Connect with us

SUA

Ambasadorul UE în Cuba: Uniunea Europeană ”regretă profund” anunțarea unor noi măsuri de către SUA împotriva Cubei

Published

on

Uniunea Europeană a criticat marți anunțul făcut de un responsabil al Administrației Trump privind aplicarea iminentă a unei legi care deschide calea pentru mii de acționări în justiție a unor companii străine care activează în Cuba, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Noi deplângem profund’” această decizie deoarece ”aceasta va crea şi mai multă confuzie pentru investiţiile străine, care ajută la crearea de locuri de muncă şi la prosperitate în Cuba”’, a declarat presei Alberto Navarro, ambasadorul UE în Cuba, UE fiind primul partener comercial al insulei.

Potrivit unui oficial al Administrației Trump, consilierul pentru Securitate Națională al Casei Albe, John Bolton, va anunța miercuri, în cursul unui discurs pe care îl va susține la Miami, ”aplicarea capitolului II din legea Helms-Burton” din 1996.

Se așteaptă ca acesta să anunțe, de asemenea, noi sancțiuni împotriva Venezuelei și statului Nicaragua, doi aliați ai Cubei.

Ce prevede legea Helms-Burton?

Sistematic îngheţată de Washington pentru a nu-i ofensa pe aliaţi, legea permite, teoretic, în special cubanezilor exilaţi, să dea în judecată în instanţele federale americane companiile care au realizat câştiguri prin intermediul unor companii naţionalizate după revoluţia din 1959 în Insulele Caraibe, informează Deutsche Welle.

Ziua de miercuri pentru a anunţa aceste noi măsuri nu a fost aleasă la întâmplare şi coincide cu aniversarea atacului din Bay of Pigs (Golful Porcilor), în 1961, o tentativă a guvernului american de a răsturna regimul comunist cubanez care s-a soldat cu o înfrângere zdrobitoare.

În plus, Administrația va pune în aplicate titlul IV din lege, care implică refuzarea acordării vizei americane pentru cei care ”vând ilegal” în proprietatea confiscată din Cuba revendicată de cetățenii Statelor Unite.

Fiecare președinte american de la Bill Clinton încoace a renunțat la legea amintită mai sus, temându-se că aplicarea sa ar putea provoca litigii comerciale cu aliați și procese care ar putea împiedica orice eventuală soluționare, împreună cu Cuba, a viitoarelor proprietăți naționalizate.

Ziua de miercuri pentru a anunţa aceste noi măsuri nu a fost aleasă la întâmplare şi coincide cu aniversarea atacului din Bay of Pigs (Golful Porcilor), în 1961, o tentativă a guvernului american de a răsturna regimul comunist cubanez care s-a soldat cu o înfrângere zdrobitoare.

Administraţia Donald Trump, care acuză Cuba că face parte dintr-o ”troică a tiraniei” în America Latină împreună cu Venezuela şi Nicaragua, a lansat deja această ameninţare în ianuarie, încurajând atunci ”oricine persoană care avea afaceri în Cuba să verifice dacă este implicată în traficul de bunuri confiscate şi este complice la această dictatură”.

Departamentul de Stat al SUA, care a afirmat că a luat în considerare ”preocupările” aliaţilor Washingtonului, a făcut un pas înapoi la începutul lunii martie, dar nu pentru mult timp.

Scopul este de a descuraja investiţiile străine, a declarat marţi ambasadorul Alberto Navarro. Cu toate acestea,”UE a creat o legislaţie antidot, aşa cum au făcut Canada, Japonia şi Mexicul, astfel încât cetăţenii şi antreprenorii noştri au protecţia Uniunii Europene în cazul unor procese din SUA”, a precizat ambasadorul.

”Cetăţenii europeni au obligaţia de a nu colabora (în cadrul acestor proceduri judiciare) şi posibilitatea de a depune plângere împotriva companiilor cerând compensaţii pentru proprietăţile confiscate în Cuba”, a adăugat el.

Decizia Statelor Unite survine în contextul în care președintele american Donald Trump a anunţat la 9 aprilie că SUA vor impune tarife vamale de 11 miliarde de dolari produselor provenite din Uniunea Europeană, în ceea ce pare să reprezintă o recidivă a conflictului comercial dintre cei doi parteneri globali, în pofida diferitelor tentative de reglare a acestei dispute în ultimul an.

Uniunea Europeană şi SUA sunt implicate într-o dispută comercială care durează de peste un deceniu cu privire la subvenţionarea producătorilor de avioane Airbus şi Boeing. Organizaţia Mondială a Comerţului a decis că ambele părţi au acordat subvenţii în valoare de miliarde de dolari pentru a dobândi un avantaj pe piaţă şi le-a cerut să înceteze să mai acorde subvenţii, în caz contrar urmând să le sancţioneze.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Fostul ambasador britanic la Washington continuă dezvăluirile: Retragerea din acordul nuclear cu Iranul, un act de vandalism diplomatic al lui Donald Trump împotriva lui Barack Obama

Published

on

Fostul ambasador britanic în Statele Unite Kim Darroch dezvăluie că Donald Trump a ieşit din Acordul de la Viena din 2015 privind dosarul nuclear iranian, pentru că acesta este asociat predecesorului său Barack Obama, potrivit unor documente diplomatice publicate în presă, relatează AFP.

Administraţia mizează pe un act de vandalism diplomatic, aparent din motive ideologice şi de personalitate – era vorba despre acordul Obama”, a scris Kim Darroch într-o telegramă diplomatică, în mai 2018.

Acest document face parte dintr-o a doua serie de rapoarte confidenţiale divulgate şi publicate de ziarul Mail on Sunday, după ce prima a antrenat demisia lui Darroch miercuri, notează Adevărul.

În mai 2018, Boris Johnson, la acea vreme ministru de Externe, s-a dus la Washington cu scopul de a încerca să-l convingă pe preşedintele american să nu scoată Statele Unite din acordul nuclear semnat în 2015.

Ambasadorul Marii Britanii la Washington, Kim Darroch, şi-a anunţat miercuri demisia în urma controversei cu preşedintele american Donald Trump provocată de scurgerea în presă a unor note diplomatice în care şeful misiunii britanice cataloga administraţia Trump drept ,,ineptă, nesigură și incompetentă”.

Guvernul de la Londra a deschis, oricum, o anchetă săptămâna trecută, pentru a investiga cine a fost persoana responsabilă cu divulgarea notelor diploatice către publicația Mail on Sunday. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA: Autoritățile pregătesc o amendă de 5 miliarde de dolari pentru Facebook, cea mai mare amendă impusă vreodată unei companii din domeniul tehnologiei

Published

on

Compania Facebook urmează să fie amendată cu 5 miliarde de dolari de către Autoritatea americană în domeniul concurenţei (FTC), după o anchetă care a scos la iveală încălcarea de către gigantul social media a normelor privind protecţia datelor personale ale celor 2,2 miliarde de utilizatori, a informat presa americană, citată sâmbătă de BBC şi DPA, potrivit Agerpres.

FTC a investigat cu privire la acuzaţiile potrivit cărora compania de consultanţă politică cu sediul la Londra, Cambridge Analytica, care a lucrat pentru campania prezidenţială din 2016 a lui Donald Trump, ar fi obţinut în mod necorespunzător datele a circa 87 de milioane de utilizatori Facebook. Membrii FTC au votat săptămâna trecută în favoarea unui acord de înţelegere (3 voturi pentru, 2 voturi împotrivă).

Facebook şi FTC au declarat pentru BBC că nu au de făcut niciun comentariu cu privire la informaţiile publicate de presa americană. Cu toate acestea, BBC remarcă faptul că suma se încadrează în estimările făcute de Facebook la începutul acestui an, când a anunţat că se aşteaptă să primească o amendă de până la 5 miliarde de dolari.

Dacă suma se va confirma, aceasta va fi cea mai mare amendă impusă vreodată de FTC unei companii din domeniul tehnologiei. Amenda reprezintă un sfert din profitul anual al companiei.

Ministerul Justiţiei din SUA va analiza acordul, dar de obicei nu intervine pentru a schimba deciziile luate de FTC, potrivit presei din SUA. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Administrația de la Washington dorește să supună dezbaterii în Congres un alt acord cu Iranul care să înlocuiască înțelegerea nucleară din 2015

Published

on

Administrația de la Washington încearcă să elaboreze un alt acord cu Iranul care să fie votat de Congres, pentru a înlocui înțelegerea nucleară din 2015, din care președintele Donald Trump a retras anul trecut Statele Unite, potrivit unei declarații pentru rețeaua de televiziune prin satelit Al-Jazeera a Reprezentantului Special al SUA pentru Iran, Brian Hook, relatează Euronews

SUA s-au retras din acordul internațional în mai 2018 pe motivul că acesta ar fi prea lax şi că nu abordează alte comportamente ,,destabilizatoare” ale Iranului în Orientul Mijlociu.  De asemenea, potrivit sursei citate, administrația Trump susține de multă vreme că unul dintre defectele acordului convenit de predecesorul actualului șef de la Casa Albă, Barack Obama, este că nu a fost ratificat oficial de Congresul SUA.Aceste sancţiuni interzic în special exporturile de petrol şi vizează, de asemenea, orice ţară care ar continua să cumpere produsul din Iran.

Ca urmare a părăsirii Acordului Nuclear, administraţia Trump a reinstituit în noiembrie 2018 toate sancţiunile eliminate prin înțelegerea internațională din 2015, care vizau atât Iranul cât şi ţările care aveau relaţii comerciale cu această ţară. Sancţiunile vizează exporturile de petrol, transportul şi băncile, sectoare esenţiale ale economiei iraniene. De altfel, relațiile dintre SUA și Iran s-au înrăutățit în ultimele luni, americanii crescându-și prezența militară în Orientul Mijlociu, intensificând războiul declarațiilor bilaterale cu statul din Golf și instituind sancțiuni pentru toate statele care continuă să cumpere petrol iranian. 

În plus, Brian Hook a precizat că Statele Unite pot impune sancțiuni noi Iranului, potrivit postărilor de la Twitter din Al Jazeera. Hook este de părere că statele arabe din Golf pot fi mai eficiente în confruntarea cu Iranul dacă s-ar uni.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending