Connect with us

SUA

Ambasadorul SUA la Uniunea Europeană face apel ca alianța transatlantică să-și unească forțele împotriva influenței maligne a Chinei

Published

on

Ambasadorul Statelor Unite pe lângă Uniunea Europeană, Gordon Sondland, a făcut un apel ca UE și țara sa să depășească tensiunile comerciale și să își unească forțele împotriva Chinei.

Într-un interviu pentru Politico Europe, Sondland a descris influența Chinei drept una ”malignă” și a vorbit despre combinarea energiilor comune transatlantice în această direcție.

Ar trebui să combinăm energiile noastre comune – avem un PIB combinat de 40 de trilioane de dolari, nu este nimic pe planeta aceasta mai puternic decât atât”, a spus acesta, referindu-se la postura Chinei din multiple puncte de vedere: economic, informațional și militar.

În această privință, UE și SUA ar trebui să își dea mâna”, a mai susținut Sondland, pledând pentru o acțiune comună care să plaseze relația comercială transatlantică în direcția bună pentru a-și putea îndrepta ulterior atenția asupra Chinei, ”care reprezintă problema viitorului”.

Diplomatul american a făcut aceste declarații în condițiile în care administrația Trump se află în tensiuni comerciale, atât cu partenerii europeni, cât și cu China.

Reamintim că relația comercială transatlantică a suferit o lovitură severă după instalarea lui Donald Trump la Casa Albă, care a declanșat o dispută comercială cu Uniunea Europeană prin impunerea de tarife asupra importului de oțel și aluminiu și amenințarea că aceste bariere vor fi dublate, o dispută relativ remediată prin amânarea acestor tarife după întâlnirea președintelui SUA cu președintele Comisiei Europene, la Washington, la 25 iulie anul trecut.

Recent, Comisia Europeană, brațul executiv al Uniunii Europene, a prezentat un plan pentru un acord cu SUA de reducere a taxelor vamale pentru o gamă largă de bunuri industriale, inclusiv automobile și a solicitat mandat din partea Consiliului pentru începerea negocierilor privind reducerea barierelor vamale care afectează schimburile economice transatlantice.

În ce privește China, președintele american Donald Trump a utilizat chiar prilejul discursului privind Starea Națiunii pentru  a avertiza Beijing-ul că nu va mai putea “să fure locurile de muncă şi bogăţia americanilor” şi a cerut “schimbări structurale” din partea puterii chineze pentru a pune capăt practicilor sale comerciale “neloiale”.

 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Declarația Summitului București 9, adoptată în prezența lui Joe Biden: “NATO rămâne piatra de temelie a securităţii euro-atlantice, iar rolul SUA în securitatea Europei este indispensabil”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președinții celor nouă state aliate de pe flancul estic al NATO au denunțat luni acțiunile agresive ale Rusiei în vecinătatea Alianței Nord-Atlantice și au pledat ca aliații NATO să abordeze împreună ascensiunea globală a Chinei, într-o declarație comună adoptată la capătul summitului formatului București 9 găzduit de președintele Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni și la care a participat, în premieră, în format virtual, președintele Statelor Unite, Joe Biden.

Reuniți în pregătirea summitului NATO din 14 iunie, în prezența virtuală a secretarului general Jens Stoltenberg, liderii aliaților est-europeni și-au reafirmat angajamentul de a spori cheltuielile militare în materie de apărare și dezideratul ca summitul aliat să paveze drumul spre un nou capitol în relaţia transatlantică.

“NATO rămâne piatra de temelie a stabilităţii şi securităţii euro-atlantice. Ne-am împărtăşit opiniile privind evoluţia NATO până în 2030 şi dincolo de acest termen. Reafirmăm hotărârea noastră consecventă de a menţine o legătură transatlantică puternică şi durabilă, bazată pe unitate şi solidaritate aliate, o legătură care rămâne fundamentul apărării noastre colective, aşa cum este consacrat în Articolul 5 al Tratatului de la Washington. Rolul Statelor Unite ale Americii pentru securitatea Europei este indispensabil”, au transmis președinții României, Poloniei, Bulgariei, Cehiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei și Ungariei.

Vom continua să ne adaptăm şi să ne consolidăm pe mai departe capacitatea de descurajare şi apărare (…) Sprijinim şi aşteptăm decizii substanţiale şi ambiţioase la apropiatul Summit NATO. Susținem conceptele militare strategice adoptate recent pentru consolidarea descurajării şi apărării Alianţei noastre şi ne angajăm să le implementăm integral“, au punctat ei.


