Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, lansează un nou infografic părăsirea timpurie a școlii și rețeaua școlară deficitară, în care avertizează că una dintre cele mai mari probleme cu care se confrută România este părăsirea timpurie a școlii, adică numărul mare al persoanelor care nu își continuă studiile după finalizarea ciclului gimanzial inferior (cel mult clasa a VIII-a).

Media României (16,4%) este mult peste cea europeană (10,6%) și departe de ținta pe care ne-am asumat-o la începutul deceniului trecut, prin Agenda Europa 2020 – 11,3%.

“Când ne uităm însă la date în funcție de mediu de rezidență, observăm cât de inegal este sistemul de învățământ românesc: în vreme ce persoanele din orașele mari au o rată a parăsirii școlii de două ori mai mică decât media europeană (4,2% vs. 9,8%), persoanele din mediul rural au o rată de peste două ori mai mare decât media europeană (25,4% vs. 11%) și de șase ori mai mare decât cea a persoanelor din mediul urban (25,4% vs. 4,2%)”, informează FES România într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

© Infografic Monitorul Social

De ce renunță la școală după finalizarea celor opt clase atât de multe persoane din mediul rural, spre deosebire de cei din mediul urban? O parte din explicație este lipsa infrastructurii școlare: în rural nu există suficiente licee, astfel că cei care vor să continue să învețe după ce finalizează clasa a VIII-a trebuie să facă un efort suplimentar să meargă la un liceu din cel mai apropiat oraș.

Infrastructura școlară din mediul rural nu a mai fost dezvoltată de pe vremea când învățământul obligatoriu se limita la opt clase. Numărul elevilor care învață în mediul rural nu este cu mult diferit față de cel al celor care învață la oraș: anul acesta, din cei 172.531 de elevi înscriși la Evaluarea Națională (examen susținut la finalul clasei a VIII-a), 59% proveneau din mediul urban, iar 41% din mediul rural, diferența numerică fiind de aproape 32 mii de elevi.

Dacă ne uităm însă la infrastructura școlară, în mediul rural sunt de cinci ori mai puține licee decât în mediul urban (262 vs. 1297). Astfel, fără un transport public accesibil asigurat pentru toți elevii, costul poate deveni prea mare, în special pentru familiile din comunitățile marginalizate, ceea ce poate împinge foarte mulți elevi din mediul rural să abandoneze școala.

Peste 200 de organizații europene, dintre care 46 din România, au înaintat în aceste zile liderilor europeni și naționali un mesaj de profundă îngrijorare despre cum rolul societății civile nu este reflectat în bugetul planificat pentru Uniunea Europeană 2021-2027. Din România, mesajul a ajuns la Președinție, Guvern, precum și la toți reprezentanții noștri din Parlamentul European, informează în comunicat al Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile remis CaleaEuropeană.ro.

Scrisoarea apreciază cum deseori societatea civilă este lăudată drept un partener important al UE. Cu toate acestea, programul Rights and Values, așteptat ca un instrument flexibil care să permită organizațiilor din statele membre să continue să acționeze viguros pentru apărarea drepturilor fundamentale în fața abuzurilor de orice fel, a fost redus, conform documentului CE 2020/442. Scăderea propusă de Comisia Europeană este de peste 20% față de valoarea propusă tot de CE în 2018, și aceea oricum cu mult mai mică decât valoarea solicitată de Parlamentul European, și de societatea civilă din întreaga Europă.

Scrisoarea disponibilă AICI este inițiată de European Civic Forum, cu ajutorul Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile și a altor organizații naționale.

Anticipând următoarea ședință a Consiliului European programată pentru 19 iunie, le solicităm astfel autorităților susținerea activă pentru a rectifica ceea ce pare a fi o greșeală politică semnificativă, cu potențial de a afecta milioane de cetățeni europeni, precum și creșterea bugetului programului Rights and Values la nivelul solicitat prin votul Parlamentului European, acela de 1.83 miliarde EUR.

Lista semnatarilor din România se regăsește mai jos:

1. Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile
2. ActiveWatch
3. Agenda 21
4. Apador-CH
5. Asociația Academia de Advocacy
6. Asociația ACCEPT
7. Asociația Divina Providența
8. Asociația Ecopolis
9. Asociația E-Romnja
10. Asociația Eurolife
11. Asociația Formare, Dezvoltare, Asistență FORDA
12. Asociația Grup de Acțiune Locală Berceni
13. Asociația Help Autism
14. Asociația Human Catalyst
15. Asociația pentru Relații Comunitare
16. Asociația pentru Sprijinirea Pacienților cu Tuberculoză Multidrog Rezistență
17. Asociația Pro Democrația
18. Asociația Transcena
19. Centrul de Resurse pentru participare publică – CeRe
20. CENTRAS
21. Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi
22. Centrul FILIA
23. Centrul pentru Inovare Publică
24. Centrul pentru Resurse Civice
25. Centrul Român pentru Politici Europene CRPE
26. CIVICA
27. Declic
28. ECPI-Euroregional Center for Public Initiatives
29. Europuls
30. FECED Leul Albastru
31. FONPC Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil
32. FONSS
33. Fundația Centrul Parteneriat pentru Egalitate
34. Fundația Comunitară București
35. Fundația Corona
36. Fundația de Abilitare Speranța
37. Fundația Inimă de Copil
38. Fundația PACT – Parteneriat pentru Acțiune Comunitară și Transformare
39. Fundația Tineri pentru Tineri
40. Fundația Viață și Lumină
41. Funky Citizens
42. Opportunity Associates
43. RO TSA Rețeaua Organizațiilor în Autism
44. Romani CRISS
45. Societatea Academică din România
46. TERRA Milleniul III

Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC) este o organizație neguvernamentală, independentă, înființată în anul 1994, la inițiativa Comisiei Europene. FDSC promovează o societate civilă puternică și sustenabilă, care contribuie la apărarea valorilor democratice, prin sprijinirea actorilor societății civile, mobilizarea de resurse, încurajarea unui mediu favorabil și întărirea cooperării cu celelalte sectoare. Pentru mai multe informații, accesați www.fdsc.ro.

European Civic Forum este o reţea transnaţională care reuneşte peste 100 de organizaţii din 27 de ţări europene, lucrând activ pentru apărarea drepturilor omului, promovarea democraţiei şi a educaţiei civice. Pentru mai multe informaţii, vizitați www.civic-forum.eu.

Asociația Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană (ICDE), think-tank dedicat promovării valorilor europene și culturii democratice și a apartenenței României la Uniunea Europeană și la NATO, face apel către liderii comunității occidentale să demareze pregătirile politico-diplomatice pentru organizarea unui summit cu participarea șefilor de state sau de guverne din cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene și a președintelui Statelor Unite ale Americii.

“La 75 de ani de ani distanță de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și la șapte decenii de la apariția marilor proiecte de integrare euro-atlantică și europeană suntem în fața unor transformări epocale care vor determina reașezarea ordinii globale. Evoluțiile recente de pe scena politicii internaționale, determinate de pandemia COVID-19, efectele sale economice și implicațiile sale strategice și de securitate, au condus la o deteriorare a cooperării internaționale și au amplificat, pe alocuri, tensiunile transatlantice între aliați și parteneri strategici. Aceste semnale reclamă, în opinia noastră, un dialog și o reînnoire a angajamentului comun între cele două maluri ale Atlanticului de Nord, atât în cadrul NATO, cât și la nivelul parteneriatului strategic dintre UE și SUA“, se arată într-un comunicat ICDE publicat pe pagina sa.

ICDE amintește faptul că precedenta reuniune la nivel înalt în format extins între Uniunea Europeană și SUA a avut loc în luna mai a anului 2017, la Bruxelles, între Președinții Comisiei Europene și Consiliului European de la vremea respectivă, Jean-Claude Juncker și Donald Tusk, și Președintele Statelor Unite, Donald Trump. De atunci, o serie de alte întâlniri între Președinții Trump și Juncker și alte reuniuni ministeriale au oferit numai soluții punctuale pentru provocări strategice pe termen lung, precum comerțul internațional sau poziționarea față de alți actori statali precum China, Iran sau Federația Rusia. Totodată, întâlnirile de la începutul acestui an între Președintele Donald Trump și Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și între Secretarul de Stat Mike Pompeo și Înaltul Reprezentant Josep Borrell au indicat necesitatea unui summit UE-SUA.

De asemenea, ICDE amintește faptul că Uniunea Europeană a programat, pentru luna septembrie, un summit între cei 27 de șefi de state sau de guverne și președintele Chinei, în timpul Președinției Germaniei la Consiliul Uniunii Europene.

Pozițiile și deciziile recente ale administrației Statelor Unite privind politica față de China sau Organizația Mondială a Sănătății și dezbaterea din interiorul Uniunii Europene privind autonomia sa strategică sau politica pe termen lung privind China sunt doar câteva dintre exemplele unor acțiuni cu implicații majore pentru viitorul relației transatlantice.

ICDE consideră că România, stat a cărui politică externă este definită de triada conceptuală a Parteneriatului Strategic cu SUA și a apartenenței la UE și la NATO, ar trebui să se implice activ pentru înfăptuirea unui demers care să contribuie la unitatea transatlantică în fața provocărilor globale actuale și viitoare.

Prin urmare, ICDE subliniază necesitatea reafirmării angajamentului comun pentru valorile occidentale și coordonării pe plan global între cei doi parteneri strategici – Uniunea Europeană și Statele Unite – și solicită decidenților politici să demareze cât mai curând un astfel de proces politico-diplomatic.