Connect with us

ROMÂNIA

AmCham România consideră că PNRR reprezintă ”șansa generației noastre de a (re)construi România”: Partea cea mai grea începe odată ce vom avea undă verde

Published

on

© AmCham Romania/ Facebook

Miza PNRR pentru România este uriaşă şi transcede orizontul celor 5 ani pe care îi avem la dispoziţie pentru a atrage finanţarea disponibilă şi pentru a finaliza proiectele şi reformele propuse și, oricât de anevoios a fost procesul de elaborare a PNRR, partea cea mai grea începe odată ce vom avea undă verde pentru implementare, a transmis preşedintele AmCham România, Ionuţ Simion.

AmCham România consideră că Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă ”șansa generației noastre de a (re)construi România și de a o transforma în țara în care vrem să lucrăm, să învățăm, să călătorim, să ne tratăm, să investim, să inovăm și în care vom să se întoarcă românii din diaspora”.

În acest sens, ”este nevoie de aliniere la nivelul întregului spectru decizional şi administrativ în jurul acestui proiect de ţară. Experienţa de până acum a României de a atrage şi utiliza fonduri europene pentru a crea cu adevărat valoare în economie şi o creştere semnificativă a calităţii vieţii nu este încurajatoare, de aceea este nevoie de eforturi suplimentare, de un cadru clar şi transparent pentru coordonare, implementare şi monitorizare pentru ca PNRR să fie ceea ce ne dorim cu toţii – şansa României de dezvoltare accelerată şi sustenabilă”, a declarat Ionuţ Simion, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

AmCham România a realizat un inventar al aspectelor pozitive și al celor negative şi al celor de natură să îngrijoreze din PNRR.

Astfel, organizația consideră că Planul Național de Redresare și Reziliență oferă României o oportunitate unică de a recupera decalajele majore acumulate în domenii strategice, precum și de a răspunde într-o manieră sustenabilă provocărilor generate de criza economică.

În ceea ce privește direcțiile de reforme și investiții propuse prin PNRR, AmCham subliniază că acestea răspuns nevoilor stringente ale economiei naţionale şi priorităţilor asumate la nivel european, însă, pentru a produce impactul sistemic scontat, acestea trebuie susţinute de măsuri de reformă coerente şi de implementarea unor proiecte sustenabile, care să respecte riguros condiţiile impuse de Comisia Europeană, inclusiv pe cele de transparenţă, prevenire a distorsiunilor concurenţiale şi pe cele legate de acordarea ajutorului de stat.

Referitor la aspectele pozitive ale PNRR, AmCham listează în această categorie următoarele aspecte:

  • Investiţiile pentru coeziunea socială şi regională, pentru că o economie naţională cu mai multe motoare de dezvoltare sincronizate este mai rezilientă şi mai atractivă în contextul reaşezării lanţurilor globale de producţie şi aprovizionare şi va contribui la creşterea bunăstării românilor. Coerenţa şi coordonarea autorităţilor locale vor fi esenţiale la acest capitol, subliniază sursa citată;
  • Dubla tranziţie, verde şi digitală, este considerată cheia de boltă a Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă însă realizarea acestui obiectiv impune reforme dedicate precum eficientizarea, simplificarea şi digitalizarea serviciilor publice şi măsuri pentru o mai bună gestionare a resurselor, materiilor prime şi materialelor în spiritul unei economii cu adevărat circulare şi sustenabile, neutre din punct de vedere climatic;
  • Consolidarea fiscal-bugetară este, de asemenea, un punct pozitiv, prin reformele şi investiţiile care aduc mai multă predictibilitate cadrului fiscal naţional şi stimulează creşterea producţiei interne şi a exporturilor;
  • Intervenţiile sectoriale, precum profesionalizarea managementului la nivelul administraţiei publice şi al companiilor de stat şi investiţiile propuse în domeniile sănătate, educaţie, transporturi, energie şi mediu;
  • Reforma în educaţie va soluţiona problemele persistente ale sistemului public de învăţământ, prin investiţii în educaţia timpurie, prevenirea abandonului şcolar, profesionalizarea managementului şcolar, integrarea profesională a NEETs şi descentralizarea sistemului de educaţie;
  • Reforma reală în educaţie este placa turnantă pentru adresarea unor probleme sistemice cu care România se confruntă, precum sărăcia şi sărăcia extremă, pregătirea forţei de muncă a viitorului şi valorizarea capitalului uman;
  • Reforma în sănătate şi transformarea digitală în sănătate, prin măsuri şi proiecte concrete care vizează reducerea decalajului dintre România şi statele membre ale UE în ceea ce priveşte performanţa şi finanţarea sistemului de sănătate, ţinând seama şi de faptul că experienţa pandemiei este o radiografie pertinentă a neajunsurilor sistemului de sănătate şi a nevoilor sale urgente. Redresarea şi dezvoltarea economică este intrinsec legată de calitatea vieţii românilor, iar astăzi, mai mult ca niciodată, sănătatea trebuie percepută drept o investiţie şi nu un cost.

AmCham România atrage atenția, în egală măsură, și asupra aspectelor asupra cărora autoritățile trebuie să se aplece pentru o implementare sustenabilă a PNRR. Printre chestiunile identificate de organizație se numără următoarele:

  • Capacitatea administrativă, materializarea oportunităţilor pentru România va depinde de consolidarea urgentă a capacităţii administrative şi organizaţionale care să permită o gestionare eficientă şi respectarea criteriilor şi calendarului de implementare, prin evitarea blocajelor birocratice. Implementarea reformelor şi proiectelor trebuie să meargă în linie dreaptă, întrucât pierderea finanţărilor prin PNRR este un risc pe care nu ni-l putem permite, subliniază AmCham.
  • La capitolul ”respectarea normelor în domeniul concurenței”, investitorii semnalează cu îngrijorare abaterea, cel puţin în domenii precum energia, de la regula generală de stabilire a unui portofoliu de proiecte în baza unor criterii transparente, obiective şi competitive care să ofere acces echitabil tuturor actorilor economici relevanţi. În acest context, aceştia solicită derularea unei consultări reale cu sectorul privat care să ofere ocazia remedierii riscurilor identificate în această etapă programatică, dar şi în stadiul de implementare.
  • AmCham România pledează pentru un parteneriat între sectorul public şi mediul privat subliniind că acum este momentul acelui parteneriat transpartinic, trans-sectorial şi transversal de care România nu s-a bucurat în ultimii 30 de ani şi valorificării expertizei sectorului privat în beneficiul acestui proiect de ţară. Prin arhitectura, condiţionalităţile şi termenul strâns de implementare, PNRR impune, mai mult decât alte programe, coordonarea atât a actorilor publici implicaţi, la nivel naţional şi local, cât şi coordonarea cu actorii privaţi care vor avea roluri cheie, cel puţin în câteva domenii incluse în PNRR (digitalizare, energie, sănătate, infrastructură, mediu). Sincopele de coordonare vor creşte riscul dezangajării fondurilor disponibile şi vor îngreuna implementarea reformelor şi proiectelor atât de necesare, în detrimentul tuturor românilor;
  • Consultarea de fond, şi nu de formă. Pentru implementarea reformelor propuse, consultarea temeinică şi prealabilă şi transparenţa vor fi esenţiale, atât pentru identificarea celor mai bune soluţii, cât şi pentru asigurarea predictibilităţii de care România are nevoie pentru mediul investiţional;
  • Organizația reiterează nevoia ca reformele şi investiţiile să urmărească rezultate concrete, scalabile la nivelul unui întreg sistem public şi la nivelul întregii economii pentru a asigura efectul multiplicator al investiţiilor pe termen mediu şi lung. Spre deosebire de exerciţiile programatice precedente, atingerea unui impact real şi cuantificabil în economie, conform ţintelor şi indicatorilor asumaţi, este un criteriu eliminatoriu, nerespectarea acestora atrăgând după sine pierderea finanţării, aspect care poate interveni chiar la finalul perioadei de implementare, după ce banii vor fi fost cheltuiţi din bugetul naţional. Rezultatele concrete în economie şi în viaţa românilor vor fi măsura implementării cu succes a PNRR.

Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) este între cele mai reprezentative asociaţii ale comunităţii de afaceri din România şi include peste 450 de companii americane, multinaţionale şi româneşti. Conexiunea cu mediul de afaceri internaţional este asigurată prin acreditarea AmCham România de către Camera de Comerţ a SUA, şi afilierea la reţeaua europeană a Camerelor de Comerţ Americane. În plan intern, AmCham România se bucură de buna colaborare instituţională cu Ambasada Statelor Unite la Bucureşti, şi face parte din platforme de consultare precum Coaliţia pentru Dezvoltarea României alături de alte organizaţii partenere din mediul asociativ care urmăresc obiective comune.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

Miniștrii de externe ai României și Poloniei evocă “identitatea atlantică” a Inițiativei celor Trei Mări: Amprenta economică a SUA ar împiedica influența actorilor care nu împărtășesc valorile democratice

Published

on

© MAE

În ajunul unor summit-uri cruciale – G7, NATO și Uniunea Europeană – Statele Unite -, miniștrii de externe ai României și Poloniei susțin că “este timpul să facem un salt înainte în democrație și dezvoltare”, făcând o pledoarie pentru dezvoltarea Europei Centrale și de Est prin intermediul Inițiativei celor Trei Mări (3SI), care reunește 12 state regionale sub forma unui proiect ambițios de interconectivitate axat pe energie, transporturi și digitalizare.

În ultimii cinci ani, 3SI a devenit un punct de reper important în lumea cooperării regionale. Prin conexiunile sale europene și americane, inițiativa este un adevărat catalizator al relației transatlantice“, afirmă Bogdan Aurescu și Zbigniew Rau, într-un articol comun de opinie semnat pentru platforma American Purpose, condusă de reputatul istoric și politolog Francis Fukuyama.

Aurescu și Rau arată că din fondul de redresare UE de 750 de miliarde de euro, 180 de miliarde de euro au fost alocate celor doisprezece state membre ale UE din Europa Centrală și de Est care cooperează în cadrul Inițiativei celor Trei Mări.

Cei doi miniștri de externe subliniază că în luna iulie, liderii politici și de afaceri din statele participante la 3SI vor organiza un alt summit anual, găzduit de Bulgaria, unde vor căuta soluții privind modul de a facilita revenirea la normalitatea post-pandemică și de a crea noi oportunități pentru securitatea și prosperitatea regiunii.

Polonia și România cred cu tărie că redresarea ar trebui să fie un efort transatlantic, iar Inițiativa celor Trei Mări ar trebui să fie avangardistă“, opinează șefii celor două diplomații.

Bogdan Aurescu și Zbigniew Rau susțin că intenția țărilor 3SI este de a pune accentul pe sursele regenerabile, pe energia nucleară și pe alte soluții cu emisii reduse sau zero de carbon, pledând, de asemenea, în favoarea a două proiecte susținute de București și Varșovia – Rail2Sea și Via Carpathia.

“Două proiecte susținute de mult timp atât de România, cât și de Polonia, ar fi deosebit de bine poziționate pentru a reuși în acest dublu context digital și din ce în ce mai verde. Ambiția noastră este de a transforma calea ferată dintre porturile Gdansk și Constanța, cunoscută și sub numele de Rail-2-Sea, și ruta rutieră Via Carpathia, care contribuie la o mai mare conectivitate de-a lungul axei nord-sud, în embleme ale 3SI digitale și din ce în ce mai ecologice. Soluțiile prietenoase cu mediul înconjurător, împreună cu inovațiile de ultimă oră în sectorul telecomunicațiilor, ar fi semnele lor distinctive”, argumentează ei.

Ambii miniștri de externe insistă și asupra unei amprente economice americane strategică, concretă și foarte necesară în regiune, complementară dimensiunii militare și securitare a prezenței americane.

Ar fi o contrapondere concretă la investițiile în infrastructura critică ale actorilor care nu împărtășesc valorile și interesele noastre democratice, împiedicând influența lor politică și economică în Europa Centrală și de Est“, arată Aurescu și Rau.

Astfel, ei se referă și la importanța civil-militară a celor două proiecte pentru a facilita inclusiv mobilitatea militară.

Consolidarea conectivității dintre nordul și sudul flancului estic al NATO este esențială pentru consolidarea poziției de apărare și descurajare a Alianței. Acest lucru este cu atât mai important cu cât, la începutul acestui an, Federația Rusă a dovedit încă o dată că și-a transformat capacitatea de a desfășura rapid personal și echipamente militare într-un atu strategic, crescând tensiunea la granița Ucrainei și în întreaga regiune a Mării Negre. Mobilitatea sporită a trupelor ar fi capabilă să dezamorseze crizele și să adauge credibilitate apelurilor noastre la dezescaladare”, afirmă ei

Cei doi diplomați evocă “identitatea atlantică” a Inițiativei celor Trei Mări, bazată și pe sprijinul bipartizan din Congresul SUA și din cadrul noii administrații americane.

Miniștrii de externe al României și Poloniei mai consideră că o abordare mai echitabilă și mai echilibrată a dezvoltării infrastructurii energetice, de transport și digitale ar putea fi o formulă câștigătoare pentru redresarea europeană și transatlantică.

“Cooperarea transatlantică consolidată pe proiecte majore va avea un efect multiplicator important, contribuind atât la redresarea economică, cât și la reziliența de pe ambele maluri ale Atlanticului. În plus, investițiile în interconectivitatea din zona celor Trei Mări vor crește interesul și prezența investitorilor internaționali în regiune, facilitând astfel dezvoltarea economică ulterioară și, în același timp, un efect pozitiv asupra regiunilor învecinate”, a conchis Bogdan Aurescu și Zbigniew Rau.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg anunță că summitul NATO va fi “un moment crucial pentru Alianță”. România, între cele zece țări aliate care vor aloca 2% din PIB în 2021

Published

on

© NATO

Corespondență din Bruxelles

România se plasează între cele 10 state membre ale NATO care alocă cel puțin 2% din PIB pentru Apărare, 2021 urmând să fie al cincilea an consecutiv în care Bucureștiul deține un buget pentru cheltuieli militare de peste două procente din Produsul Intern Brut, a anunțat vineri Alianța Nord-Atlantică într-un raport intermediar cu bugetele estimate pentru anul în curs, publicat în ajunul summitului de la Bruxelles din data de 14 iunie.

Suntem pe drumul cel bun. Cu șapte ani consecutivi de creștere a cheltuielilor pentru apărare în rândul aliaților europeni și al Canadei. Până la sfârșitul acestui an, aceștia vor fi adăugat 260 de miliarde de dolari americani la bugetele lor de apărare începând cu 2014. Dar trebuie să investim și mai mult, și mai bine. Prin urmare, ar trebui să investim împreună și să ne atingem nivelul ridicat de ambiție“, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferință de presă în care a prefațat mizele summitului de luni.

Calificând reuniunea celor 30 de lideri euro-atlantici drept “un moment crucial pentru Alianța noastră și pentru securitatea noastră colectivă“, a prezentat o serie de domenii cheie de decizie pentru summit, inclusiv consolidarea consultărilor politice pentru ca NATO să rămână unicul forum politic transatlantic, întărirea apărării colective și creșterea rezilienței infrastructurii și a lanțurilor de aprovizionare.

El a anunțat faptul că liderii NATO vor fi de acord cu elaborarea unui nou Concept Strategic care va aborda ascensiunea Chinei și agresivitatea Rusiei, cu implementarea unei politici în materie de apărare cibernetică și cu crearea unui fond pentru inovare în domeniul apărării.

Referitor la cheltuielile militare, raportul menționat de Stoltenberg plasează România pe locul al 9-lea în rândul țărilor aliate care alocă minim 2% din PIB pentru apărare, dintr-un total de 10 state membre.

De altfel, mai multe state din NATO își vor majora cheltuielile de apărare în 2021, însă doar 10 ar urma să atingă ţinta de 2% din PIB convenită la summit-ul din Țara Galilor din 2014.

SUA, care alocă 3,52% din PIB pentru bugetul Pentagonului, este devansată în termeni procentuali de Grecia (3,82%). Vor mai aloca în 2021 cel puțin 2% din PIB pentru Apărare aliați precum Croația (2,79%), Marea Britanie (2,29%), Estonia (2,28%),  Letonia (2,27%), Polonia (2,10%), Lituania (2,03%), România (2,02%) și Franța (2,01%).

Alocând 2% din PIB pentru cheltuieli militare, România rămâne în primii zece aliați NATO în ce privește procentul din bugetul Apărării investit pentru înzestrare militară.

De asemenea, țara noastră se află pe locul al 16-lea în ce privește alocarea a minim 20% din bugetul apărării pentru dezvoltarea capabilităților militare, fiind estimat să investească 23,1% din buget pentru înzestrare. 

Astfel, România a cheltuit cu trei puncte procentuale peste ținta de 20% stabilită la nivelul Alianței Nord-Atlantice, dar în scădere față de anii trecuți. În 2020, România a investit tot 23,1% în înzestrare militare, în 2019, a investit 25,7% din bugetul pentru apărare în modernizare militară, în 2018, a cheltuit 34% din bugetul său militar pentru dezvoltarea capabilităților sale militare, iar în 2017 a fost pe primul loc la acest capitol, cheltuind 33% din buget pentru investiții militare.

Deși tendința investițiilor a manifestat o scădere, în dotarea forțelor militare române a intrat în anul 2020 primul sistem de rachete de apărare antiaeriană Patriot, iar la anul acesta au sosit primele elemente ale sistemului de rachete HIMARS. De asemenea, Ministerul Apărării Naționale a demarat licitațiile pentru modernizarea infrastructurii bazei aeriene Mihail Kogălniceanu, în timp ce legea privind achiziționarea de sisteme de rachetă antinavă a fost promulgată recent, iar contractul atribuit Guvernului SUA.

În ce privește distribuția totală a bugetului apărării, 57,7% din bugetul MApN pentru 2021 va fi direcționat către cheltuieli cu personalul, 23,1% către înzestrare cu echipamente, 13,7% către operații și mentenanță și 5,5% către infrastructură.

Citiți și Mizele României și ale lui Klaus Iohannis la summitul NATO de la Bruxelles, primul la care va fi prezent președintele SUA Joe Biden

Continue Reading

NATO

Mizele României și ale lui Klaus Iohannis la summitul NATO de la Bruxelles, primul la care va fi prezent președintele SUA Joe Biden

Published

on

© Administrația Prezidențială

Corespondență din Bruxelles

Luni, când va reprezenta România pentru a cincea oară la un summit NATO, președintele Klaus Iohannis va stabili alături de președintele american Joe Biden și de ceilalți 28 de lideri euro-atlantici calea de urmat pentru Alianța Nord-Atlantică către orizontul anului 2030.

Primul summit NATO de la izbucnirea pandemiei de COVID-19 și primul turneu european al președintelui american Joe Biden va etala câteva semnificații și elemente, care vor conduce la decizii esențiale pentru securitatea euro-atlantică.

În primul rând, este vorba despre necesitatea unui mesaj clar al președintelui SUA asupra angajamentului american pentru apărarea colectivă și pentru securitatea europeană, consolidarea relației transatlantice, reafirmarea caracterului vital al cooperării dintre aliați. Practic, Joe Biden este așteptat să reconfirme angajamentul Statelor Unite față de articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic, gest predictibil prin discursul pe care l-a susținut miercuri, 9 iunie, la o bază aeriană britanică, la sosirea pe tărâm european.

În al doilea rând, centrul de greutate politică dinspre angajamentul SUA față de NATO se va transfera către deciziile majore pe care Joe Biden, Klaus Iohannis, Boris Johnson, Emmanuel Macron, Angela Merkel – aflată la ultimul său summit aliat, și ceilalți lideri aliați le vor lua pentru viitorul Alianței.

Biden, Macron, Iohannis și ceilalți lideri vor pava calea pentru un nou Concept Strategic al NATO, adaptând Alianța la agresivitatea Rusiei și ascensiunea Chinei

Summitul va lua decizia de inițiere a negocierilor pentru noul Concept Strategic, proces pe care România l-a susținut în premieră la nivelul Alianței prin vocea ministrului de externe Bogdan Aurescu, având în vedere schimbările fundamentale ale mediului internațional de securitate, noi actori, amenințări și provocări.