Declaraţia comună a șefilor de stat din Formatul București 9 (B9)

(Bucureşti, 10 mai 2021)

Noi, Preşedinţii Bulgariei, Republicii Cehe, Estoniei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României, Republicii Slovace şi Ungariei, ne-am reunit astăzi, în format virtual, în cadrul platformei pentru consultare şi dialog Bucureşti 9. Salutăm călduros participarea Preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph Biden, şi a Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg la această reuniune.

Am discutat evoluțiile de securitate din spaţiul euro-atlantic, inclusiv din vecinătatea noastră. A fost o oportunitate excelentă de a reitera, în pregătirea apropiatului Summit NATO, angajamentul nostru pentru ca Alianţă noastră puternică să devină şi mai puternică. Pe fondul creșterii provocărilor şi ameninţărilor, NATO rămâne piatra de temelie a stabilităţii şi securităţii euro-atlantice. Ne-am împărtăşit opiniile privind evoluţia NATO până în 2030 şi dincolo de acest termen.

Reafirmăm hotărârea noastră consecventă de a menţine o legătură transatlantică puternică şi durabilă, bazată pe unitate şi solidaritate aliate, o legătură care rămâne fundamentul apărării noastre colective, aşa cum este consacrat în Articolul 5 al Tratatului de la Washington. Rolul Statelor Unite ale Americii pentru securitatea Europei este indispensabil. Noi, ca aliaţi NATO, împărtăşind aceleaşi valori şi principii democratice, vom continua să lucrăm împreună în beneficiul securităţii euro-atlantice şi al cetăţenilor noştri. Suntem pregătiţi să asigurăm o împărțire echitabilă a responsabilităţilor, în deplin acord cu sarcinile asumate în Angajamentul privind Cheltuielile pentru Apărare. Apropiatul Summit NATO va pava drumul spre un nou capitol în relaţia transatlantică.

NATO se confruntă cu ameninţări şi provocări distincte din toate direcţiile strategice. Acţiunile agresive ale Rusiei şi creşterea prezenţei sale militare în vecinătatea imediată a NATO, inclusiv recenta escaladare din Marea Neagră, la graniţele Ucrainei şi în Crimeea anexată ilegal, precum şi activităţile agresive hibride derulate de aceasta, continuă să ameninţe securitatea euro-atlantică şi să conteste ordinea internaţională bazată pe reguli.

Condamnăm actele de sabotaj ale Rusiei pe teritoriul Alianţei, aşa cum au demonstrat exploziile din 2014 de la depozitul de muniţie de la Vrbětice, din Republica Cehă, care constituie o violare gravă a dreptului internaţional. În plus, ne exprimăm îngrijorarea faţă de informațiile privind un tipar comportamental similar pe teritoriul Bulgariei, așa cum arată anunţul referitor la investigaţia în curs de la Sofia. Suntem pe deplin solidari cu aliaţii noştri, Republica Cehă şi Republica Bulgaria.

Terorismul rămâne o ameninţare pentru noi toţi. Războiul hibrid, dezinformarea şi minciuna au ca scop semănarea neîncrederii în societăţile noastre, cu obiectivul final de a șubrezi fundamentul democraţiilor noastre şi de a ne submina unitatea. Instabilitatea de dincolo de frontierele noastre contribuie, de asemenea, la  migraţia ilegală. Rămânem vigilenţi, în cadrul Alianţei, astfel încât să ne asigurăm ca Afganistanul să nu redevină un adăpost pentru terorişti.

Din 2014, NATO a făcut paşi decisivi în direcţia unui proces semnificativ de adaptare la o nouă realitate geopolitică, concentrându-se pe misiunea sa esenţială de apărare colectivă. Acești pași au fost consolidați suplimentar, în special prin deciziile Summiturilor de la Varşovia din 2016 şi de la Bruxelles din 2018, care prevedeau prezenţa înaintată a NATO de la Marea Baltică la Marea Neagră şi Iniţiativa NATO privind creşterea gradului de operativitate şi răspuns (NATO Readiness Initiative), care sunt expresia solidarităţii şi unităţii aliate. În acest context, apreciem constituirea brigăzilor NATO Readiness Initiative conduse de Polonia şi România şi propunerea Bulgariei de a găzdui Prezenţa de Coordonare Maritimă Regională a NATO pentru Marea Neagră.

