Comisarul european pentru coeziune și reforme, Elisa Ferreira, a răspuns ieri întrebării eurodeputatului Dan Motreanu, vicepreședinte în Comisia pentru Mediu din Parlamentul European, pe subiectul fraudelor cu bani europeni în cadrul proiectului ITI Delta Dunării.

„Comisarul a confirmat suspendarea plăților datorită unor acuzații de fraudă care sunt investigate în prezent de către Oficiul European de Luptă Antifraudă. Plățile vor fi reluate odată ce autoritățile române garantează că au fost efectuate verificări și că au fost luate toate măsurile necesare pentru remedierea situației”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook.

La începutul lunii iunie, Comisia Europeană a întrerupt plățile din programul Investiții Teritoriale Integrate Delta Dunării, un mecanism european de peste 1,1 miliarde de euro, care ar fi trebuit să fie cheltuite pentru dezvoltarea comunităților din Tulcea și Delta Dunării și ridicarea nivelului de trai.

Comisia Europeană a suspendat temporar plățile pentru ITI iar OLAF și DNA anchetează mai multe cazuri de posibile fraude, conflicte de interese și corupție. Oficial, și Autoritatea de Audit din cadrul Curții de Conturi analizează cazul, mai transmite încă un eurodeputat român.

Citiți și: Peste 1 miliard de euro, fonduri europene, pentru comunităţile izolate din Delta Dunării

Europarlamentarul Dan Motreanu (PNL, PPE), vicepreședintele Comsiei pentru Mediu din Parlamentul European, transmite că România trebuie să aplice rapid normele UE de interzicere a practicilor comerciale neloiale în sectorul agroalimentar, pentru a proteja fermierii români.

„Comisia Europeană a inițiat proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și a altor 11 state UE pentru netranspunerea la termen în legislația naționala a Directivei (UE) 2019/633 privind practicile comerciale neloiale în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar. Termenul pentru transpunerea Directivei a fost 1 mai 2021.Directiva este un act legislativ care stabilește un obiectiv pe care trebuie să îl atingă toate statele membre UE. Fiecare dintre ele are însă libertatea de a decide asupra modalităților de îndeplinire a obiectivului stabilit”, a menționat acesta într-o postare pe pagina de Facebook.

Adoptată în aprilie 2019, Directiva (UE) 2019/633 privind practicile comerciale neloiale are scopul de a proteja micii fermieri prin remedierea dezechilibrelor din lanțul de aprovizionare cu alimente creat de marii operatori/cumpărători în defavoarea partenerilor comerciali cu o putere slabă de negociere, precum fermierii individuali și micii fermieri.

Potrivit deputatului european, prin aceste practici, marii cumpărători au pus presiune și au scăzut constant prețurile plătite micilor fermieri, în timp ce prețurile la raft pentru consumatorul final au rămas neschimbate, în special pentru produsele perisabile precum legumele și fructele.

„Pentru a corecta aceasta situație, Directiva (UE) 2019/633 va asigura protecția fermierilor împotriva a 16 practici comerciale neloiale impuse unilateral de marii cumpărători, interzicându-le pentru prima dată la nivelul UE. Printre aceste practici se enumeră: plățile întârziate și anulările de ultim moment ale comenzilor pentru produsele alimentare perisabile, modificările unilaterale sau retroactive ale contractelor, obligația furnizorului de a plăti pentru produsele irosite și refuzul de a se angaja la contracte scrise”, a mai adăugat acesta în postarea sa.

Conform directivei, fermierii și furnizorii mici și mijlocii, precum și organizațiile care îi reprezintă, vor avea posibilitatea de a depune plângeri împotriva unor astfel de practici din partea cumpărătorilor lor. Statele UE trebuie să instituie autorități naționale desemnate care să trateze plângerile. Confidențialitatea va fi protejată, pentru a evita orice posibile represalii din partea marilor cumpărători.

Comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides, l-a asigurat pe eurodeputatul Dan Motreanu, vicepreședinte al Comisiei pentru sănătate din Parlamentul European, de angajamentul statelor membre de a reduce consumul nociv de alcool cu cel putin 10% până în 2025 în lupta împotriva cancerului.

Europarlamentarul român a adresat Comisiei Europene o întrebare despre cum intenționează să acționeze în viitor pentru ca planul european de combatere a cancerului să își atingă obiectivele.

“În 2016, cancerul a reprezentat cauza principală a deceselor provocate de alcool, cu un procent de 29 %, urmat de ciroza hepatică (20%), de bolile cardiovasculare (19%) și de vătămările corporale (18%)”, a subliniat Motreanu (PNL, PPE), în motivarea întrebării sale.

Potrivit eurodeputatului, comisarul Stella Kyriakides a reamintit angajamentul statelor membre de a reduce consumul nociv de alcool cu cel putin 10% până în 2025, ca parte a obiectivelor de dezvoltare durabilă.

“Efectele nocive ale alcoolului reprezintă o preocupare majoră pentru sănătatea publică din UE”, a subliniat Kyriakides în răspunsul său către vicepreședintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI).

Mai mult, Planul european de luptă împotriva cancerului propune acțiuni de informare, între care etichetarea băuturilor alcoolice, astfel încât consumatorii să aleagă în cunoștință de cauză. Părțile interesate și specialiștii în domeniul sănătății sunt invitați să sprijine aplicarea planului.