Deputatul Ovidiu Cimpean, vicepreședintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Camera Deputaților, în calitate de raportor al acestei Comisii privind bugetul UE post-2027, a prezentat în Parlament viziunea României cu privire la viitorul buget european.

„Viitorul buget al Uniunii Europene reprezintă o alegere fundamentală pentru ce fel de Europă dorim să construim. Prioritățile noastre trebuie să fie clare: consolidarea coeziunii, susținerea competitivității reale a economiei europene, pregătirea pentru provocările climatice și demografice, și asigurarea securității cetățenilor. Totodată, trebuie să recunoaștem că rambursarea NextGenerationEU va pune o presiune semnificativă pe bugetul viitor. De aceea, susțin ferm introducerea unor noi resurse proprii ale UE, pentru a nu diminua investițiile esențiale pentru dezvoltarea pe termen lung”, a transmis deputatul Ovidiu Cimpean în plenul Parlamentului. 

De asemenea, acesta a subliniat că reforma bugetului UE nu trebuie să slăbească fundamentul construcției europene, adică Politica de Coeziune și Politica Agricolă Comună: „Acestea trebuie protejate și consolidate pentru că ele asigură echilibrul regional, securitatea alimentară și dezvoltarea teritorială. Fără ele, decalajele din interiorul Uniunii s-ar adânci periculos. Împreună construim o Europă mai puternică și mai echitabilă.

Deputatul Ovidiu Cimpean a formulat mai mult propuneri important cu privire la viitorul Cadru Financiar Multianual al UE, printre care: Protejarea regiunilor mai puțin dezvoltate, acces mai simplu și mai rapid la fonduri europene, mecanism european pentru adaptarea la schimbările climatice la nivel local și regional, condiționarea finanțărilor de respectarea statului de drept și susținerea introducerii de resurse proprii europene.”

Astăzi, 23 aprilie, Ovidiu Cimpean a susținut și votat, în plenul Parlamentului României, în favoarea reformei bugetului Uniunii Europene.

Președintele interimar Ilie Bolojan a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care va avea loc miercuri, 30 aprilie, la ora 14:00, la Palatul Cotroceni, a informat Administrația Prezidențială.

Potrivit sursei citate, pe ordinea de zi a ședinței CSAT sunt incluse subiecte referitoare la:

– Participarea României la Planul de Răspuns European – Readiness 2030;

– Proiectul de Lege a apărării naționale a României;

– Planul național privind mobilitatea militară;

– Proiectul de Lege privind unele măsuri necesare pentru implementarea proiectelor de securitate națională în domeniul hidroenergiei;

– Viziunea strategică națională în domeniul spațial.

“În cadrul ședinței Consiliului vor fi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale”, a precizat sursa citată.

Citiți și

ReArmEurope: Bolojan semnalează intrarea “industriei din România în lanțul valoric al industriei militare europene” în timp ce toate “aranjamentele militare cu SUA trebuie respectate”

Bolojan îndeamnă la mobilizarea industriei de apărare: Peste 100 de companii din industria națională vor putea participa la mecanismul de 150 de miliarde de euro pentru securitatea și apărarea Europei

Discuțiile de la nivelul CSAT cu privire la planul european Readiness 2030 vin în contextul în care președintele interimar a găzduit la începutul lunii aprilie o reuniune de lucru la Palatul Cotroceni, alături de reprezentanți ai industriei naționale de apărare și ai principalelor grupuri sindicale din domeniu.

Deficitul bugetar al României a atins 9,3% din PIB în 2024, România a înregistrat în 2024 un deficit bugetar de 9,3% din PIB, cel mai ridicat la nivelul UE, fiind urmată de Polonia (-6,6%), Franța (-5,8%) și Slovacia (-5,3%) conform metodologiei ESA publicate luni, 22 aprilie, de către Eurostat. În replică, Ministerul Finanțelor a transmis un comunicat prin care explică diferențele dintre datele raportate în sistemul european și cele calculate la nivel național.

Potrivit instituției, deficitul bugetar înregistrat conform metodologiei „cash” a fost de 8,65% din PIB (152,72 miliarde lei), în timp ce metodologia ESA – care ține cont de angajamentele financiare, nu doar de plățile efective – a condus la o valoare mai ridicată.

Influențe negative în calculul deficitului ESA au avut în principal sumele datorate și neplătite la sfârșitul anului de către instituțiile bugetare, ceea ce a presupus cheltuieli mai mari cu 9,1 miliarde lei, cât și transpunerea dobânzilor (-9,6 mld lei) din baza cash în baza accrual în funcție de termenele de plată.

Ministerul subliniază că astfel de diferențe metodologice nu sunt o noutate în cazul României și reafirmă angajamentul guvernului de a reduce deficitul la 7% din PIB în 2025, în conformitate cu Planul Bugetar – Structural Național pe Termen Mediu, agreat împreună cu Comisia Europeană.