Europarlamentarul Dan Motreanu, în calitate de membru al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, susține că va depune toate eforturile pentru ca documentul cu privire la „Viitorul Plan național strategic” pentru programarea fondurilor destinate agricultorilor să țină cont de particularitățile zonelor rurale românești și de interesele fermierilor români printr-un dialog constant cu toate părțile implicate.

„Viitorul Plan național strategic va fi un document foarte important pentru viitorul agriculturii românești iar eu, în calitate de membru al Comisiei pentru agricultura din Parlamentul European, voi depune toate eforturile pentru ca acesta să țină cont de particularitățile zonelor rurale românești și de interesele fermierilor români printr-un dialog constant cu toate părțile implicate”, a transmis deputatul european în urma unei ședințe de lucru din cadrul Comisiei AGRI la care a participat și comisarul european pentru agricultură Janusz Wojciechowski. Dezbaterea s-a axat pe recomandările pentru realizarea noilor planuri naționale strategice pentru agricultură, inclusiv cel al României.

Potrivit deputatului european, Planul național strategic este documentul care va programa utilizarea tuturor fondurilor alocate sectorului agroalimentar (plăți directe, măsuri de piață și dezvoltare rurală) prin noua PAC, începând cu anul 2023, și va înlocui actualul Program de dezvoltare rurală.

Recomandările Comisiei care vor viza tranziția la un sistem agroalimentar durabil dar și conservarea biodiversității vor fi publice pentru toate statele, inclusiv Romania, în luna decembrie: „Nu vor include ținte obligatorii de reducere a pesticidelor, îngrășămintelor, antimicrobienilor pentru realizarea obiectivelor Pactului Ecologic European, acestea urmând să fie stabilite de fiecare stat, dar fermierii vor fi încurajați în practici agricole mai prietenoase cu mediul”, a mai adăugat Dan Motreanu.

Solicitarea eurodeputatului Dan Motreanu (PNL, PPE) pe care a adresat-o Comisiei Europene pentru combaterea deșertificării, a fost susținută prin vot de colegii săi din Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) a Parlamentului European.

„Este vorba despre un amendament depus pe proiectul de rezoluție al Comisiei ENVI referitor la noua Strategie UE privind adaptarea la schimbările climatice, care urmează să fie propusă de Comisia Europeană la începutul anului 2021”, a transmis deputatul european într-un mesaj pe pagina de Facebook.

Potrivit vicepreședintelui Comisiei ENVI, „perioadele tot mai lungi de temperaturi ridicate și precipitațiile reduse din ultimii ani au provocat deșertificarea terenurilor în numeroase state europene, în special în România, Bulgaria, Portugalia, Spania, Italia, Grecia, și Cipru. Acest fenomen a dus la reducerea producției de alimente, infertilitatea solului, scăderea rezistenței naturale a terenurilor, dar și la reducerea calității apei în zonele afectate.”

Comisia Europeană nu are o imagine clară cu privire la combaterea deșertificării

„Un raport din 2018 al Curții Europene de Conturi a concluzionat că, deși deșertificarea și degradarea terenurilor sunt amenințări actuale și în creștere în UE, Comisia Europeană nu are o imagine clară cu privire la aceste provocări, iar măsurile luate pentru combaterea deșertificării sunt lipsite de coerență. În același timp, la nivelul UE, nu există în prezent, nicio strategie privind combaterea deșertificării și a degradării terenurilor”, a mai explicat Dan Motreanu.

De asemenea, Curtea a recomandat: îmbunătățirea înțelegerii fenomenelor de degradare a terenurilor și de deșertificare în UE, consolidarea cadrului juridic al UE în ceea ce privește solul și intensificarea eforturilor în vederea îndeplinirii angajamentului asumat de UE și de statele membre de a atinge obiectivul privind neutralitatea din punctul de vedere al degradării terenurilor până în 2030.

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) transmite în mesajul său aniversar de 1 Decembrie că „românii au luptat, rezistat și au șansa acum, mai mult ca oricând, să dovedească din plin că unirea și jertfa înaintașilor nu au fost în zadar”.

Potrivit deputatului european, obiectivul care îi motivează astăzi pe români este protejarea sănătății și a vieții: „Țelul nostru, al tuturor, este de a oferi copiilor noștri o Românie mai bună, mai prosperă, mai unită. Este obiectivul care ne motivează astăzi, de ziua noastră, să fim atât de aproape unii de ceilalți și totuși departe fizic, protejând sănătatea și viața.”

„Obișnuiți cu parada și veselia acestei zile, dar care lipsesc astăzi, vom celebra cu gândul și recunoștința către cei aflați în linia întâi urându-le și rugându-ne să aibă forța de a rezista în continuare. Visăm la viața dinaintea pandemiei și la viitorul pe care țara noastră are șansa să-l clădească acum”, a mai adăugat acesta.