Connect with us

U.E.

Amenințat cu excluderea din PPE, Viktor Orban flirtează cu ideea creării unei alianțe cu partidul aflat la conducere în Polonia

Published

on

Premierul Ungariei, Viktor Orban, ia în calcul crearea unei alianțe cu partidul conservator Lege și Justiție (PiS) din Polonia, dacă formațiunea politică aflată la guvernare și din care face și acesta parte, Fidesz va fi exclusă din Partidul Popular European (PPE), anunță Politico Europe.

”Politicienii pro-migrație ne-au atacat în Partidul Popular European”, a spus premierul ungar în cadrul interviului acordat radio-ului de stat Kossuth Rádió. Acești politicieni doresc să transforme PPE într-o ”organizație internațională pro-migrație”, a completat acesta.

”Dacă se dovedește că trebuie să începem ceva nou în Europa și este posibil ca acest lucru să fie sfârșitul dezbaterii, locul nostru nu este în PPE, ci în afara acestuia. Dacă trebuie să începem ceva nou (…) atunci evident primul loc în care trebuie să discutăm este Polonia”, a adăugat el, remarcând că PiS nu face parte din PPE.

Membrii Partidului Popular European urmează să discute statutul de membru al partidului aflat la conducere în Ungaria, Fidesz, pe 20 martie, după ce mai multe partide au solicitat supendarea sau excluderea partidului amintit mai sus.

Viktor Orban a spus că va participa duminică la un eveniment NATO, organizat în Polonia, în vreme ce premierul Mateusz Morawiecki va efectua o vizită în Ungaria pe data de 15 martie, moment în care se celebrează Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, și va susține un discurs la Budapesta.

Amintim faptul că atât Varșovia, cât și Budapesta, împotriva cărora instituțiile europene, în speță Comisia Europeană și Parlamentul European, au declanșat articolul 7 al Tratatului Uniunii Europene, s-au angajat să blocheze orice sancțiuni împotriva lor în cadrul UE, unde sunt criticate pentru derapaje antidemocratice.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

ROMÂNIA

MFE: Spitalele COVID-19 și centrele sociale vor avea la dispoziție 700 milioane de euro pentru gestionarea crizei sanitare

Published

on

© Ministerul Sănătății - România/ Facebook

Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a anunțat, sâmbătă, 15 august, majorarea fondurilor care pot fi contractate de spitalele COVID-19 și de centrele sociale, pentru a face față mai bine crizei sanitare, la 700 milioane euro față de 400 milioane euro – suma disponibilă inițial.

În ședința de Guvern de vineri a fost prezentat stadiul evaluării proiectelor depuse în cadrul apelului „Consolidarea capacității de gestionare acrizei sanitare COVID-19”, finanțat prin intermediul Programului Operațional Infrastructură Mare și s-a anunțat majorarea limitei de supracontractare la 700 de milioane de euro. În momentul lansării apelului, bugetul alocat a fost de 350 milioane euro, iar limita de supracontractare a fost stabilită la 400 milioane euro. Decizia de creștere a fondurilor ce pot fi contractate în cadrul apelului este justificată de valoarea proiectelor depuse pentru a fi finanțate.

Până în prezent au fost depuse 115 cereri de finanțare în valoare de aproximativ 473 milioane euro, bugetul apelului fiind depășit cu peste 120 de milioane euro, astfel:

  • 93 de proiecte de tip A, în valoare de 419,8 milioane euro, prin care sunt dotate cu echipamente medicale/ echipamente de protecție 105 de unități sanitare publice;
  • 22 proiecte de tip C, în valoare de 33,2 milioane euro, prin care sunt dotate cu echipamente de protecție direcțiile generale de asistență socială.

Au fost aprobate peste 20 de cereri de finanțare în valoare de aproximativ 85 milioane euro, celelalte aflându-se în diferite etape ale procesului de evaluare/ contractare. Totodată, în cadrul apelului menționat se află în pregătire alte 141 de cereri de finanțare care urmează a fi transmise spre evaluare în perioada imediat următoare.

Apelul de proiecte, lansat în data de 15 mai 2020, se adresează următoarelor categorii mari de beneficiari:

  • Unități sanitare publice pentru care Ministerul Sănătății stabilește necesitatea dotării;
  • Ministerul Sănătății/ alte autorități publice centrale și autorități publice locale, sau unități aflate în subordonarea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, pentru achiziții necesare gestionării crizei de sănătate publică;
  • Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă.

Finanțările se acordă pentru:

  • Proiecte de tip A – Dotarea unităților sanitare publice/ unităților publice de intervenţie integrată/ entităților publice implicate în activitatea de transfuzie sanguină cu echipamente și aparatură medicală, dispozitive medicale și de protecție medicală, echipamente pentru transport specializat, echipamente pentru decontaminare și suport triaj, necesare pentru tratamentul pacienților cu infecție COVID – 19;
  • Proiecte de tip B – Crearea unor capabilități medicale mobile/ formațiuni medicale mobile de diagnostic și tratament utilizate în combaterea răspândirii COVID-19/ spitale modulare rol 1, 2 și 3/ containere de logistică medicală;
  • Proiecte de tip C – Dotarea centrelor sociale rezidențiale publice pentru categorii vulnerabile (persoane vârstnice, persoane cu dizabilități, copii etc.), a unităților/ instituțiilor de învățământ de stat cu echipamente de protecție.

Continue Reading

ROMÂNIA

IMM-urile din România vor beneficia de 150 milioane de euro pentru digitalizare pe fondul gestionării mai eficiente a activității în timpul crizei COVID-19

Published

on

© European Union, 2015 - Source: EC - Audiovisual Service

Programul Naţional de digitalizare a microîntreprinderilor, întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), finanţat în cadrul Programului Operaţional Competitivitate, va beneficia de fonduri în valoare de 150 de milioane de euro, a anunţat, sâmbătă, Ministerul Fondurilor Europene (MFE), într-un comunicat.

Implementarea Programului de digitalizare dedicat IMM-urilor a fost aprobată în ședința de Guvern de vineri, 14 august, în contextul în care studiile Băncii Europeane de Investiții au arătat că companiile extrem de digitalizate au făcut față mult mai ușor crizei cauzate de pandemia COVID-19. Și din acest motiv, este esențială accelerarea digitalizării economiei.

Bugetul alocat este de 150 milioane euro, din care 127,5 milioane euro fonduri europene.

Activități sprijinite pentru microîntreprinderi și IMM-uri

Activități pentru dezvoltarea de produse inovative în domeniul TIC, precum:

– achiziția de hardware TIC și a altor dispozitive aferente, inclusiv cheltuieli de instalare, configurare și punere în funcțiune;

– amenajarea centrului de date în care se vor instala echipamentele TIC;

– achiziția/ dezvoltarea de aplicații software/ licențe necesare implementării proiectului, configurarea și implementarea bazelor de date, migrarea și integrarea diverselor structuri de date existente, achiziționarea și implementarea de soluții de semnătură electronică;

– cercetare industrială sau dezvoltare experimentală;

– instruirea personalului care va utiliza produsele implementate/achiziționate și a personalului care va asigura mentenanța.

Activități de digitalizare a IMM-urilor, altele decât cele care au ca obiect principal de activitate TIC, precum:

– achiziția de hardware TIC  și a altor dispozitive si echipamente aferente, inclusiv cheltuieli de instalare, configurare, punere în funcțiune, justificate din punct de vedere al implementării proiectului;

– realizarea rețelei LAN necesară pentru implementarea proiectului;

– achiziția și/sau dezvoltarea aplicațiilor software/licențelor necesare implementării proiectului, configurarea și implementarea bazelor de date, migrarea și integrarea diverselor structuri de date existente;

– achiziția unui website de prezentare a companiei;

– achiziția unui nume de domeniu nou “.ro” direct de la furnizorul național;

– achiziția soluției de semnătură electronică;

– achiziția de aplicații informatice specifice pentru persoanele cu dizabilități.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu atrage atenția că lipsa unor priorități clare ale României pentru cheltuirea fondurilor europene poate periclita dezvoltarea în următorii ani

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Fostul comisar european pentru politica regională, Corina Crețu, actualmente eurodeputat, s-a declarat îngrijorată de întârzierea elaborării unei liste clare cu priorități la nivelul Guvernului în ceea ce privește utilizarea fondurilor europene destinate României în Cadrul Financiar Multianual 2021-2017 și prin instrumentul de relansare economică Next Generation EU, relatează Agerpres, preluat de portalul bursa.ro

Potrivit acesteia, „întârzierea Guvernului ar putea pune în pericol proiectele necesare de dezvoltare” în contextul în care acesta trebuie să prezinte Comisiei Europene un plan de relansare economică bine fundamentat nu mai târziu de toamna acestui an, în baza căruia România poate primi finanțare nerambursabilă din partea UE. 

De asemenea, Corina Crețu face apel la administrația din România să se concentreze pe absorbția fondurilor europene nerambursabile disponibile încă pentru exercițiul financiar 2014-2020 și, mai ales, să depună proiecte majore, „necesare pentru oameni”, ținând cont de faptul că cele mai recente proiecte de infrastructură depuse la Bruxelles privind construcția celor trei spitale regionale au fost aprobate deja. 

„Apelul meu este să se cheltuiască cu prioritate fondurile nerambursabile. Suntem în 2020 şi avem exerciţiul 2014-2020 despre care nimeni nu mai vorbeşte, rata de absorbţie este la 35% şi mai avem doar anul acesta – probabil se va ridica şi această restricţie de depunere a proiectelor, cu posibilitatea de a cheltui banii până în anul 2023. Dar timpul trece şi este foarte scurt. Nu mai avem proiecte majore, adică de peste 50 de milioane de euro, care trebuie adoptate de Comisia Europeană. Când am plecat eu în iulie 2019, adoptasem tot ceea ce România depusese ca proiect major. De atunci s-au mai depus proiectele pentru spitalele regionale care au fost şi ele aprobate. Deci nu mai sunt proiecte majore depuse la Comisie şi aici trebuie un efort pentru a depune proiecte foarte necesare pentru oameni,” a subliniat Corina Creţu.

În acest sens, Corina Crețu, aflată în vizita la Oradea, a oferit municipiul ca exemplu de bune practici în dezvoltarea urbană din fonduri europene. Totodată, eurodeputatul a precizat că dezvoltarea orașului se datorează nu numai administrației locale, ci și cetățenilor „care au devenit foarte pretenţioşi în ce priveşte administraţia locală a excelenţei”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending