiv automobile și a solicitat mandat din partea Consiliului pentru începerea negocierilor privind reducerea barierelor vamale care afectează schimburile economice transatlantice.

În ce privește China, președintele american Donald Trump a utilizat chiar prilejul discursului privind Starea Națiunii pentru  a avertiza Beijing-ul că nu va mai putea “să fure locurile de muncă şi bogăţia americanilor” şi a cerut “schimbări structurale” din partea puterii chineze pentru a pune capăt practicilor sale comerciale “neloiale”.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Administrația lui Donald Trump continuă seria măsurilor îndreptate împotriva Teheranului: Țările care vor importa petrol din Iran vor fi supuse sancțiunilor americane

Published

on

© White House

Administrația SUA a anunțat că toate țările care vor importa petrol din Iran vor fi supuse sancțiunilor americane. Președintele american Donald Trump a decis că nu vor mai exista țări scutite de aceste sancțiuni după ce actualele excepții vor expira, în luna mai, a anunțat Casa Albă, potrivit CNN.

„Scopul acestei decizii este să aducă exporturile de petrol ale Iranului la zero, pentru a lăsa regimul (de la Teheran, n.r.) fără principala sursă de venit”, se arată în declarația semnată de Sarah Sanders, secretarul de presă al Casei Albe, relatează Digi24.

De asemenea, Secretarul de stat Mike Pompeo a precizat că scopul aceste măsuri este de a lăsa Iranul fără „fondurile pe care le-a folosit pentru a destabiliza Orientul Mijlociu timp de zeci de ani” și de a determina Iranul să se comporte „ca o țară normală”.

Pompeo a mai spus că Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au fost de acord să asigure cantitatea necesară de petrol pentru piețe, astfel încât să compenseze pentru pierderea petrolului Iranian de pe piață.

Relațiile dintre SUA și Iran sunt marcate de tensiuni istorice ce datează de la începutul Războiului Rece, acestea înrăutățindu-se la finalul anilor ’70, când regele Iranului a fost înlăturat în urma revoluției din 1979 ce a culminat cu venirea la putere a liderului suprem, Ayatollah-ul Khomeini, care descria Statele Unite drept ”Marele Satana”, dar și cu criza ostaticilor în care diplomații americani de la Ambasada de la Teheran au fost ținuți prizonieri.

Sancțiunile americane impuse începând de atunci au cunoscut un moment de relaxare pe fondul acordului nuclear JCPOA din 2015, negociat de SUA, Germania, Franța, Marea Britanie, Rusia, China și Iran, dar denunțat de actualul președinte american în 2018.

Donald Trump a relevat o abordare intransigentă față de Iran încă de la debutul mandatului, abordare reluată inclusiv prin criticarea Teheranului de la tribuna ONU, prin retragerea SUA din acordul nuclear cu Iranul și prin dialogul violent de la distanță cu președintele iranian Hassan Rouhani.

De altfel, Administraţia Trump a reinstituit în noiembrie 2018 toate sancţiunile eliminate prin acordul nuclear din 2015, care vizau atât Iranul cât şi ţările care aveau relaţii comerciale cu această ţară. Sancţiunile vizează exporturile de petrol, transportul şi băncile, sectoare esenţiale ale economiei iraniene.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele SUA l-a felicitat pe noul președinte al Ucrainei: Donald Trump i-a promis lui Volodymyr Zelensky că SUA vor susține eforturile Ucrainei în obținerea integrității teritoriale

Published

on

© US Department of State/ Facebook

Preşedintele american l-a felicitat pe comedianul ucrainean Volodymyr Zelensky pentru victoria obţinută în alegerile prezidenţiale din Ucraina, a informat luni Kurt Volker, emisar al Statelor Unite, citat de agenţia Unian.  

Preşedintele Trump a sunat să îl felicite pe Volodymyr Zelensky pentru victoria sa electorală şi pe oamenii din Ucraina pentru alegerile paşnice şi democratice. SUA va continua să susţină eforturile Ucrainei de a obţine integritatea teritorială“, a declarat Volker, potrivit Adevărul.

O reacție după alegerile prezidențiale din Ucraina a venit și din partea Rusiei, prin vocea purtătorului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Maria Zaharova, care a transmis că, urmare a rezultatelor scrutinului, Ucraina are şansa de a adopta schimbări pozitive care să aducă beneficii întregii societăţi.

Zelensky a fost felicitat și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

”Ucraina este un partener valoros al NATO și așteptăm să continuăm cooperarea noastră”, a scris Stoltenberg, pe Twitter.

Actorul de comedie Volodymyr Zelenskyi, nou intrat în politică, a obţinut duminică o victorie zdrobitoare în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale din Ucraina în faţa preşedintelui în exerciţiu Petro Poroshenko, reflectând amploarea nemulţumirii alegătorilor faţă de puterea actuală, conform unui sondaj la ieşirea de la urne.

Exit-pollul preluat de agenţia Reuters arată că 72,7% dintre voturi au mers către actorul convertit la politică, în timp ce actualul preşedinte, Petro Poroshenko, n-a primit decât 27,3%.

Volodymyr Zelensky este cunoscut datorită mai multor spectacole satirice și serialului de comedie “Slujitorul poporului”, în care joacă rolul unui profesor de școală care devine președinte al țării. Al treilea sezon al serialului a fost difuzat cu câteva zile înaintea de primul tur al alegerilor pe un post de televiziune care aparține oligarhul Ihor Kolomoiski, un rival al preşedintelui Petro Poroshenko.

Zelensky se profilează drept o față proaspătă în politica ucraineană și este apreciat mai ales de electoratul tânăr. Acesta a prezentat un program electoral cu promisiuni vagi, cu tentă populistă. El pledează pentru sporirea democrației directe, prin chemarea cetățenilor la referendum. Comediantul nu se sfiește să pună degetul pe rană când vine vorba de corupția ridicată, de salariile și pensiile mici sau de creșterea emigrației populației active.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele american Donald Trump, primul lider străin primit de noul împărat Naruhito, într-o vizită de stat la sfârşitul lui mai în Japonia, anunţă Casa Albă

Published

on

Președintele american Donald Trump urmează să devină, în luna mai, primul lider străin care îl va întâlni pe noul împărat al Japoniei Naruhito, a anunțat Casa Albă, potrivit AFP, citat de Adevărul.ro.

Donald Trump şi prima-doamnă Melania Trump urmează să efectueze o vizită în Japonia în perioada 25-28 mai, iar ei vor fi ”primii invitaţi de stat în urma urcării pe tron” la 1 mai a prinţului moştenitor Naruhito.

”Această vizită de stat va consolida legăturile strânse care există între popoarele american şi japonez şi va sublinia importanţa constantă a alianţei şi parteneriatului nostru”, a anunţat joi, într-un comunicat, o purtătoare de cuvânt a Casei Albe, Sarah Sanders.

Trump urmează să participe, după întâlnirea cu noul împărat, la un summit bilateral cu premierul japonez Shinzo Abe, pe care urmează să-l primească, mai întâi, la Washington, la 26-27 aprilie, pentru a discuta despre ”denuclearizarea” Coreei de Nord.

”Cei doi lideri vor studia de asemenea mijloace în vederea avansării viziunii lor comune a unei zone indo-pacifice libere şi deschise, inclusiv a unor măsuri care să ne consolideze comerţul bilateral şi relaţia în domeniul investiţiilor”, se precizează în comunicat.

Amintim faptul că guvernul Japoniei a anunţat la 1 aprilie numele noii “ere” care va începe la 1 mai, când pe tron va urca prinţul Naruhito, al cărui tată, împăratul Akihito, urmează să abdice la 30 aprilie.

Noua eră se va numi “Reiwa”, semnificând comuniunea spirituală a japonezilor pentru a dezvolta cultura ţării, potrivit premierului Shinzo Abe.

În Japonia modernă, numele erelor se referă la domnia unui împărat şi este de mare interes public, întrucât este utilizat pe larg în calendare, ziare, documente oficiale şi diferite acte, inclusiv permise de conducere.

Va fi pentru a doua oară în istorie când Guvernul decide numele erei, un fapt care respectă prevederile Constituţiei postbelice din 1947.

La 30 aprilie, împăratul Akihito, în vârstă de 85 de ani, va deveni primul monarh japonez care va abdica în ultimii 200 de ani, după ce în 2016 şi-a semnalat dorinţa de a se retrage, invocând îngrijorări legate de faptul că vârsta înaintată nu îi va mai permite să-şi îndeplinească îndatoririle. Fiul său cel mare, prinţul moştenitor Naruhito, va urca pe Tronul Crizantemei pe 1 mai.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending