Compania eMAG și-a asumat marți, în mod voluntar, o serie de măsuri menite să transparentizeze modelul său de comerț electronic, după ce reprezentanții companiei și Consiliul Concurenței au ajuns la o înțelegere comună privind mai multe fapte investigate de autoritatea de concurență pentru perioada 2013 – iunie 2019 și în urma căreia eMAG a fost amendată cu aproximativ 6,7 milioane de euro pentru abuz de poziţie dominantă.

eMAG a colaborat cu autoritatea de concurență pe tot parcursul investigației și a pus la dispoziție, în mod transparent, dincolo de obligația legală de a coopera, toate datele și informațiile privind modul de funcționare a platformei Marketplace pentru o înțelegere completă a acestui nou model de comerț electronic, afirmă compania într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit companiei, platforma eMAG a funcţionat în primii 12 ani de activitate doar cu vânzare directă. Apoi, treptat, prin platforma eMAG Marketplace, partenerii au avut posibilitatea să îşi vândă produsele, în baza unor reguli care au fost adaptate din mers, pe măsură ce platforma a evoluat.

Concomitent cu plata amenzii, compania şi-a asumat voluntar o serie de măsuri în faţa autorităţii de concurenţă, prin care regulile şi algoritmii vor fi mult mai transparenţi. Astfel, perspectivele de dezvoltare ale partenerilor vor creşte prin predictibilitate, acces la date şi o soluţionare rapidă a problemelor.

“Viteza cu care am dezvoltat platforma eMAG nu a fost lipsită de erori, însă am învățat de fiecare dată din ele și ne-au ajutat sa adaptăm modelul. Procesul de dezvoltare a platformei a presupus de multe ori soluții rapide în interesul clienților, dar unele dintre ele au fost impredictibile pentru alte părți implicate în platformă. Deși izolate, aceste situații au generat îngrijorări ale autorității de concurență, împreună cu care am depus toate eforturile pentru identifica un mod foarte predictibil, transparent și echilibrat prin care toate părțile să poată beneficia de avantajele unei platforme de comerț online, iar clientul să rămână prioritatea noastră. Chiar dacă am primit o sancțiune, luăm partea bună din aceasta experiență: am învățat cum să oferim un serviciu foarte bun în același timp și clienților, și partenerilor din Marketplace, printr-un sistem de reguli și algoritmi îmbunătățiți permanent, bazându-ne pe tehnologie. Astfel, clienții beneficiază de servicii inovatoare care le salvează timp și bani, iar partenerii beneficiază de oportunități majore de dezvoltare, în România și în țările din jur,” a declarat Iulian Stanciu, CEO eMAG

Consiliul Concurenţei a sancţionat compania Dante International, care deţine platforma eMAG.ro, cu 32,28 milioane de lei (aproximativ 6,7 milioane de euro) pentru abuz de poziţie dominantă pe piaţa serviciilor de intermediere prin platforme online de tip marketplace, potrivit unui comunicat al instituţiei de concurenţă citat de Agerpres.

Totodată, Consiliul a impus companiei o serie măsuri corective pentru a restabili mediul concurenţial normal şi pentru a preveni apariţia unor astfel de fapte.

Companie românească fondată în 2001, eMAG este un pionier al pieței de comerț online din România și a devenit un lider regional, exportând modelul local cu succes în Bulgaria și Ungaria. De 19 ani, compania investește constant în servicii bazate pe tehnologii dezvoltate în România, care ajută clienții să economisească timp și bani.

Cu o gamă de produse în continuă creștere atât prin oferta proprie, cât și prin partenerii din Marketplace, eMAG este locul unde oricine poate căuta și comanda orice, de oriunde. Clienții beneficiază de servicii cu valoare adăugată precum livrarea la easybox și livrarea rapidă prin tazz by eMAG, serviciul premium Genius pentru abonați, 30 de zile drept de retur, returnarea rapidă a banilor prin Instant Money Back, deschiderea coletului la livrare, call center 24/7, finanțare în rate prin eCredit și aplicația de mobil.

Alianța USR PLUS propune la negocierile pentru formarea coaliției de guvernare cu PNL și UDMR o reformare a sistemului de management al fondurilor europene din România, inclusiv reorganizarea Ministerului Fondurilor Europene (MFE), a autorităților de management și a programelor operaționale 2021 – 2027, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

Dinainte de începerea negocierilor cu celelalte partide, reprezentanții USR PLUS au anunțat că își doresc ca finanțarea europeană (fondurile de coeziune obișnuite și Programul Național de Redresare și Reziliență) să constituie un capitol separat de negociere.

În viziunea Alianței USR PLUS, Programul Național de Redresare și Reziliență nu poate fi un nou PNDL (Programul Național de Dezvoltare Locală, n.r.), ci trebuie să conțină reforme structurale. Astfel, USR PLUS cere o alocare de minim 20% pentru digitalizare, minim 27% pentru competitivitate și inovare, investiții de cel puțin 19% din banii alocați prin PNRR pentru sănătate, educație, social și pentru copii și tineri, cel puțin 12% pentru cercetare și dezvoltarea de noi tehnologii și materiale, 4 miliarde de euro direcționate către renovarea energetică aprofundată a clădirilor.

În plus, Alianța USR PLUS atrage atenția că dacă acești bani vor fi folosiți prin aceleași mecanisme greoaie ale Ministerului Finanțelor Publice, atunci riscăm să nu îi folosim. USR PLUS amintește că MFE a promis bani de urgență pentru spitale la începutul pandemiei și abia în noiembrie a semnat unele contracte – a durat un an în situație de criză, pentru proiecte simple, ceea ce înseamnă că ar putea dura și mai mult pentru proiectele complexe din PNRR.

În acest context, Alianța USR PLUS susține că este nevoie de reorganizarea Ministerului Fondurilor Europene pentru a facilita absorbția fondurilor europene și pentru a reduce birocrația asociată cu proiectele care implică bani de la Uniunea Europeană. Se constată că centralizarea Autorităților de Management la MFE nu a fost soluția salvatoare pentru absorbție, ci a creat probleme grave, se dublează politicile și finanțările cu cele ale ministerelor de linie, făcute din bani naționali. De aceea propunem ca fiecare minister de linie să primească Autoritățile de Management (banii europeni) în subordine.

Potrivit comunicatului, Alianța a înmânat partenerilor din PNL și UDMR acest document de poziție în prima zi de negocieri.

Poziția USR PLUS este confirmată și de Comisia Europeană care a criticat planul trimis de guvernul Orban pentru atragerea celor 30 de miliarde de euro de la UE. Comisia a reproșat guvernului că Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu prevede nici o reformă serioasă în domenii precum digitalizarea, protecția mediului, sustenabilitatea economică sau educația.

Operatorul sistemului național transport al gazelor naturale Transgaz a primit miercuri o amendă de 34 milioane de lei de la Consiliul Concurenţei, reprezentând aproximativ 1,85% din cifra de afaceri, pentru nereguli constatate în perioada 2009-2011.

Conform unui comunicat SNTGN Transgaz SA, Consiliul Concurenței a comunicat către companie și către societatea de avocați, în data de 08.12.2020, Decizia Consiliului Concurenței nr. 43/11.08.2020, decizie ce prevede, în esență următoarele:

– constatarea încălcării de către Transgaz a dispozițiilor art. 5 alin. (1) din Legea Concurenței nr. 21/1996 și a art. 101 din TFUE în calitate de facilitator al înțelegerii și/sau unei practici concertate unice și continue de împărțire a pieței construcțiilor de conducte pentru transportul gazelor naturale și lucrărilor conexe acestora din România, prin denaturarea procesului competitiv în cadrul a 8 proceduri de achiziție publică organizate în anul 2011;

– sancționarea Transgaz cu amendă în cuantum de 34.166.615,90320 lei, reprezentând 1,84644% din cifra de afaceri totală realizată de întreprindere în anul 2019; – obligația de a achita amenda în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei;

– posibilitatea de a ataca decizia în contencios administrativ.

“Subliniem faptul că această investigație se referă la acțiuni vizând modul în care s-au derulat proceduri de atribuire a unor contracte de achiziție de lucrări derulate de Transgaz în perioada 2009-2011, deci înainte de implementarea managementului privat la Transgaz, conform prevederilor OUG 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările și completările ulterioare și că nu există investigații ale Consiliului Concurenței cu privire la licitații organizate de Transgaz în ultimii ani”, precizează compania într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Transgaz și-a exercitat dreptul la apărare cu asistența și prin reprezentarea de către societatea de avocați contractată conform prevederilor legale, respectiv a depus observații la raportul de investigație și a argumentat în cadrul audierii în fața plenului Consiliului Concurenței.

Având însă în vedere faptul că investigaţia declanșată de Consiliul Concurenţei a reprezentat un factor de risc asupra activității companiei, deoarece în cadrul acestei investigaţii societatea putea fi sancţionată prin aplicarea unei amenzi contravenţionale aplicată la cifra de afaceri, compania a constituit în anul 2019 provizion pentru acest potențial litigiu.

În considerarea celor de mai sus, Transgaz va întreprinde diligențele necesare în raport cu cele prevăzute în decizia comunicată de Consiliul Concurenței și va demara fără întârziere toate demersurile legale de apărare a intereselor societății în raport cu această decizie, conchide sursa citată.

Amintim că Transgaz a încheiat la finalul lunii trecute lucrările gazoductului BRUA, o investiţie în valoare de 479 de milioane de euro ce permite diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze a României, din care 179 de miliarde de euro sunt fonduri venite de la Comisia Europeană.

Proiectul BRUA – Faza 1 constă în realizarea mai multor obiective, precum o conductă între Podişor – Recaş în lungime de 479 km şi 3 staţii de comprimare gaze naturale (STC Podişor, STC Bibeşti şi STC Jupa), fiecare staţie fiind echipată cu două agregate de comprimare.

Faza I asigură capacităţi de transport bidirecţional de 1,5 miliarde de metri cubi pe an în/din direcţia Bulgaria, şi 4,4 miliarde de metri cubi pe an în/din direcţia Ungaria.

Proiectul BRUA are drept obiectiv asigurarea accesului la noi surse de gaze, precum şi facilitarea transportului de gaz caspic către pieţele din Europa Centrală şi de Est.

Proiectul a fost declarat de Comisia Europeană ca fiind de importanţă strategică.

Scopul staţiei de la Jupa este comprimarea gazelor din conductele magistrale la care este conectată, în vederea compensării pierderilor de presiune care sunt inerente procesului de transport al gazelor naturale. Staţia este bidirecţională; ea poate comprima gaze atât din direcţia Bibeşti către direcţia Ungaria, cât şi din direcţia Ungaria către direcţia Bibeşti.