În perioada 20 februarie – 16 martie 2023, românii vulnerabili au utilizat 155 milioane lei pentru plata facturilor la utilități, prin intermediul cardurilor de energie, fiind efectuate în total peste 500.000 de plăți, din care 88.000 (17,6%) prin mijloace electronice.

“La mai puțin de o lună de la startul utilizării cardurilor pentru energie, mai mult de jumătate de milion de familii au folosit banii puși la dispoziție din fonduri europene pentru a-și achita facturile”, a declarat ministrul investițiilor și proiectelor europene Marcel Boloș, potrivit unui comunicat al remis CaleaEuropeană.ro.

Conform sursei citate, până în prezent, 2.110.134 de carduri au ajuns la beneficiari, urmând ca numărul lor să mai crească pe măsură ce se soluționează anchetele sociale.

Reamintim că, în situația în care la un loc de consum sunt luate în calcul veniturile unei persoane care nu mai locuiește acolo, se recomandă:

1. a) reglementarea juridică a situației reale;
2. b) solicitarea unei anchete sociale la primărie, care să stabilească numărul și persoanele care locuiesc în fapt la locul de consum. Rezultatul se transmite la Poștă, iar ulterior se actualizează lista.

Beneficiază de această măsură aproximativ 4 milioane de români, bugetul total al programului fiind de 2,8 miliarde lei.

Ajutorul se acordă în două tranșe, a câte 700 lei fiecare, și poate fi utilizat pentru plata următoarelor servicii/produse: electricitate, gaz, energie termică în sistem centralizat de termoficare, butelie, lemn de foc, păcură, peleți și alte materiale de încălzire.

În baza cardului se pot efectua plăți în următoarele perioade:

• Pentru tranșa I – valoare de 700 lei, în perioada 20.02.2023 – 30.06.2023;
• Pentru tranșa II – valoare de 700 lei, în perioada septembrie 2023 – 27.12.2023.

Cardurile alocate ambelor tranșe se pot folosi până la 27 decembrie 2023 inclusiv. Sprijinul nu poate fi utilizat în afara termenului de valabilitate prevăzut.

Pentru a veni în sprijinul beneficiarilor, MIPE a întocmit un ghid cu situații speciale ce pot fi întâmpinate în implementarea măsurii.

Platforma pusă la dispoziție de Poșta Română pentru plăți online poate fi accesată aici, iar ghidul pentru plata online facturilor poate fi găsit aici.

Informații detaliate despre cardurile de energie, precum și îndrumări pot fi obținute la call center-ul Poștei Române: 0319966.

Guvernul României a adoptat miercuri, în ședința Executivului, un proiect de ordonanță de urgență elaborat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, împreună cu Ministerul Energiei și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, care are rolul de a aduce o serie de modificări punctuale actelor normative care intra sub incidența unor jaloane aferente cererii de plată nr. 2, cu scopul de a răspunde solicitărilor de clarificări din partea Comisiei Europene în procesul de validare a acestora.

”Odată cu Ordonanța aprobată astăzi în Guvern, întrăm în linie dreaptă spre validarea clarificărilor solicitate de Comisia Europeană. Pe deoparte, clarificăm aspectele privind decarbonizarea sectorului energetic care au fost discutate cu CE. Guvernul a obținut un succes referitor la noul context energetic european, prin obținerea din partea CE a unei flexibilități vizavi de reforma și calendarul privind decarbonizarea și înlocuirea cărbunelui din mixul energetic. Romania nu trebuie să închidă grupurile energetice, acestea vor fi trecute în conservare și va putea beneficia de asemenea și de fondurile aferente PNRR. În ceea ce privește legea avertizorului, MIPE a transmis către Parlamentul României o adresă privind modificarea textului legii privind protecția avertizorilor în interes public, așa cum s-a agreat cu reprezentanții de la Bruxelles. Ea a trecut deja ieri în Senat. În contextul acestor demersuri, suntem tot mai aproape ca România să primească integral cele 3,2 miliarde de euro aferente cererii de plată numărul II”, a transmis ministrul Marcel Boloș, conform unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Reamintim că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a transmis la 15 decembrie Comisiei Europene cea de a doua cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 3.227.690.000 Euro, din care 2.147.490.000 Euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil și 1.080.200.000 Euro reprezintă sprijin sub formă de împrumut.

De la acel moment, Comisia Europeană a început analizarea celor peste 3.000 de documente trimise de România, pentru verificarea realizării țintelor și jaloanelor aferente acesteia. În cadrul procesului de avizare prealabilă, Comisia Europeană a solicitat prin mai multe iterații o serie  solicita clarificări suplimentare față de documentația prin care un stat membru justifică realizarea țintelor și jaloanelor aferente cererii de plată, această practică fiind una obișnuită în procesul de analiză a cererilor de plată, nu numai în cazul României, ci în cazul tuturor statelor membre.

Printre jaloanele avute în vedere sunt jaloanele 114, 97 și 430.

Unul din obiectivele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență îl reprezintă îndeplinirea jalonului 114 – ”Intrarea în vigoare a legii privind decarbonizarea prin care se adoptă calendarul de eliminare treptată a cărbunelui/lignitului”.

Un alt obiectiv asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență îl reprezintă jalonul 97 – Cereri de propuneri pentru renovarea și renovarea integrată în scopul asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri rezidențiale.

Unul din obiectivele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență o reprezintă îndeplinirea jalonului 430 ”Intrarea în vigoare a legii privind protecția avertizorilor” aferent Reformei 6. Intensificarea luptei împotriva corupției”, componenta 14 – Buna Guvernanță.

Stadiul Planului Național de Redresare și Reziliență

În urma autorizării primei cereri de plată la 22 octombrie, Comisia Europeană a efectuat plata pentru cele 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri depuse de România, care au intrat deja în conturile țării noastre. De asemenea, România a încasat deja două tranșe de prefinanțare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 și în ianuarie 2022.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a transmis la 15 decembrie 2022 Comisiei Europene cea de a doua cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 3.227.690.000 Euro, din care 2.147.490.000 Euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil și 1.080.200.000 Euro reprezintă sprijin sub formă de împrumut.

Depunerea celei de-a doua cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență a fost condiționată de îndeplinirea a 51 de ținte și jaloane aferente primelor două trimestre din 2022, fiind reglementate aspecte cheie precum decarbonarea, interoperabilitatea bazelor de date pentru reducerea birocrației și cloud-ul guvernamental.

Cea de-a treia cerere de plată în valoare de 3,1 miliarde de euro urmează a fi transmisă Comisiei în primăvara acestui an și va fi însoțită de documentația aferenta îndeplinirii a 55 de ținte și jaloane.

România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aprox. 14,24 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. De la startul implementării și până la finalul lui 2022, România și-a asumat îndeplinirea a 151 de ținte și jaloane.

Încasarea celei de-a doua tranșe din Planul Național de Redresare și Reziliență al României nu s-a amânat, aceasta fiind încă în stadiul de evaluare la nivelul Comisiei Europene, clarifică instituția europeană, conform Agerpres.

În același timp, reprezentanții Comisiei specifică că reforma pensiilor speciale, jalon din PNRR, nu este cuprinsă în cea de-a doua cerere de plată, ci va fi înglobată în cea de-a treia cerere de plată.

”Pensiile speciale nu ţin de competenţele Uniunii Europene (UE). Cu toate acestea, pentru ca România să primească fondurile alocate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României (PNRR), aceasta trebuie să îndeplinească satisfăcător reformele referitoare la pensiile speciale la care ţara s-a angajat prin acest plan. Revizuirea vizează toate pensiile speciale, inclusiv a celor militare, cu scopul de a le alinia cu principiul contributivităţii, şi face parte dintr-o reformă mai amplă a sistemului public de pensii, reprezentând un element cheie al Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României”, se menţionează în precizările CE.

De asemenea, reprezentanţii Comisiei subliniază că pentru toate ţintele şi jaloanele incluse în PNRR există un dialog constant între autorităţile române şi Comisia Europeană, însă o evaluare oficială este realizată în momentul în care autorităţile transmit o cerere de plată.

În anexa la decizia Consiliului de punere în aplicare a PNRR este precizat că se ia în calcul acordarea de asistență tehnică pentru a realiza ”o analiză ex ante a reformei sistemului de pensii, pentru a elabora legislaţia care va sta la baza reformei şi pentru a realiza o analiză ex post şi o evaluare a impactului. Implementarea reformei va fi finalizată până la 30 martie 2023”.

Detaliile oferite de Comisia Europeană vin în urma mențiunilor postate de fostul președinte PNL, Florin Cîțu, pe pagina de Facebook, care atrăgea atenția că cea de-a doua tranșă din PNRR întârzie și că, potrivit acestuia ”trebuie să ne luăm adio de la acești bani la cum arată proiectul de lege al pensiilor de serviciu”.

Amintim că la finalul lunii decembrie, premierul Nicolae Ciucă anunța că Guvernul a adoptat o serie de decizii care vizează PNRR, inclusiv ”legea de modificare a pensiilor speciale”. La începutul acestei săptămâni, Senatul a prelungit, în plen, termenul pentru adoptarea proiectului de lege al Guvernului privind reducerea cheltuielilor cu pensiile de serviciu, de la 45 la 60 de zile.

Cât privește cea de-a doua cerere de plantă din PNRR, România a depus solicitarea la Comisia Europeană la mijlocul lunii decembrie.

Depunerea celei de‑a doua cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență a fost condiționată de îndeplinirea a 51 de ținte și jaloane aferente primelor două trimestre din 2022, fiind reglementate aspecte cheie precum decarbonarea, interoperabilitatea bazelor de date pentru reducerea birocrației și cloud-ul guvernamental.

Cea de‑a treia cerere de plată în valoare de 3,1 miliarde de euro urmează a fi transmisă Comisiei în primăvara anului acesta și va fi însoțită de documentația aferenta îndeplinirii a 55 de ținte și jaloane.

România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aprox. 14,24 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. De la startul implementării și până la finalul lui 2022, România și‑a asumat îndeplinirea a 151 de ținte și jaloane.

În urma autorizării primei cereri de plată la 22 octombrie, Comisia Europeană a efectuat plata pentru cele 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri depuse de România, care au intrat deja în conturile țării noastre. De asemenea, România a încasat deja două tranșe de prefinanțare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 și în ianuarie 2022.