În contextul în care aceste măsuri rămân în vigoare şi trebuie implementate integral, ca răspuns la agravarea situaţiei de securitate, vom continua să ne adaptăm şi să ne consolidăm pe mai departe capacitatea de descurajare şi apărare. Continuând asigurarea posturii de apărare şi descurajare, NATO rămâne, în acelaşi timp, deschis către un dialog regulat, cu o agendă bine articulată şi substanţială, şi către o relaţie constructivă cu Rusia atunci când acţiunile Rusiei vor permite acest lucru.   

Apreciem leadership-ul Secretarului General al NATO privind procesul NATO 2030, propunând modalităţi de răspuns la provocări de securitate complexe, printr-o abordare de tip 360 grade, stabilind astfel o direcţie clară pentru viitorul Alianţei, inclusiv prin lansarea procesului de actualizare a Conceptului Strategic al NATO.

Sprijinim şi aşteptăm decizii substanţiale şi ambiţioase la apropiatul Summit NATO. Susținem conceptele militare strategice adoptate recent pentru consolidarea descurajării şi apărării Alianţei noastre şi ne angajăm să le implementăm integral. În acest context, aliaţii ar trebui să se angajeze în vederea modernizării Structurii NATO de Forţe, componentă esenţială pentru construirea unei arhitecturi consolidate a NATO de descurajare şi apărare.

Ascensiunea globală a Chinei are implicaţii pentru securitatea euro-atlantică şi trebuie să o abordăm împreună, ca Alianţă.

Ameninţările în creștere la adresa securităţii şi societăţilor noastre, decurgând din exploatarea vulnerabilităţilor sistemice şi utilizarea în scop militar a noilor tehnologii, solicită eforturi în direcţia creşterii rezilienţei la nivel național şi aliat, aşa cum a fost evidenţiat inclusiv în contextul actualei pandemii de COVID-19. Trebuie să continuăm aceste demersuri şi salutăm toate iniţiativele dedicate acestora, cum ar fi Centrul Euro-Atlantic pentru Rezilienţă ce urmează a fi lansat de România, precum şi activitatea Centrelor de Excelenţă dedicate de la Riga, Tallinn şi Vilnius.

Reiterăm angajamentul nostru pentru politica NATO a Uşilor Deschise (Open Door policy), aşa cum este reflectată în Articolul 10 al Tratatului de la Washington. Decizia adoptată la Summitul NATO de la Bucureşti din 2008 rămâne valabilă. Uşa NATO ar trebui să rămână deschisă tuturor celor care pot şi doresc să se alăture comunităţii noastre. Încurajăm acei parteneri care aspiră să adere la Alianţă să continue implementarea reformelor necesare, inclusiv deciziile pentru pregătirea statutului de membru, cu luarea în considerare a valorilor democratice, respectului pentru statul de drept şi drepturile omului şi cu deplina respectare a angajamentelor şi obligaţiilor internaţionale. Vom continua să sprijinim eforturile lor în acest scop.

Vom continua să lucrăm cu partenerii like-minded, în special din vecinătatea noastră, pentru a aprofunda dialogul, cooperarea practică şi asistenţa pentru creşterea rezilienţei acestora. Ne menţinem angajamentul pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii Balcanilor de Vest. Reafirmăm, de asemenea, sprijinul ferm pentru independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei, Ucrainei şi Republicii Moldova, în cadrul frontierelor acestora recunoscute la nivel internaţional. În timp ce îşi vor urmări aspiraţiile europene şi euro-atlantice, aceste ţări vor continua să beneficieze de sprijinul nostru în eforturile lor de a creşte rezilienţa în faţa oricăror interferenţe externe.

Cooperarea dintre NATO şi UE s-a dezvoltat considerabil şi este esenţială în faţa provocărilor de securitate comune. Ca aliaţi NATO şi state membre UE, susţinem parteneriatul strategic şi aprofundarea coordonării dintre NATO şi UE. În acest scop, vom urmări potenţialul combinat al celor două organizaţii, inclusiv creşterea rezilienţei euro-atlantice, combaterea ameninţărilor hibride, creşterii securităţii în domeniul cibernetic şi obţinerea unei sinergii sporite de acţiune.

Vom continua eforturile dedicate unui NATO mai eficient şi mai puternic şi suntem gata să ne oferim contribuţia în beneficiul securităţii transatlantice. Ne menţinem angajamentul de a continua reuniunile în formatul Bucureşti 9, platformă de consultare şi dialog, ca modalitate de a promova abordări comune şi de a contribui la securitatea euro-atlantică.


Șeful statului a găzduit luni, 10 mai, împreună cu președintele polonez, Andrzej Duda, Summitul Formatului București (B9), o inițiativă care reunește statele de pe flancul estic al NATO, reuniunea având loc cu o lună înainte de summitul NATO de la Bruxellesla întrunire fiind prezent în format virtual și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Pentru prima oară de la inițierea acestui format, care reunește șefii de state de pe flancul estic al NATO, la summitul B9 a participat și președintele Statelor Unite, Joe Biden.

Formatul București (B9) este o inițiativă lansată de Președintele României, Klaus Iohannis, și de Președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianței: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.

Primul Summit B9 a fost organizat la București, în noiembrie 2015. Reuniunile ulterioare la nivel înalt au avut loc la Varșovia (8 iunie 2018) și Košice (28 februarie 2019).

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a pledat luni în discuția cu omologul său american, Joe Biden, din cadrul summitului formatului București 9 pe care l-a găzduit la Palatul Cotroceni, pentru creșterea prezenței militare a Statelor Unite în România și în sudul flancului estic al NATO.

Șeful statului a găzduit luni, 10 mai, împreună cu președintele polonez, Andrzej Duda, Summitul Formatului București (B9), o inițiativă care reunește statele de pe flancul estic al NATO, reuniunea având loc cu o lună înainte de summitul NATO de la Bruxelles, la întrunire fiind prezent în format virtual și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Pentru prima oară de la inițierea acestui format, care reunește șefii de state de pe flancul estic al NATO, la summitul B9 a participat și președintele Statelor Unite, Joe Biden.

“Situaţia îngrijorătoare de securitate din Marea Neagră – despre care am discutat pe larg – ne-a dovedit că trebuie să ne menţinem vigilenţa. Așadar, NATO trebuie să continue să își întărească postura de descurajare şi apărare, în special pe Flancul Estic, în mod unitar și coerent, de la Marea Baltică la Marea Neagră. De aceea, am pledat – inclusiv în discuția cu Președintele Biden – pentru o creștere a prezenței militare aliate, inclusiv a SUA, în România și în sudul Flancului Estic“, a anunțat Iohannis, la finalul summitului, într-o conferință comună de presă cu omologul său polonez, Andrzej Duda.

 

Președintele a arătat că participarea lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summit a întărit sentimentul unităţii aliate şi a reconfirmat realitatea că statele Formatului Bucureşti acţionează pentru consolidarea securităţii euroatlantice în ansamblul său şi în deplină conformitate cu deciziile adoptate la nivel aliat.

Iohannis a evocat și contextul aniversării, în 2021, a zece ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul al XXI-lea între România și Statele Unite.

Pentru România, participarea în premieră a Preşedintelui Biden la Summitul Formatului Bucureşti este cu atât mai relevantă cu cât anul acesta celebrăm 10 ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România și Statele Unite ale Americii“, a spus el.

Președintele Klaus Iohannis a mai arătat că în intervenția pe care a susținut-o în premieră pentru un președinte al SUA la summitul B9, Joe Biden s-a referit la “importanța unei Alianțe mai puternice și relevante global și, mai presus de toate, la importanța specială a articolului V din Tratatul de la Washington, pe care Statele Unite ale Americii îl susțin extrem de puternic”.

“De asemenea, împărtășesc ce a spus Președintele Biden legat de necesitatea întăririi cooperării transatlantice: Parteneriatul transatlantic acoperă Europa și se întinde nu doar peste Ocean, ci merge până la Marea Baltică și Marea Neagră, acesta fiind cheia de boltă a tot ceea ce am realizat în secolul XX și până acum”, a mai adăugat șeful statului.

Președintele a mai punctat că reuniunea B9 s-a concretizat cu adoptarea unei Declarații Comune.

Formatul București (B9) este o inițiativă lansată de Președintele României, Klaus Iohannis, și de Președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianței: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.

Primul Summit B9 a fost organizat la București, în noiembrie 2015. Reuniunile ulterioare la nivel înalt au avut loc la Varșovia (8 iunie 2018) și Košice (28 februarie 2019).

Continue Reading

NATO

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, luni, că prezența virtuală a președintelui SUA Joe Biden și a secretarului general al NATO Jens Stoltenberg la Summitul București 9 arată că provocările de securitate cu care se confruntă flancul estic al Alianței au fost mutate “în centrul Alianței NATO” și arată creșterea “rezilienței și posturii de descurajare a NATO pe flancul estic”

Șeful statului a făcut aceste remarci într-o conferință comună de presă cu președintele Poloniei, Andrzej Duda, care efectuează luni și marți o vizită la București, unde participă la summitul formatului București 9 găzduit de Klaus Iohannis și la care vor lua parte online și președintele SUA Joe Biden și secretarul general al NATO Jens Stoltenberg.

Întrebați despre solicitarea, în cadrul viitorului summit NATO, a întăririi prezenței aliate în zona flancului estic, cei doi președinți au susținut că își doresc continuitatea politicii de realizare a capabilităților NATO din regiunea estică a Alianței, invocând situația din Ucraina, manevrele militare rusești și situația, pe larg, din regiune.

“Dacă ne uităm la politica neo-imperială a Rusiei, ne arată că această politică NATO de prezență intensificată pe flancul estic și de construire a acestei sfere de securitate este foarte importante. Să arătăm că Alianța Nord-Atlantică este vie și se adaptează la situația care se schimbă. Trebuie subliniat că suntem o alianță defensivă, o alianță de apărare, gândită pentru a nu permite atacarea statelor membre”, a răspuns Andrzej Duda.

“Este cunoscut faptul că și președintele Duda și eu ne-am implicat încă din 2016 pentru a produce o schimbare de atitudine în ce privește flancul estic și am reușit. Avem abordări specifice NATO pentru flancul estic, avem diferite forțe înaintate, avem forțe de intervenție rapidă, avem o întreagă strategie NATO pentru zona Mării Negre, ceea ce înainte nu a existat sub această formă. Și avem împreună formatul B9 care a venit în summiturile NATO și i-a convins pe aliați că aceste chestiuni sunt importante pentru întreaga Alianță. În continuare, noi ne implicăm foarte mult pentru a crește reziliența noastră pe flancul estic și pentru a crește efectul de descurajare a oricăror acțiuni îndreptate împotriva noastră. În acest fel, vom continua să întărim NATO, vom garanta securitatea națiunilor statelor noastre și vom fi în situația să jucăm împreună un rol foarte important în această regiune. Formatul B9 și prezența președintelui Statelor Unite astăzi în discuții și a secretarului general NATO arată nu doar că am reușit să povestim despre aceste chestiuni, ci am reușit să le mutăm în centrul Alianței NATO și să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic”, a spus și Klaus Iohannis.

 

Şeful statului a arătat, într-o conferință comună de presă cu omologul polonez, că discuţiile au vizat şi securitatea la Marea Neagră şi, în general, pe Flancul Estic, precum şi priorităţile pentru Summitul NATO din acest an, din data de 14 iunie.

“Astfel, ţările noastre vor continua să susţină consolidarea posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, a coeziunii acestuia, precum şi procesul NATO 2030 şi adoptarea unei decizii privind actualizarea Conceptului Strategic aliat la Summitul NATO din iunie. România şi Polonia acordă o atenţie deosebită întăririi rezilienţei NATO, a statelor aliate şi a celor partenere şi mă bucur că Polonia susţine proiectul Centrului Euro-Atlantic pentru Rezilienţă de la Bucureşti. În acest context, am reafirmat şi susţinerea puternică a ţărilor noastre pentru consolidarea relaţiei transatlantice”, a spus Iohannis, arătând că aceste aspecte de securitate vor fi discute mai pe larg în cadrul Summitului Formatului Bucureşti (B9).

Președintele României și președintele Poloniei s-au angajat că vor continua să susțină consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare pe Flancul Estic, a coeziunii acestuia, precum și procesul NATO 2030 și adoptarea unei decizii privind actualizarea Conceptului Strategic aliat la Summitul NATO din iunie.

Vizita președintelui Andrzej Duda are loc în contextul în care anul acesta se împlinesc 100 de ani de la încheierea Convenției de Alianță Defensivă dintre Regatul României și Republica Polonă. Convenția a fost semnată la 3 martie 1921.

Președintele american Joe Biden participă luni la summitul formatului București 9 găzduit de președintele Klaus Iohannis și omologul său polonez Andrzej Duda. Este pentru prima oară de la inițierea acestui format, care reunește șefii de state de pe flancul estic al NATO, când un președinte al Statelor Unite participă la un summit B9.

Liderul SUA va participa prin videoconferință, a anunțat Administrația Prezidențială. De asemenea, potrivit unui anunț al Departamentului de Stat, Joe Bien va fi acompaniat de secretarul de stat Antony Blinken.

Formatul București (B9) este o inițiativă lansată de Președintele României, Klaus Iohannis, și de Președintele Republicii Polone, Andrzej Duda, la care participă statele membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianței: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria.

Primul Summit B9 a fost organizat la București, în noiembrie 2015. Reuniunile ulterioare la nivel înalt au avut loc la Varșovia (8 iunie 2018) și Košice (28 februarie 2019).

Continue Reading

Facebook

Team2Share

NATO5 hours ago

Declarația Summitului București 9, adoptată în prezența lui Joe Biden: “NATO rămâne piatra de temelie a securităţii euro-atlantice, iar rolul SUA în securitatea Europei este indispensabil”

NATO6 hours ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

ROMÂNIA6 hours ago

Ludovic Orban, întrevedere cu președintele Poloniei: Vizita este o foarte bună oportunitate pentru menținerea și consolidarea relației bilaterale și pe dimensiunea parlamentară

NATO7 hours ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

CE revine cu precizări asupra declarației comisarului Thierry Breton: Contractul semnat cu AstraZeneca rămâne în vigoare după luna iunie până la îndeplinirea angajamentelor asumate

ROMÂNIA8 hours ago

Anca Dragu, la reuniunea președinților Parlamentelor din UE: Digitalizarea are potențialul de a îmbunătăți modul în care cetățenii se conectează la instituțiile fundamentale ale democrației

POLITICĂ9 hours ago

Cristian Diaconescu, mesaj de Ziua Regalității: Monarhia României s-a aflat întotdeauna de partea bună a istoriei, a domnit întru legea țării și pentru binele nației noastre

ROMÂNIA9 hours ago

Ludovic Orban a transmis președinților parlamentelor din UE că digitalizarea României este unul din pilonii Planului de Redresare și Reziliență

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Raport: Țările G7 trebuie să investească anual 1.000 de miliarde de dolari pentru a asigura o redresare economică solidă în urma pandemiei

Dan Motreanu10 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu, solicitare către statele UE: Agricultorii care aplică practici mai stricte pentru protecția animalelor trebuie să fie sprijiniți financiar

NATO6 hours ago

Klaus Iohannis, către Joe Biden, la summitul B9: Pledez pentru o creștere a prezenței militare a SUA în România și sudul flancului estic al NATO

NATO7 hours ago

Secretarul general al NATO: Participarea lui Joe Biden la Summitul “București 9” demonstrează angajamentul SUA de a întări Alianța Nord-Atlantică

NATO10 hours ago

Klaus Iohannis: Prezența lui Joe Biden și a lui Jens Stoltenberg la summitul B9 arată că am reușit să creștem reziliența și postura de descurajare a NATO pe flancul estic

COMISIA EUROPEANA11 hours ago

Comisarul european Adina Vălean anunță că trenul Connecting Europe Express își va începe călătoria de promovarea a transportului feroviar verde în toamnă. Pe 18 septembrie, trenul se va opri și la București

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Moment istoric la Strasbourg. Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE au lansat Conferința privind viitorul Europei: Să ne scriem noi înșine noile noastre legende

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: Conferința privind viitorul Europei reprezintă oportunitatea de a construi un nou scop comun

PARLAMENTUL EUROPEAN1 day ago

Președintele PE, la lansarea Conferinței privind Viitorul Europei: Dacă reflecțiile cetățenilor implică o actualizare a Tratatelor, să fim curajoși! Nu ar trebui să existe niciun tabu legat de modul în care funcționează UE

Dragoș Pîslaru1 day ago

Dragoș Pîslaru: Prima idee pentru viitorul Europei este legătura dintre economic și social. Europa nu este doar despre milioane de euro, ci despre milioane de cetățeni

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru, înaintea Summitului Social de la Porto: Dacă nu înțelegem că trebuie să integrăm categoriile vulnerabile, ne punem valorile democrației în pericol

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază că cea mai importantă armă a UE împotriva populiștilor este ”conținutul activității noastre” și cere statelor membre să se implice pentru a câștiga ”bătălia comunicării”

Advertisement
Advertisement

Trending