Connect with us

ROMÂNIA

AmCham îndeamnă România să depună toate eforturile pentru a maximiza ”oportunitățile de finanțare prin PNRR și programele operaționale” pentru a crește performanța sistemului de învățământ

Published

on

© European Union, 2020

România trebuie să depună toate eforturile de a maximiza oportunitățile de finanțare prin PNRR și prin programele operaționale 2021-2027, pentru a moderniza și a crește performanța sistemului de învătământ românesc, concomitent cu utilizarea într-o manieră optimă a alocărilor din bugetul național, semnalează Amcham într-o analiză intitulată ”Orizont 2026: Planul Național de Redresare și Reziliență – între oportunități și provocări prin educație”.

Avertismentul vine în contextul în care starea actuală a sistemului românesc de învățământ este caracterizată de existența unor probleme sistemice, care nu au primit un răspuns adecvat în ultimele decenii, printre acestea numărându-se: infrastructura școlară deficitară, abandonul școlar (conform Monitorului Social realizat de Friedrich Ebert Stiftung, în anul 2019, rata abandonului şcolar era de 15,3%), rezultatele slabe ale elevilor din România la evaluările naţionale şi internaţionale (precum testarea PISA) şi rata analfabetismului funcţional (tot rezultatele PISA 2018 indică o rată a analfabetismului funcţional de 40%).

Potrivit analizei mai sus amintite, criza cauzată de pandemia COVID-19 şi derularea activităţilor de predare în mediul online au accentuat aceste probleme şi au adus provocări suplimentare unui sistem de învăţământ nepregătit pentru o astfel de paradigmă de predare-învăţare în condiţiile în care, conform Eurostat, doar 56% dintre tinerii cu vârsta între 16 şi 24 de ani au abilităţi digitale de bază, necesare în contextul derulării activităţilor în format online. Dincolo de impactul imediat asupra procesului educaţional, această realitate plasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte dezvoltarea capitalului uman în indicele DESI 2020 (Digital Economy and Society Index).

”În acest context, România trebuie să depună toate eforturile de a maximiza oportunităţile de finanţare prin PNRR şi prin programele operaţionale 2021-2027, pentru a moderniza şi a creşte performanţa sistemului de învăţământ românesc, concomitent cu utilizarea într-o manieră optimă a alocărilor din bugetul naţional”, se menţionează în comunicat.

În viziunea AmCham, priorităţile de reformă şi investiţii în sistemul de educaţie sunt: investiţiile în infrastructura şcolară; investiţiile în formarea profesională a cadrelor didactice; investiţiile în digitalizarea sistemului de educaţie; adecvarea intervenţiilor în educaţie la specificul şi nevoile comunităţilor locale; profesionalizarea managementului şcolar; investiţii în sistemul de educaţie timpurie.

Reprezentanţii Camerei de Comerţ Americane în România salută includerea acestor priorităţi în raportul ”România Educată” asumat şi de Guvernul României ca parte a demersului de a face din reforma educaţiei o prioritate naţională şi subliniază că, pentru succesul implementării reformelor şi proiectelor în educaţie finanţate prin PNRR şi prin programele operaţionale 2021-2027, indiferent de domeniul de investiţii, este nevoie de îmbunătăţirea transparenţei în ceea ce priveşte alocarea de resurse pentru sistemul românesc de educaţie, de stabilitate legislativă în ceea ce priveşte organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţământ din România, alocarea eficientă a resurselor către proiecte scalabile, care vor genera un impact pozitiv la nivelul întregului sistem de învăţământ şi calibrarea priorităţilor naţionale cu priorităţile pentru educaţie agreate la nivel european.

Analiza AmCham semnalează că, deşi dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şcolare la nivelul întregii ţări este necesară, investiţiile în infrastructură nu sunt suficiente şi, în lipsa unor intervenţii complementare, nu vor genera un impact pozitiv semnificativ. Investiţiile în laboratoare şi ateliere şcolare trebuie însoţite de programe de formare profesională pentru cadrele didactice şi de o regândire a conţinuturilor educaţionale şi a curriculei, astfel încât acestea să aibă o utilitate reală în procesul didactic.

De asemenea, trebuie avute în vedere realizarea şi implementarea unor standarde de siguranţă pentru utilizarea laboratoarelor şcolare, precum şi formarea personalului didactic auxiliar şi nedidactic pentru întreţinerea acestor infrastructuri. Totodată, trebuie dezvoltate şi mecanisme care să permită unităţilor de învăţământ reaprovizionarea cu materialele consumabile necesare pentru utilizarea laboratoarelor şcolare.

AmCham mai punctează că succesul reformei educaționale depinde de formarea personalului didactic și de adecvarea competențelor și abilităților profesorilor la nevoile educaţionale specifice unei societăţi tot mai dinamice şi digitalizate.

Autorii analizei mai sus amintite remarcă, din nefericire, ”lipsa unei reforme a carierei didactice şi a formării profesionale continue, din PNRR. Fără dezvoltarea unor mecanisme de evaluare permanentă a cadrelor didactice şi fără oportunităţi adecvate de formare profesională continuă (programe naţionale de formare, comunităţi de practică, schimburi de experienţă, standarde profesionale, etc), cadrelor didactice le va fi imposibil să ţină pasul cu nevoile generaţiilor viitoare. Mai mult, atragem atenţia că o reformă a carierei didactice este necesară şi pentru a încuraja atragerea talentelor în sistemul de învăţământ din România”.

AmCham semnalează, de asemenea, că actuala criză cauzată de pandemia COVID-19 a accelerat procesul de digitalizare a educaţiei, însă a relevat şi o serie de provocări sistemice pentru succesul eforturilor de digitalizare. Dintre acestea, lipsa abilităţilor digitale în rândul profesorilor şi elevilor este cea mai stringentă şi trebuie adresată cu prioritate.

”În contextul tranziţiei digitale la nivelul întregii Uniuni Europene, dezvoltarea abilităţilor digitale este imperativă. Adoptarea noilor tehnologii în activitatea didactică trebuie completată de măsuri care să asigure securitatea utilizării lor, în special în ceea ce priveşte accesarea internetului. De asemenea, digitalizarea sistemului de educaţie trebuie corelată cu Agenda pentru educaţie digitală a Uniunii Europene, pentru a asigura coerenţa sistemului de învăţământ din România cu sistemele de învăţământ din alte State Membre. Avem convingerea, pe baza experienţei din ale sisteme, că digitalizarea educaţiei, mai ales prin realizarea de resurse educaţionale deschise, poate contribui semnificativ la reducerea inechităţilor din sistem şi la îmbunătăţirea accesului la educaţie pentru elevii din comunităţile vulnerabile”, au subliniat autorii raportului.

Printre factorii care au determinat starea precară actuală a sistemului de învățământ din România aceștia listează și o neadecvare a politicilor educaţionale la nevoile specifice (diferite) ale comunităţilor locale.

Astfel, este necesar ca ”finanţările prin PNRR să ţină cont de aceste nevoi, iar direcţionarea resurselor să se facă prioritar către comunităţile dezavantajate”, consideră AmCham.

De asemenea, reforma educaţiei trebuie susţinută şi printr-o regândire a modalităţii de finanţare a sistemului de învăţământ, prin schimbarea paradigmei de finanţare per elev, cu o paradigmă de finanţare care să ţină cont de nevoile diferite ale şcolilor din România.

În acest mod, se va încuraja performanţa şi se vor asigura mecanisme de intervenţie pentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei acolo unde este cazul. Mai mult, o astfel de abordare va elimina şi competiţia artificială dintre unităţile de învăţământ din România, asigurând premisele unei dezvoltări sustenabile a sistemului de educaţie.

Reprezentanţii AmCham salută intenţia de creştere a autonomiei şcolilor din România şi îşi exprimă încrederea că o astfel de autonomie sporită este o soluţie adecvată pentru nevoile diferite ale şcolilor româneşti şi reducerea decalajelor dintre acestea.

O astfel de măsură, susţin ei, trebuie însoţită însă de implementarea unor mecanisme transparente şi competitive de selecţie a managerilor şcolari, de formarea profesională continuă a acestora, de creşterea gradului de responsabilizare a managerilor şcolari şi de implementarea unor sisteme naţionale de evaluare a performanţei, clare, stabile şi obiective. În lipsa unor măsuri care să asigure atât guvernanţa transparentă a unităţilor de învăţământ, cât şi selecţia adecvată a managerilor şcolari, creşterea autonomiei şcolilor poate avea consecinţe negative asupra calităţii educaţiei.

De asemenea, este nevoie şi de implementarea unui proces transparent şi competitiv pentru selecţia consiliilor de administraţie ale unităţilor de învăţământ din România, pentru a asigura profesionalizarea acestora şi succesul obiectivului de creştere a autonomiei unităţilor de învăţământ.

”Este binevenită alocarea semnificativă de resurse prin PNRR pentru serviciile de educaţie timpurie, însă atragem atenţia că mare parte dintre alocări sunt destinate construirii de infrastructură şcolară, ceea ce este însă doar o parte a soluţiei. Pentru atingerea obiectivelor de ţară asumate de România şi prevăzute în Proiectul România Educată, este nevoie de asigurarea resursei umane care să susţină serviciile de educaţie timpurie incluzive de calitate, de revizuirea şi operaţionalizarea cadrului legislativ prin care şi investitorii privaţi să poată activa/investi în servicii de educaţie timpurie. Concomitent cu asigurarea unui cadru de parteneriat funcţional şi eficient cu partenerii sociali, cu agregarea şi corelarea legislaţiei recente menită să susţină dezvoltarea educaţiei timpurii, investiţiile în infrastructură vor putea contribui la creşterea numărului şi calităţii acestor servicii”, mai este punctat în analiza citată.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

POLITICĂ

Președintele PMP: Agențiile Standard & Poor’s și Moody’s nu laudă Guvernul, iar ratingul stabil nu se datorează unor politici deștepte

Published

on

© Partidul Mișcarea Populară/ Facebook

Agenţiile de rating Standard &Poor’s și Moody’s nu laudă Guvernul, ci baza de evaluare sunt rezultatele economice din trimestrul II și III, când România a funcționat pe consum, apreciază președintele Partidului Mișcarea Populară, Cristian Diaconescu.

”Agenţia americană de rating Moody’s a modificat perspectiva ratingului de ţară al României privind datoria suverană pe termen lung şi scurt, de la “negativă” la “stabilă”. Dar România rămâne pe ULTIMA TREAPTĂ de rating recomandat investiţiilor. Agenţia de rating Standard &Poor’s a anunţat că menţine ratingul suveran al României, la acelaşi nivel, cu perspectiva stabilă. Aceste evaluări sunt fundamentate pe baza unei singure premise: DACĂ VOR VENI BANII EUROPENI. Banii din PNRR nu îi avem. Sunt promişi. A doua etapă de aprobare, în Consiliul Uniunii Europene, se va finaliza pe 28 octombrie după care TOATĂ responsabilitatea revine autorităţilor de la Bucureşti. Care <<autorităţi>>? Guvern legitim? Nu sunt şanse. Funcţionarii în ministere stau şi aşteaptă; şefii comunităţilor locale spun că <<nu e treaba lor să se ocupe de dezastrul sanitar>>, iar propaganda criminală zburdă”, și-a exprimat revolta Diaconescu într-un mesaj publicat pe Facebook în care critică ”politicienii din Guvern şi Parlament care se presupune că administrează un stat civilizat cum povestesc ei ce bine se trăieşte în ţara noastră <<dacă ar fi luate nişte măsuri>>.”

Președintele PMP a explicat că ”Guvernul interimar, care o fi acesta, are atribuţii numai de administrare iar primele măsuri care trebuie luate sunt legate de adoptarea sau modificarea cadrului legislativ aplicabil accesării banilor europeni.”

”Unele dintre acestea au termen final până la sfârşitul anului 2021. Exemplu: cadrul administrativ concret prin care fondurile din PNRR vor ajunge la UAT-uri, cum se vor accesa, ce tip de cereri/proiecte trebuie să depună UAT-urile, termene de depunere, implementare etc. Toate aceste propuneri legislative se lucrează în ministere şi se aprobă de guverne compuse din profesionişti. Proiectele, care se finanţează european, sunt interconectate iar eşecul privind un obiectiv promis atrage imposibilitatea demarării altora. NU ai reformă, amâni investiţia şi rişti să se piardă banii. Agenţiile de mai sus nu laudă Guvernul, ratingul stabil nu este datorat unor politici deştepte, strategii de investiţii sau perspective de administrare a României care să genereze aşteptări miraculoase. Baza de evaluare sunt rezultatele economice din trimestrele II şi III, când România a funcţionat pe consum. Deci, despre ce vorbim astăzi?”, s-a întrebat retoric Cristian Diaconescu.

”În sensul mesajului pozitiv, aspiraţional, am aflat astăzi de la prim-ministrul ţării că <<SECTORUL SANITAR a fost o prioritate!>>. Ce <<a fost>> şi nu mai este, sectorul sanitar sau prioritatea? Pentru că ştim şi simţim un singur lucru: ROMÂNIA se află pe PRIMUL LOC în lume în ceea ce priveşte numărul de morţi din cauza Covid raportat la numărul de locuitori. TRIST record. Probabil că prim-ministrul ţării are o scară de valori inversată”, a continuat Cristian Diaconescu.

Adresându-se premierului interimar Florin Cîțu, președintele PMP l-a întrebat când va vedea și analiza ”realitatea României în gravitatea ei din aceste zile? Cât timp vă mai trebuie pentru a nu lăsa acest popor să se scufunde la un nivel de unde probabil îi vor mai trebui alte decenii ca să îşi revină?”

Agenția internațională de evaluare financiară Standard & Poor’s a reconfirmat ratingul României pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în moneda naţională la BBB minus/A-3, perspectiva fiind una stabilă, arată un comunicat publicat de agenție, citat de Agerpres.

În pofida optimismului, aceasta semnalează că revenirea economiei se confruntă încă cu obstacole, avertizând că ar putea retrograda România dacă eforturile sale de echilibrare a bugetului vor deraia din cauza blocajului politic.

Și agenția de rating Moody’s a reconfirmat ratingul suveran aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3/P-3 pentru datoria pe termen lung și scurt în monedă locală și valută și a îmbunătățit perspectiva din negativă în stabilă, informează Ministerul Finanțelor într-un comunicat.

Cei doi factori-cheie care stau la baza deciziei Moody’s sunt perspectivele solide de creștere economică bazate pe sectorul privat dinamic și pe utilizarea fondurilor NGEU și așteptările ca procedura de deficit excesiv să acționeze ca o ancoră-cheie a strategiei de consolidare fiscală consistentă și susținută în următorii trei ani.

Continue Reading

ROMÂNIA

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

Published

on

© Calea Europeana/ Zaim Diana

Agenţiile de rating Moody’s şi Standard & Poor’s atestă că în România economia este gestionată bine, merită să fie investiţi bani, a precizat sâmbătă premierul interimar Florin Cîțu într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria, potrivit Agerpres

”Astăzi avem două veşti foarte bune pentru România, în acest context de criză economică globală. În primul rând, Standard & Poor’s, agenţia de rating americană, a reconfirmat ratingul de ţară al României şi a menţinut perspectiva la <<stabilă>>. Dar vestea foarte bună vine de la cealaltă agenţie de rating, tot americană, Moody’s, care îmbunătăţeşte perspectiva României de la <<negativ>> la <<stabil>> – şi, bineînţeles, reconfirmă ratingul de ţară. Deci, în acest context dificil, în acest context în care avem o criză economică la nivel global, România şi echipa guvernamentală au reuşit această performanţă, să convingă agenţiile de rating americane să arate o perspectivă pentru o economie stabilă. La baza deciziei agenţiei de rating Moody’s stau două lucruri: perspective solide de creştere economică bazată pe sectorul privat dinamic – şi cred că este pentru prima oară când auzim aşa ceva de la o agenţie de rating despre România – şi, bineînţeles, utilizarea fondurilor din NextGenerationEU. În acelaşi timp, pe partea cealaltă, agenţia de rating Standard & Poor’s îşi bazează evaluarea pe implementarea programului de reformă ancorat în Planul de redresare şi rezilienţă. Faptul că am inclus reformele în PNRR am spus de atunci că reprezintă o garanţie că aceste reforme vor fi făcute şi este apreciat de agenţiile de rating”, a menționat Florin Cîţu.

Premierul interimar a apreciat că mesajul transmis de cele două agenții este unul de încredere, și anume că ”în România se poate investi, în România merită să investeşti.”

Agenția internațională de evaluare financiară Standard & Poor’s a reconfirmat ratingul României pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi în moneda naţională la BBB minus/A-3, perspectiva fiind una stabilă, arată un comunicat publicat de agenție, citat de Agerpres.

În pofida optimismului, aceasta semnalează că revenirea economiei se confruntă încă cu obstacole, avertizând că ar putea retrograda România dacă eforturile sale de echilibrare a bugetului vor deraia din cauza blocajului politic.

Și agenția de rating Moody’s a reconfirmat ratingul suveran aferent datoriei guvernamentale a României la Baa3/P-3 pentru datoria pe termen lung și scurt în monedă locală și valută și a îmbunătățit perspectiva din negativă în stabilă, informează Ministerul Finanțelor într-un comunicat.

Cei doi factori-cheie care stau la baza deciziei Moody’s sunt perspectivele solide de creștere economică bazate pe sectorul privat dinamic și pe utilizarea fondurilor NGEU și așteptările ca procedura de deficit excesiv să acționeze ca o ancoră-cheie a strategiei de consolidare fiscală consistentă și susținută în următorii trei ani.

Continue Reading

ROMÂNIA

UE și 31 de state, între care România și SUA, au adoptat o declarație comună prin care semnalează că ”fenomenul ransomware reprezintă o amenințare la adresa securității globale”

Published

on

© EC - Audiovisual Service

Miniștrii și reprezentanții Uniunii Europeane, României și ai altor 30 de state, printre care Germania, Franța, Canada au adoptat o declarație comună, la inițiativa SUA, prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la faptul că ” fenomenul ransomware reprezintă o amenințare tot mai mare la adresa securității globale, cu consecințe economice și de securitate grave.”

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, declarația, consfințită la finalul evenimentului ”Inițiativa internațională privind combaterea fenomenului ransomware” care a avut loc în perioada 13-14 octombrie, sub coordonarea Casei Albe, relevă creșterea alarmantă a fenomenului ransomware, ale cărui efecte cantitative și calitative pot afecta o gamă largă de infrastructuri IT&C cu valențe critice, servicii sociale, viața privată a cetățenilor și chiar dezvoltarea economică. Caracterul global și complex al fenomenului impune atât consolidarea capacităților și a rezilienței statelor și societăților, cât și acțiune coordonată la nivel internațional.

”Diminuarea efectelor acțiunilor de ransomware necesită eforturi de consolidare a rezilienței rețelelor și sistemelor informatice, măsuri concrete de compromitere a fluxurilor financiare ilicite aferente acestor acțiuni, operații coordonate de diminuare a capacităților actorilor responsabili și angajament diplomatic susținut în promovarea unei conduite responsabile a statelor, în special în gestionarea amenințărilor care provin din propriul teritoriu”, este precizat în documentul mai sus amintit.

Evenimentul privind combaterea fenomenului ransomware s-a desfășurat în format videoteleconferință, pe parcursul a două zile. În cadrul acestuia, participanții au evaluat diferite formule de consolidare a cooperării, a schimbului de experiență, informații și bune practici în vederea prevenirii, detectării, gestionării și răspunsului la astfel de acțiuni.

Ministerul Afacerilor Externe a fost reprezentat în cadrul segmentului plenar al reuniunii de către secretarul de stat pentru afaceri globale și strategii diplomatice, Cornel Feruță. În cadrul panelului tematic dedicat securității rețelelor și rezilienței, a participat Gl.bg. Anton Rog, directorul Centrului Național Cyberint, din cadrul Serviciului Român de Informații.

România abordează domeniul securității cibernetice ca o dimensiune importantă a securității naționale și contribuie constant la eforturile desfășurate la nivel internațional, regional și în cadrul Uniunii Europene.

La nivelul cooperării bilaterale cu SUA, cooperarea în domeniul securității cibernetice se desfășoară în cadrul unui grup de lucru, care activează sub egida Parteneriatului Strategic România-SUA.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Dan Motreanu2 hours ago

Ziua mondială a alimentației. Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei pentru siguranță alimentară din PE: FAO cheamă toate guvernele să adopte politici noi care să încurajeze producția durabilă de alimente

POLITICĂ2 hours ago

Președintele PMP: Agențiile Standard & Poor’s și Moody’s nu laudă Guvernul, iar ratingul stabil nu se datorează unor politici deștepte

U.E.4 hours ago

Armin Laschet își asumă ”responsabilitatea” pentru ”rezultatul amar” obținut de conservatori în alegerile federale: Trebuie să ne pregătim să intrăm în opoziție

ROMÂNIA5 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

Corina Crețu7 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

SUA8 hours ago

UE dorește să întoarcă pagina în criza submarinelor. Josep Borrell: Nu o să fim masochişti. Să depăşim problemele şi să privim spre viitor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI9 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, să se poată baza pe propria industria farmaceutică

U.E.9 hours ago

Angela Merkel consideră că UE trebuie să-și rezolve problemele cu Polonia și Ungaria prin discuții, nu la tribunal: Trebuie să încercăm întotdeauna să găsim un compromis

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI9 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor a discutat cu ambasadorul Tunisiei în România despre ”situația politică extrem de complicată de la Tunis”: Prelungirea acesteia va avea ”efecte nefaste asupra relației” cu UE

Eugen Tomac10 hours ago

Eugen Tomac lansează un concurs pentru tinerii din România și Republica Moldova, invitându-i să își exprime viziunea privind viitorul Europei

ROMÂNIA5 hours ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA1 day ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA1 day ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA1 day ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII1 day ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA2 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

Team2Share

Trending