Noul spectru de provocări vizează acțiunile agresive ale Rusiei, care în Conceptul din 2010 era menționată ca potențial partener strategic al NATO, și ascensiunea Chinei, care nici nu era menționată. De altfel, liderii NATO au menționat China pentru prima oară în declarația finală a unui summit aliat, la Londra, în 2019.

“Recunoaștem că influența în creștere a Chinei și politicile sale internaționale prezintă atât oportunități cât și provocări pe care trebuie să le abordăm împreună ca o alianță”, se arată în Declarația de la Londra adoptată de liderii euro-atlantici la 4 decembrie 2019 cu prilejul marcării a 70 de ani de la înființarea NATO.

Pe baza rezultatelor procesului de reflecție NATO 2030 lansat anul trecut, liderii aliați vor lua decizii pentru proiectarea unui proces de consolidare a rolului politic și militar al NATO pentru a face față amenințărilor și provocări diverse, iar consolidarea relației transatlantice este o bază esențială a acestui proces.

Astfel, liderii euro-atlantic vor urmări trei dimensiuni esențiale prin deciziile ce le vor adopta:

să întărească unitatea NATO prin intensificarea dimensiunii de consultări politice la nivel aliat pe toate temele relevante pentru securitate; consolidarea angajamentului pentru apărarea colectivă și acord pentru viitorul Concept Strategic.

să extindă abordarea asupra securității, cu mai mare accent pe reziliență, inclusiv infrastructură, lanțuri de aprovizionare și comunicații.

să reafirme atașamentul pentru prezervarea ordinii internaționale bazate pe reguli, inclusiv prin consolidarea parteneriatelor cu statele și organizațiile like-minded și să accelereze implicarea în pregătirea și consolidarea capacităților partenerilor.

Cum își va întări NATO postura de apărare și descurajare

Un aspect cheie în această privință va fi determinat de noi decizii privind postura de descurajare și apărare a Alianței Nord-Atlantice.

NATO a implementat, din 2014, cea mai importantă operațiune de consolidare a apărării colective. Prin aceasta, capacitatea Alianței de a apăra statele membre pe toate cele cinci domenii operaționale (aer, terestru, maritim, cyber, spațiu) a crescut.

Astfel, adaptarea continuă a NATO accelerează răspunsul la amenințările și provocările curente și viitoare. Acestea includ Rusă și comportamentul său agresiv, terorismul, atacurile cibernetice și tehnologii emergente și disruptive (EDT), provocarea pe care China o reprezintă pentru ordinea internațională bazată pe reguli.

Ca parte a inițiativei NATO 2030, Alianța va crește angajamentul pentru apărarea colectivă, împotriva tuturor amenințărilor. Aceasta presupune implementarea completă a planurilor pentru consolidarea posturii militare de descurajare și apărare, continuarea creșterii pregătirii trupelor aliate, modernizarea capabilităților, investiții mai mari în apărarea colectivă. NATO trebuie să se adapteze în continuare pentru o lume mai competitivă și imprevizibilă pentru că provocările curente nu pot fi abordate ferm și eficient de un singur stat.

Care sunt mizele României

România s-a pregătit temeinic pentru acest summit. La 10 mai, președintele Klaus Iohannis a găzduit un summit al Formatului București 9, care reunește țările de pe flancul estic al NATO și la care a participat virtual, în premieră, președintele american Joe Biden.

Reuniți în pregătirea summitului NATO din 14 iunie, liderii aliaților est-europeni, în prezența virtuală a președintelui SUA și a secretarului general al Alianței Nord-Atlantice și-au reafirmat angajamentul de a spori cheltuielile militare în materie de apărare și dezideratul ca summitul aliat să paveze drumul spre un nou capitol în relaţia transatlantică în care “NATO rămâne piatra de temelie a securităţii euro-atlantice, iar rolul SUA în securitatea Europei este indispensabil”.

Trei săptămâni mai târziu, pe 31 mai, România a inaugurat, la București, Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, prin intermediul căruia își propune să devină un pol de excelență și un furnizor de expertiză pentru statele membre ale NATO și ale Uniunii Europene.

Pasul incipient făcut de România a venit și în anticiparea mizelor summitului aliat din 14 iunie, unde domeniul rezilienței va fi abordat in extenso. De altfel, secretarul general NATO a salutat, într-o declarație pentru CaleaEuropeană.ro, inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București, subliniind că este o contribuție a României la NATO și la UE.

Totodată, mizele României sunt îmbrăcate și într-o afirmație făcută de ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, în prezența secretarului general adjunct al NATO, la sediul Comandamentului Multinațional de Divizie Sud-Est de la București: “La fiecare summit al Alianţei, după criza din Ucraina, România a venit cu o propunere a întăririi Flancului estic“.

În mod particular, pentru România mizele cele mai importante vizează postura de descurajare și apărare a NATO, consolidarea prezenței aliate la Marea Neagră

– În primul rând, este vorba despre angajamentul de consolidare a dimensiunii de descurajare și apărare. Pentru România, este important ca NATO să devină mai puternic din punct de vedere politic și militar, apărarea colectivă menținându-se ca sarcină-cheie a Alianței.

– Totodată, Bucureștiul urmărește ca procesul de adaptare și consolidare a posturii de descurajare și apărare trebuie să continue de o manieră susținută și cuprinzătoare, inclusiv pe flancul Estic ca întreg, cu atenție specială pe evoluțiile din Marea Neagră.

– Pentru România, la fel de importantă este exprimarea constantă a preocupării față de acțiunile agresive și destabilizatoare ale Federației Ruse, cu impact dincolo de Flancul Estic al Alianței și Marea Neagră, asupra întregii zone euroatlantice.

– Un alt obiectiv al României vizează continuarea și aprofundarea cooperării cu UE și cu partenerii estici, precum și cu statele care împărtășesc aceleași valori din afara spațiului euroatlantic, în complementaritate cu reafirmarea sprijinului pentru unitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, Georgiei, Republica Moldova.

– Consolidarea acțiunii NATO în creșterea rezilienței va ocupa un rol central. Reziliența devine un domeniu central pe agendele naționale și internaționale, iar România se alătură acestor eforturi prin înființarea și operaționalizarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență. Reziliența este primul nivel al apărării, esențială în a respinge adversarii care pot utiliza o gamă largă de instrumente (militare, politice sau economice) pentru a slăbi societatea sau a submina autoritatea. NATO are un rol important în consolidarea rezilienței, inclusiv prin stabilirea unor standarde minime/obligatorii pentru aliați, fiind deja convenite șapte cerințe de bază pentru reziliență la summitul aliat din 2016.

– Având în vedere că România a pledat pentru inițierea procesului de redactare a unui nou Concept Strategic la ministeriala de externe din decembrie 2020, este de așteptat ca Bucureștiul să susțină deopotrivă procesul NATO 2030, pentru ca Alianța să poată acționa într-o lume competitivă și instabilă, într-un context de securitate modificat fundamental, și elaborarea unui viitor Concept Strategic care să reflecte aceste abordări. Acesta este un demers necesar, în condițiile în care Conceptul în vigoare datează din 2010. NATO se ghidează după Conceptul Strategic din 2010, un cadru solid, dar evoluțiile contemporane arată schimbări majore ale mediului de securitate, noi actori, amenințări și provocări. NATO trebuie să acționeze într-un context de competiție internațională alimentată inclusiv de creșterea autoritarismului.

România va participa la summitul NATO de la Bruxelles “încărcată” de unele dintre cele mai tangibile dovezi de aliat predictibil și statornic.

În ultima perioadă, țara noastră a găzduit multiple exerciții militare NATO și cu Statele Unite – Defender Europe 21, Steadfast Defender 21, Noble Jump 21 și Dacia Livex 21 – toate având rolul de a pregăti noul Corp Multinațional de Sud-Est de la Sibiu să se ralieze lanțului de comandă NATO pe linie militară.

Perspectiva strategică este dublată și de cea politică și societală. Conform raportului anual al NATO, 2020 a fost cel de-al patrulea an consecutiv în care România a alocat minim 2% din PIB pentru apărare și minim 20% din bugetul militar pentru înzestrare. Potrivit aceluiași raport, România, SUA, Marea Britanie și Polonia, țările aliate unde peste 80% dintre cetățeni cred în valorile NATO și în legătura transatlantică.

Nu în ultimul rând, summitul aliat de la Bruxelles va însemna și stabilirea primelor contacte la nivel prezidențial între România și SUA, moment important în perspectiva aniversării, anul acesta, a zece ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul al XXI-lea.

Continue Reading

Facebook

Team2Share

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Democrațiile lumii se unesc pentru competiția cu China: Țările G7 au decis să lanseze un parteneriat global de infrastructură care va rivaliza cu “Noul Drum al Mătăsii”

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Summitul G7: Ursula von der Leyen anunță că Europa poate conta pe o alianță transatlantică puternică pentru a face față Rusiei, care subminează ordinea de securitate europeană

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Summitul G7: Joe Biden și Angela Merkel s-au întâlnit pentru prima dată după inaugurarea noului președinte american

MAREA BRITANIE11 hours ago

Trilaterală încordată la summitul G7: Liderii UE cer Marii Britanii să respecte acordul post-Brexit. Boris Johnson vrea “să le bage în cap europenilor” că Regatul Unit e o singură țară

ROMÂNIA13 hours ago

Miniștrii de externe ai României și Poloniei evocă “identitatea atlantică” a Inițiativei celor Trei Mări: Amprenta economică a SUA ar împiedica influența actorilor care nu împărtășesc valorile democratice

MAREA BRITANIE13 hours ago

Summitul G7: Emmanuel Macron și liderii instituțiilor UE îi cer lui Boris Johnson să îşi respecte “cuvântul dat europenilor” privind protocolul nord-irlandez

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Joe Biden și Emmanuel Macron, mesaj de unitate de la summitul G7: Suntem uniți și gata să ne asumăm cele mai dificile provocări cu care ne confruntăm

RUSIA16 hours ago

În ajunul summitului NATO, Rusia a început noi exerciții militare în Crimeea, în timp ce un distrugător american urmează să intre în Marea Neagră

INTERNAȚIONAL17 hours ago

Regina Elisabeta a II-a a găzduit o recepție pentru liderii G7 într-o atmosferă destinsă: “Se presupune că trebuie să arăţi ca şi cum te-ai simţi bine?”

Corina Crețu18 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu, despre situația post-Brexit din Irlanda de Nord: Nu Londra și Belfastul au adus pacea acolo, ci Uniunea Europeană

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Certificatul UE COVID-19, un prim pas către o înțelegere în comun a politicii de sănătate

MAREA BRITANIE3 days ago

Pacta sunt servanda. Ursula von der Leyen și Charles Michel îi cer lui Boris Johnson să respecte protocolul privind Irlanda de Nord: Vom folosi toate instrumentele pentru a proteja integritatea pieței unice

MAREA BRITANIE1 week ago

Ambasadorul României la Londra le amintește cetățenilor români din Regatul Unit că se apropie termenul limită de 30 iunie până la care pot solicita statut de rezident

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis, mesaj de Ziua Mondială a Bicicletei: Trebuie să dăm oraşele înapoi oamenilor

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Premierul Florin Cîțu: Strategia noastră fiscal-bugetară, cu revenirea deficitului bugetar sub 3% în 2024, a fost acceptată ca strategie principală de Comisia Europeană

U.E.2 weeks ago

Laura Codruța Kövesi, procurorul-șef al UE, evocă un moment istoric prin lansarea EPPO: Avem o responsabilitate enormă. Primul caz înregistrat este din Germania

NATO2 weeks ago

Jens Stoltenberg: Din 2014, NATO și-a intensificat prezența militară pe flancul estic. Am făcut multe, dar continuăm să ne adaptăm

NATO2 weeks ago

NATO restrânge accesul în sediul său diplomaților din Belarus, sancționând astfel Minskul pentru deturnarea unui avion de linie

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană remarcă “spiritul de pionierat al României” și anunță că va colabora cu Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București

NATO2 weeks ago

Mircea Geoană, la inaugurarea Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență din România: Acest centru este oferit parteneriatului strategic indispensabil între NATO și UE

Advertisement
Advertisement

Trending