Pașaportul românesc este unul dintre cele mai „mobile” pașapoarte de la nivel mondial, potrivit Indicelui Henley Passport, situându-se pe locul 17 în clasamentul privind accesibilitatea globală, relatează RFI. 

Pentru unii oameni, un pașaport este un portal către lumea întreagă. Pentru alții, aceasta este o, însă, o barieră în calea libertății de călătorie pe care o caută. 

Potrivit Indicelui Henley Passport, de 16 ani cel mai riguros și sofisticat instrument de măsurare a accesului în alte țări de la nivel global, paşaportul japonez se clasează în 2021, pentru al 4-lea an consecutiv, pe primul loc. Franţa pierde două locuri şi se regăseşte pe poziţia a 6-a în timp ce România este pe un onorabil loc 17 mondial. Astfel, cu un paşaport nipon se poate intra fără viză 191 de țări. Locul 2 mondial este ocupat de Singapore, cu 190 de „porți”, iar locul trei revine la egalitatea Germaniei și Singapore, cu 189 de posibilităţi de călătorie fără viză. Franţa este pe locul 6 mondial, alături de Irlanda, Olanda, Portugalia şi Suedia. Paşapoartele acestor ţări permit voiaje fără viză în 186 de state diferite. Americanii urmează imediat după, pe locul 7. In fine, pe locul 17 mondial regăsim paşaportul românesc care deschide porţile la 172 de ţări în timp.

La codul clasamentului Henley se află Afganistan, al cărui pașaport asigură călătorii fără viză doar în 26 de ţări.

Acesta depășește un clasament simplu al pașapoartelor pentru a vă oferi o imagine aprofundată a libertății individuale de călătorie, inclusiv țările pe care le puteți accesa și cu ce tip de viză, schimbările suferite de pașapoarte în ultimii 16 ani, comparații între pașapoarte, explicații privind nivelul de acces al unui anumit tip de pașaport și tipul de documente suplimentare care ar îmbunătăți mobilitatea individuală. 

Clasamentul nu ține cont de restricțiile de călătorie impuse de pandemia de coronavirus. 

Coeziunea promovată de președinția României la Consiliul UE este definitorie pentru consolidarea modelului social european promovat de președinția portugheză, susține senatorul PSD Angel Tîlvăr, președintele Comisiei pentru afaceri europene, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Pandemia de COVID-19 va continua să domine agenda comună europeană, a declarat senatorul PSD Angel Tîlvăr, președintele Comisiei pentru afaceri europene, care a participat la Reuniunea COSAC din 11 ianuarie 2021, organizată în sistem de videoconferință cu ocazia preluării de către Portugalia, la 1 ianuarie 2021, a președinției semestriale a Consiliului UE

„Este nevoie să consolidăm ce am dobândit în lupta cu pandemia, să evităm greșelile trecute și să facem față, într-o manieră efectivă, provocărilor prezente”, a afirmat Angel Tîlvăr.

În intervenția sa, senatorul Angel Tîlvăr a remarcat, în mod pozitiv, „asimilarea coeziunii, care a fost parte a motto-ului Președinției României la Consiliul UE, ca valoare comună europeană, definitorie pentru procesul de consolidare a modelului social european, promovat de Președinția portugheză. Consider că este necesar un efort de creștere a încrederii cetățenilor în modelul social european, prin promovarea unei uniuni bazate pe valorile comune: solidaritatea, convergența și coeziunea”.

Totodată, președintele Comisiei pentru afaceri europene din Senatul României a subliniat că la Summit-ul din luna mai din Porto, implementarea măsurilor Pilonului European al Drepturilor Sociale trebuie evaluată, cu atât mai mult cu cât, punerea lor în aplicare a fost promovată de către Președinția română a Consiliului UE.

„Mă bucur să aduc în discuție faptul că România a avut o contribuție semnificativă în domeniul social, prin adoptarea Directivei privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată, a Directivei privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă, precum și a Regulamentului privind înființarea Autorității Europene pentru Muncă”, a mai spus senatorul PSD.

Prima persoană din România care a primit astăzi, 27 decembrie, vaccinul anti-COVID produs de Pfizer-BioNTech, asistenta medicală Mihaela Anghel, de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, din București, încurajează românii să se vaccineze, „să nu aștepte să se îmbolnăvească ei sau cei dragi, ca să își dea seama că există această boală”. 

„Să deschidă bine ochii şi să vină să se vaccineze, pentru a putea scăpa de această greutate care ne apasă pe toţi. Să nu aştepte să se îmbolnăvească ei sau cei dragi, ca să îşi dea seama că există această boală (…) Simt şi sper să fie începutul şi sfârşitul acestei pandemii. Sper din tot sufletul”, a spus asistenta, citată de Agerpres. 

Citiți și Campania de vaccinare anti-Covid în România începe cu asistenta care a preluat primul pacient infectat cu virusul SARS-CoV-2

Cadrul medical se consideră „foarte privilegiată” pentru că a fost aleasă să fie prima persoană vaccinată din România. În context, precizăm că Mihaela Anghela a fost asistenta care a preluat primul pacient infectat cu SARS-CoV-2 la debutul pandemiei. 

„Cred că a fost cea mai mare emoţie. Am fost foarte privilegiată pentru că am fost aleasă să fiu prima vaccinată din ţară (…) Nu am ştiut cum să reacţionez, nu am întrebat nici măcar o secundă de ce am fost eu aleasă. Pur şi simplu am spus ‘da’ şi am ajuns aici. Nu a durut absolut deloc”, a afirmat asistenta după ce a primit doza de vaccin.

Vineri, 25 decembrie, au intrat în țară primele 10.000 de doze simbolice din vaccinul produs de Pfizer-BioNTech. Sub contractul încheiat de Comisia Europeană cu cele două companii aliate în lupta împotriva noului coronavirus, România va avea 10 milioane de doze de vaccin, urmând ca săptămânal să fie distribuite cca. 140.000 de doze.

Potrivit autorităților române, dozele de vaccin din prima tranşă – cele peste 3.000 de vaccinuri cu valoare de primă administrare – au fost alocate în funcţie de necesarul solicitat de fiecare dintre cele 10 spitale aflate în prima linie a luptei cu pandemia Astfel, la Braşov s-au solicitat 100 de doze; la Spitalul ‘Matei Balş’ Bucureşti – 600 de doze, iar la ‘Victor Babeş’ – 530; la Cluj – 375 doze; Constanţa – 170; Dolj – 90; Iaşi – 260; Baia Mare – 210; Suceava – 250; Timişoara – 450 de doze.